ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2628/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 373/R din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 386 și urm. C. proc. pen. a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatoarea M.P.

împotriva deciziei penale nr. 121/R/2007 a Tribunalului Bihor.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată

contestatoarea la 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

A fost respinsă cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată în favoarea sa.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, prin cererea înregistrată la instanță la 21 februarie 2007, petenta M.P. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 121/R/2007

pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 7002/111/2006, prin care a fost

respins, ca nefondat, recursul declarat de aceeași petentă împotriva sentinței penale nr. 1762 din 09 octombrie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr. 4971/2006.

În cererea sa, petenta nu a precizat motivele solicitării sale, afirmând că motivele de fapt și de drept ale contestației în anulare le va depune sub

forma unui memoriu scris la dosarul cauzei în timp util.

Ulterior, la data de 26 aprilie 2007, petenta a depus un memoriu afirmând că, există o hotărâre a Curții de Apel Oradea, având același obiect și aceleași părți și deși a solicitat la mai multe termene reunirea cauzelor, nu s-a dat curs cererilor sale.

Examinând cererea petentei, în conformitate cu dispozițiile art. 386 și urm. C. proc. pen., instanța a reținut că în cauză nu există vreunul din cazurile de contestație în anulare expres și limitativ prevăzute de art. 386 lit. a)-e) C. proc. pen.

Prin sentința penală nr. 1762/2006 pronunțată de Judecătoria

Oradea a fost respinsă cererea petentei M.P. privind revizuirea

sentinței penale nr. 2269/2004 a Judecătoriei Oradea.

Prin decizia penală nr. 121/R/2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 7002/111/2006, a fost respins, ca nefondat, recursul penal declarat de recurenta revizuientă M.P. împotriva sentinței

penale nr. 1762/2006 pronunțată de Judecătoria Oradea.

Având în vedere că, în cauză nu există vreuna din situațiile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., instanța a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 121/R/2007 a Tribunalului Bihor.

Împotriva contestației în anulare a declarat recurs contestatoarea

M.P. pe care a considerat-o nelegală și netemeinică.

Prin decizia penală nr. 12/R/2008, Curtea de Apel Oradea, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibil recursul penal declarat de contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 373/R din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a menținut-o în întregime.

A fost obligată recurenta să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Oradea a reținut că examinând recursul declarat de contestatoare, recursul acesteia este inadmisibil și l-a respins, ca atare.

Contestatoarea a atacat cu recurs decizia nr. 373 din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea M.P., hotărâre definitivă, nesusceptibilă de un nou recurs.

Pentru aceste considerente, recursul contestatoarei M.P. a fost respins, ca inadmisibil, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 385

1

C. proc. pen. împotriva deciziei penale nr. 373 din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată recurenta să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.

Împotriva acestei din urmă hotărâri a formulat contestație în anulare

contestatoarea M.P., apreciind-o ca fiind netemeinică și nelegală, fără însă a o motive, nici prin cererea formulată și nici printr-un memoriu ulterior.

Prin decizia penală nr. 231/R/2008 de la 17 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în

dosarul nr. 55/35/2008, în baza art. 392 C. proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată contestația în anulare declarată de petenta M.P. împotriva deciziei penale nr. 12/R din 10 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care a menținut-o în întregime.

A fost obligat recurentul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel investită cu contestația în anulare a reținut că prin decizia penală a cărei desființare se solicită prin contestația în anulare formulată, a fost respins, ca inadmisibil recursul penal declarat de contestatoare împotriva deciziei penale nr. 373/R din 2 mai 2007 a Tribunalului Bihor.

Analizând actele și lucrările dosarului, curtea de apel a constatat că în speță nu este incident niciunul din cazurile de contestație în anulare limitativ prevăzute de art. 386 C. proc. pen., respectiv cele prevăzute de literele a și b, singurele care ar fi putut fi invocate în cauză, ținând seama de natura deciziei contestate.

Astfel fiind și față de cele de mai sus, în baza art. 392 C. proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de petentă, care, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie fără a arăta în scris motivele.

La dosarul cauzei au fost depuse, după ce în prealabil au fost înregistrate prin Registratura Generală a instanței supreme sub nr. 24693 la 1 septembrie 2008, o cerere din partea recurentei contestatoare la care a anexat fotocopia deciziei nr. 43/R/2008 de la 23 ianuarie 2008 a Tribunalului Bihor, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 10781/271/2006, prin care, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins, ca nefondat, recursul penale declarat de petenta M.P. împotriva sentinței penale nr. 821 din 21 mai 2007,

pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a menținut-o în totul, obligând

pe recurentă să plătească statului suma de 200 RON, cheltuieli judiciare în recurs, fiind obligată petenta recurentă la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare în favoarea intimaților J.A. și J.M.,

hotărârea fiind definitivă, aflate la filele 5-7 dosarul Înaltei Curți.

În cererea depusă, recurenta contestatoare a solicitat amânarea judecării cauzei cu nr. 55/35/2008 cu termen la 4 septembrie 2008, în vederea reunirii prezentei cauze cu dosarul 10781/271/2008 al Tribunalului Bihor Oradea, dat fiind că aceste două cauze au același obiect, cercetarea infracțiunii de distrugere [art. 217 alin. (1), (2) C. pen.] și aceleași părți, în probațiune, anexând decizia mai sus menționată, precum și pentru faptul că această cauză este la primul termen de

judecată, amânarea se impune și în vederea asigurării și pregătirii apărării.

La termenul de astăzi, 4 septembrie 2008 a lipsit recurenta contestatoare M.P., procedura de citare fiind legal îndeplinită, dovada de îndeplinire a procedurii de citare, aflată la fila 4 dosarul Înaltei Curți, fiind semnată chiar de destinatară, M.P., identificată cu actul de identitate.

Magistratul asistent a învederat Înaltei Curți că recurenta contestatoare a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a solicitat acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării și pentru reunirea la dosarul cauzei a dosarului nr. 10781/271/2008 al Tribunalului Bihor.

Înalta Curte, în temeiul art. 302 alin. (2) C. proc. pen. a pus în discuție cererea formulată de recurenta contestatoare.

Reprezentantul parchetului a solicitat admiterea cererii de amânare a cauzei în vederea pregătirii apărării formulată de recurenta

contestatoare, arătând că aceasta este întemeiată, fiind primul termen de

judecată și prima cerere de acest fel, iar în ceea ce privește cererea de conexare formulată de recurenta contestatoare a pus concluzii de respingere, ca inadmisibilă, arătând că înțelege să invoce excepția inadmisibilității recursului.

Înalta Curte, deliberând, a respins, ca neîntemeiată, cererea de amânare formulată de recurenta petiționară M.P., având în vedere obiectul cauzei, iar cererea de conexare a respins-o, ca inadmisibilă, deoarece cele două cauze se află în stadii procesuale diferite, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 37 alin. (1) și (2) C. proc. pen.

Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 302 alin. (1) raportat

la art. 385

15

pct. 1 lit. a) teza finală C. proc. pen., a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de contestatoarea M.P., motivat de faptul că aceasta a formulat recurs împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a fi cenzurată prin intermediul unei căi de atac ordinare, solicitând, în consecință, respingerea, ca inadmisibil a recursului declarat de contestatoare.

Examinând recursul declarat de recurenta contestatoare M.P. împotriva deciziei penale nr. 231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în raport cu excepția invocată de către reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte apreciază recursul contestatoarei M.P., ca fiind inadmisibil pentru considerentele ce se vor arăta.

În conținutul dispozițiilor art. 392 alin. (1), (3) și (4) C. proc. pen., legiuitorul a prevăzut în mod concret procedura de judecare a contestației în anulare, în sensul că „La termenul fixat pentru judecarea contestației în anulare, instanța, ascultând părțile și concluziile procurorului, dacă găsește contestația întemeiată, desființează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere și procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea recursului, sau la rejudecarea cauzei după casare.

Judecarea contestației prevăzute în art. 386 lit. d) se face cu citarea

părților interesate în cauza în care s-a pronunțat ultima hotărâre. Instanța, ascultând părțile și concluziile procurorului, dacă găsește contestația întemeiată, desființează prin decizie sau, după caz, prin sentință, ultima hotărâre sau acea parte din ultima hotărâre cu privire la care există autoritate de lucru judecat.

Sentința dată în contestație este supusă apelului, iar decizia dată în

apel este supusă recursului."

Din analiza cauzei a rezultat că a fost exercitată de către

contestatoarea M.P., calea extraordinară de atac a contestației

în anulare împotriva deciziei penale nr. 12/R din 10 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, decizia vizată fiind pronunțată în recursul exercitat de către contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 373/R din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, hotărâre ce a rămas definitivă.

Contestația în anulare exercitată de către contestatoarea M.P. a fost soluționată, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, prin

decizia penală nr. 231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea,

secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 55/35/2008, împotriva căreia contestatoarea a declarat recurs, ce face obiectul cauzei de față.

Înalta Curte constată că, în raport cu dispozițiile legale mai sus menționate referitoare la procedura de judecare a contestației în anulare,

în contextul concret al cauzei, decizia penală nr. 231/R/2008 din 17 aprilie

2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 55/35/2008, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de către contestatoarea M.P., nu este susceptibilă exercitării niciunei căi ordinare de

atac, deoarece a vizat o hotărâre pronunțată în recurs ce nu face parte din cele expres arătate în art. 392 alin. (4) C. proc. pen., ceea

ce atrage inadmisibilitatea recursului declarat.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1

lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta contestatoare M.P. împotriva deciziei penale nr.

231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și

pentru cauze cu minori.

În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga

recurenta contestatoare la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta contestatoare M.P. împotriva deciziei penale nr.

231/R/2008 din 17 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta contestatoare la plata sumei de 200 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 4 septembrie 2008.