ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1685/2017

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția a II-a civilă, sub nr. x/121/2011, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Galați au solicitat obligarea acesteia să îi înscrie în Registrul acționarilor ca titulari de acțiuni, sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 100 RON pe fiecare zi de întârziere astfel: A. cu un număr de 32.874 acțiuni și B. cu un număr de 294 acțiuni, cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Galați, secția a II-a civilă, prin Sentința civilă nr. 894 din 12 aprilie 2012 a respins ca nefondată acțiunea, obligând reclamanții la plata sumei de 4.500 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin contractele de vânzare-cumpărare din 30 octombrie 1995 și din 15 iunie 1995, încheiate între F.P.S., respectiv F.P.P. II Moldova și D., în calitate de cumpărător, a intervenit vânzarea-cumpărarea de acțiuni, în vederea privatizării SC C. SA.

Potrivit acestor contracte, cumpărătorul acțiunilor este D., potrivit Legii nr. 77/1994, M.E.B.O. fiind metoda privatizării, iar conform art. 16 din Contractul din 15 iunie 1995 acțiunile se distribuie de cumpărător participanților la D. imediat după cumpărare.

În temeiul art. 25 din contract s-a arătat că prezentul contract are valoare de cesiune de acțiuni conform art. 64 alin. (1) din Legea societăților comerciale și se înregistrează în registrul de acțiuni al societății.

La data de 14 aprilie 2003, A.P.A.P.S. a confirmat plata integrală a prețului acțiunilor, potrivit Contractului de acțiuni nr. x/1995 - societate privatizată SC C. SA.

În acest context, s-a reținut că cei doi reclamanți, în calitate de cesionari ai unor persoane juridice, nu au avut calitatea de salariați la SC C. SA la data privatizării, nu au făcut parte din D. și în consecință, potrivit Legii nr. 77/1994, nu au deținut niciodată acțiuni la SC C. SA.

Și din perspectiva lipsei vărsămintelor, cei doi reclamanți nu au probat că sunt acționari, iar din mențiunile registrului acționarilor, nu rezultă că cedentele ar fi figurat vreodată cu această calitate în Registru.

De asemenea, reclamanții nu au probat nici plata către cedenți a acțiunilor ce fac obiectul celor două contracte de cesiune.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au formulat apel reclamanții solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii și a obligării pârâtei la înscrierea lor ca titulari de acțiuni.

Prin Decizia nr. 104/2012 din 3 decembrie 2012, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, maritimă și fluvială, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 894 din 12 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. x/121/2011, fiind obligați apelanții A. și B. către intimata SC C. SA Galați la plata sumei de 4.500 RON cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut cum Contractul de asociere din 27 decembrie 1995 are clauze contradictorii, întrucât pe de o parte, se vorbește de împrumut și de asociere și, pe de altă parte, despre existența unui drept de preemțiune la dobândirea acțiunilor - în cauză.

S-a mai reținut că obligația invocată de reclamanți de transmitere a acțiunilor către SC E. SA nu rezultă cu claritate, astfel încât nu s-a putut aprecia că prin acest contract s-ar fi produs transferul dreptului de proprietate.

Cum contractul de asociere nu este translativ de proprietate, iar dobânditoarea SC E. SA sau eventualii subdobânditori nu au valorificat în justiție drepturile decurgând din acesta, instanța de apel nu l-a putut aprecia ca fiind concludent.

Totodată, s-a mai reținut că în multiple hotărâri judecătorești s-a constatat lipsa calității de acționar la SC C. SA, a SC F. SA Galați și SC F. SA Brăila (Decizia nr. 373/2007 a Curții de Apel Galați, Decizia nr. 1.097/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Decizia nr. 116/2010 a Curții de Apel Galați), astfel încât, în mod vădit nefondat apelanta a apreciat că și instanțele judecătorești ar fi reținut calitatea de acționari a SC E. SA, SC F. SA Galați sau SC F. SA Brăila.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au formulat cereri de recurs reclamanții A. și B., întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursurilor, modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii apelului reclamanților și modificării în tot a sentinței pronunțate de Tribunalul Galați și în rejudecare admiterea acțiunii reclamanților.

În argumentarea recursurilor care conțin critici comune, recurenții susțin că cele două instanțe, atât cea de fond cât și cea de apel au refuzat să analizeze modalitatea dovedită de reclamanți prin care aceștia au ajuns să dobândească acțiuni la SC C. SA.

De asemenea, recurenții apreciază și considerentele hotărârii instanței de apel ca fiind neconvingătoare cu privire la existența certificatelor de acționar din 27 decembrie 1995.

Mai susțin recurenții că este greșită și concluzia, potrivit căreia, nicio hotărâre judecătorească anterioară nu ar fi reținut calitatea de acționar al SC E. SA, SC F. SA Galați și SC F. SA Brăila, situație în care s-a refuzat analizarea efectelor puterii lucrului judecat cu privire la această chestiune.

Prin urmare, în finalul motivelor de recurs, se apreciază că în cauză s-a făcut dovada certă a calității de cesionari de acțiuni la SC C. SA pentru cei doi reclamanți, dreptul fiind transmis inițial prin cesionare de către G. societăților F. SA Galați și F. SA Brăila, operațiunea fiind considerată reală și legitimă, astfel cum rezultă din conținutul deciziilor civile nr. 21/R din 26 ianuarie 2005 și nr. 384/R din 10 octombrie 2001 pronunțate de Curtea de Apel Galați, situație în care în mod vădit nelegal s-a apreciat că acțiunea reclamanților este neîntemeiată.

Prin întâmpinarea depusă de intimata SC C. SA s-a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.

Prin răspunsul depus de recurenți la întâmpinarea depusă de intimata SC C. SA s-a solicitat înlăturarea susținerilor formulate și admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate în scris și depuse la dosar.

Analizând recursurile formulate, având în vedere că acestea conțin critici comune, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizează lipsa temeiului legal al hotărârii criticate sau încălcarea ori aplicarea greșită a legii.

În argumentarea acestui motiv de recurs, recurenții susțin că cele două instanțe nu au analizat modalitatea dovedită de aceștia prin care reclamanți au ajuns să dobândească acțiuni la SC C. SA.

Din analiza actelor dosarului, Înalta Curte constată că instanțele au stabilit situația de fapt și au aplicat în mod corect legea, astfel că susținerea acestui motiv de recurs nu poate fi primită.

Astfel, atât Tribunalul Galați, cât și Curtea de Apel Galați au făcut o analiză amplă a motivelor acțiunii, a modului în care societatea s-a privatizat, a momentului în care societatea putea distribui acțiunile plătite celor două fonduri către salariații societății-membri ai D. cât și asupra susținerii prin care au fost pronunțate anterior hotărâri judecătorești care ar fi reținut calitatea de acționar a celor trei societăți, respectiv SC E. SA, SC F. SA Galați și SC F. SA Brăila, totodată constatând-se faptul că cedenții nu au deținut acțiuni nominative.

Cu privire la acest din urmă aspect, s-a reținut faptul că D. SA Galați a dobândit acțiunile SC C. SA în baza Contractului de vânzare-cumpărare din 15 iunie 1995 încheiat cu F.P.P. II Moldova și a Contractului din 30 octombrie 1995 încheiat cu F.P.S., iar la pct. 7.6 s-a prevăzut indisponibilizarea acțiunilor dobândite prin acesta până la plata integrală a prețului și că această plată a fost confirmată la data de 14 aprilie 2003, astfel încât la data de 27 decembrie 1995 nu putea opera transferul către SC F. SA Brăila a acțiunilor nominative de la x1 la x2.

Tot în același context, s-a reținut că deși acțiunile numerotate x3 - x4 erau cuprinse în Contractul de vânzare-cumpărare din 15 iunie 1995, acesta nu puteau fi transmise de G. către SC F. SA Galați, potrivit Certificatului de acționar din 27 decembrie 1995, întrucât acestuia îi reveneau acțiunile numerotate de la x5 la x6, așa încât, cele menționate în certificatul de acționar nu făceau parte din plaja de acțiuni dobândite de G.

De asemenea, se reține că instanța de apel a făcut o analiză efectivă și asupra clauzelor Contractului de asociere nr. x/1995, reținând și restituirea de către D. la 23 decembrie 1996 și 18 decembrie 1998 a ajutorului financiar primit, concluzionând astfel că prin acest Contract de asociere nu s-au transferat acțiuni.

A mai reținut instanța de apel că, potrivit contractelor încheiate în anul 1995 de către D. cu F.P.P., respectiv F.P.S., această asociație a cumpărat acțiuni în vederea privatizării SC C. SA, eliberarea acțiunilor vândute de către fonduri efectuându-se la data plății integrale a prețului acțiunilor, cu un drept de gaj constituit în favoarea F.P.S.

În acest context, s-a reținut că în perioada 1995 - 2003, data la care A.P.A.P.S. a confirmat plata integrală, aceste acțiuni erau afectate de un drept de gaj în favoarea fondului, iar data de la care societatea putea demara eliberarea acțiunilor strict în favoarea salariaților-membri ai D., era ulterioară datei de 14 aprilie 2003.

Din perspectiva acestor dispoziții legale și contractuale, se constată că cele două instanțe au analizat corect dacă cei doi reclamanți au avut vreodată calitatea de acționari sau cei de la care susțin că au preluat acțiunile, prin contract de cesiune.

Cu privire la cesiunea de acțiuni între SC E. SA, SC F. SA Galați și SC F. SA Brăila, instanțele au reținut că nu a intervenit o cesiune care să respecte dispozițiile art. 98 din Legea nr. 31/1990, iar Hotărârea A.G.E.A. nr. 1/2004 prin care se aprobă cesiunea de acțiuni de la cele trei societăți către cei doi recurenți, a făcut obiectul controlului de legalitate, constatându-se nulitatea acestei hotărâri în mod irevocabil.

Referitor la existența a numeroase soluții pronunțate de instanțe și evocate de recurenții, se constată că în cauză, nicio hotărâre nu s-a pronunțat asupra obligativității SC C. SA de a înscrie în calitate de acționari pe autorii reclamanților, în considerentele acestora hotărându-se că cedenții SC E. SA, SC F. SA nu au calitate de acționar la SC C. SA, sens în care susținerile recurenților nu pot fi apreciate ca fondate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanțele au stabilit, în mod corect, situația de fapt și au făcut o legală aplicare a legii, având în vedere că recurenții nu au făcut dovada că au deținut vreodată calitatea de acționari la SC C. SA, iar împrumutul financiar ce deriva din Contractul de asociere nr. x/1995 a fost restituit integral de către beneficiarul acestuia, respectiv D., acest contract nefiind unul translativ de proprietate și de asemenea nicio instanță nu a hotărât asupra calității de acționar a celor trei cedente, aspecte ce constată caracterul nefondat al recursurilor formulate în cauză.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte apreciază că nu se poate constata că s-au încălcat dispozițiile legii pentru a fi reținut motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și pe cale de consecință, întrucât critica adusă deciziei pronunțate de Curtea de Apel Galați este nefondată, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții A. și B. împotriva Deciziei nr. 104/2012 din 3 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, maritimă și fluvială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanții A. și B. împotriva Deciziei nr. 104/2012 din 3 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, maritimă și fluvială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2017.

Procesat de GGC - N