ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 640/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 110 din 06 decembrie

2007, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată

de petiționarul L.A., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.

169/P/2007 din 08 august 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și

a menținut rezoluția atacată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța

de fond a reținut următoarele:

Prin rezoluția dată în dosarul nr. 169/P/2007

din 08 august 2007 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul art. 10

lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 228 C. proc. pen., a dispus neînceperea

urmăririi penale față de numitul H.V., agent șef principal de poliție și R.N.N.,

subcomisar de poliție, ambii din cadrul I.P.J. Cluj pentru infracțiunile de

abuz în serviciu contre intereselor persoanelor și purtare abuzivă prevăzute și

pedepsite de art. 246 C. pen. și art. 250 alin. (3) C. pen.

S-a reținut că petiționarul, în cuprinsul

plângerii, a solicitat tragerea la răspundere penală a celor doi intimați

inspector R.N. și agent șef de poliție H.V. arătând că din probele administrate

rezultă că aceștia au comis infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor

peroanelor prevăzută de art. 246 C. pen., deoarece l-au amendat contravențional

pe petiționar, iar al doilea a comis și infracțiunea de purtare abuzivă

prevăzute de art. 250 alin. (3) C. pen., pentru că i-a suflat în ochi praf

cauzându-i o congestie conjunctivală.

Prin rezoluția sus-menționată, examinându-se

atât plângerea penală cât și elementele în cauză ce au concretizat situația de

fapt, s-a constatat că actele premergătoare efectuate în cauză nu demonstrează

un abuz de funcție din partea polițiștilor H.V. și R.N.N. și nicio purtare

abuzivă din partea lui H.V.

Împotriva rezoluției procurorului

petiționarul L.A. a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, și prin

rezoluția dată în dosarul nr. 849/II/2/2007 din 07 septembrie 2007 a

procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în

temeiul art. 278 alin. (l) C. proc. pen., s-a dispus respingerea plângerii

formulată de petiționarul L.A. împotriva rezoluției nr. 169/P/2007 din 08

august 2007.

Împotriva celor două rezoluții, petiționarul,

a formulat plângere în termen legal, în temeiul art. 278

1

C. proc.

pen., adresată Curții de Apel Cluj, susținând că solicită tragerea la

răspundere și pedepsirea făptuitorilor pentru infracțiunile săvârșite.

Curtea de Apel Cluj, examinând plângerea, a

respins, ca nefondată, plângerea petiționarului L.A. cu motivarea că rezoluția

dată este legală și temeinică, deoarece art. 228 C. proc. pen., prevede că

organul de urmărire penală sesizat, dispune încetarea urmăririi penale, doar

când din actele premergătoare efectuate, nu rezultă unul din cazurile de împiedicare

a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen., ori

în cazul de față au fost probate condițiile cazului prevăzut de art. 10 lit. a)

C. proc. pen.

Împotriva hotărârii Curții de Apel Cluj a

declarat recurs petiționarul L.A. prin care a solicitat admiterea recursului,

așa cum rezultă din motivele existente la dosar.

Recursul este nefondat urmând a fi respins ca

atare pentru următoarele considerente:

Analizând actele și lucrările dosarului,

inclusiv rezoluțiile atacate și hotărârea primei instanțe se constată că în mod

justificat s-a respins plângerea petiționarului L.A., având în vedere că nu

rezultă nici unul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii

penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen.

Legalitatea și temeinicia soluțiilor adoptate

nu constituie motive pentru tragerea la răspundere penală, dacă nu este

dovedită existența altor împrejurări de fapt care să fi determinat exercitarea

cu bună știință, în mod defectuos, a atribuțiilor de serviciu sau purtarea

abuzivă.

Împrejurarea că petiționarul este nemulțumit

de soluția adoptată nu poate conduce în niciun caz la concluzia întrunirii

elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor peroanelor și infracțiunii de purtare abuzivă.

Posibilitatea formulării unor plângeri

împotriva organelor de cercetare penală reprezintă un drept constituțional al

petiționarului, însă aceasta nu echivalează cu exercitarea unui control asupra

legalității și temeiniciei soluțiilor date.

În temeiul art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de

petiționarul L.A., ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

petiționarul L.A. împotriva sentinței penale nr. 110 din 06 decembrie 2007 a

Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei

de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 21

februarie 2008.