ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3246/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 26 din 7 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, s-a respins excepția prematurității invocată de intimata A.V.A.S. cu sediul în București. S-a admis în parte contestația la executare formulată de Șt.S., A.O. și D.S. și s-au anulat actele de executare întocmite de intimată; s-a respins capătul de cerere privind radierea ipotecii și intimata a fost obligată la 995,3 Ron cheltuieli de judecată către contestatori. S-a reținut în considerentele hotărârii că intimatei i s-au comunicat înscrisurile la care face referire art. 46 din O.U.G. nr. 51/1998 în momentul înregistrării cauzei la Judecătoria Sector 3 București care a declinat competența în favoarea acestei instanțe în temeiul art. 45 din acelaș act normativ așa încât execepția prematurității introducerii contestației a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pe fondul litigiului, s-a constatat că intimata a preluat de la B.A. SA potrivit contractului de cesiune nr. 155582 din 15 decembrie 1999 creanța față de debitorul SC U.G. SRL și odată cu aceasta și drepturile accesorii derivând din contractul de ipotecă încheiat de B. în calitate de creditor și S.C. în calitate de garant. Cum acesta din urmă a decedat, intimata a pornit executarea silită împotriva moștenitorilor acestuia, respectiv contestatorii din litigiul dedus judecății. Instanța a reținut că față de împrejurarea că societatea debitoare SC U.G. SRL a fost radiată din registrul comerțului în baza sentinței comerciale nr. 1212 din 24 iunie 2003 a Tribunalului București, secția a VII-a comercială, și de dispozițiile art. 1800 C. civ., contractul de credit a încetat prin imposibilitate fortuită de executare și pe cale de consecință și contractul de ipotecă prin stingerea obligației principale.

Referitor la cererea de radiere a ipotecii s-a stabilit că față de dispozițiile art. 32 din Legea nr. 7/1996, aceasta se poate solicita numai după rămânerea definitivă a prezentei sentințe. Împotriva acestei hotărâri contestatorii și intimata au declarat recurs în temeiul dispozițiior art. 304 pct. 9 și au invocat că a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Contestatorii în recursul lor fac o expunere succintă a situației de fapt și susțin că în mod corect instanța a reținut că în urma radierii societății debitoare SC U.G. SRL din Registrul Comerțului contractul de credit nr. 11069 din 16 noiembrie 1998 încheiat de aceasta cu B.A. SA a încetat, în raport de prevederile art. 1800 C. civ., și pe cale de consecință și contractul de ipotecă încheiat pentru garantarea împrumutului așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

S-a susținut că în raport de situația de fapt reținută numai printr-o aplicare greșită a dispozițiilor legale instanța a respins capătul de cerere privind radierea ipotecii. Intimata A.V.A.S. a susținut în recursul formulat că instanța de fond față de dispozițiile art. 46 din O.U.G. nr. 51/1998 și art. 109 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd cu caracter imperativ îndeplinirea unei proceduri prealabile privind comunicarea actelor care stau la baza acțiunii reclamanților, a respins în mod greșit excepția prematurității contestației. Recurenta a criticat soluția și în ceea ce privește fondul litigiului și a susținut că în mod greșit instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1800 C. civ.

și a constatat imposibilitatea fortuită de executare a obligației principale, care determină stingerea ipotecii pe cale accesorie. S-a invocat că a făcut dovada radierii societății debitoare SC U.G. SRL, deci a imposibilității de executare împotriva acesteia și s-a îndreptat împotriva garantului ipotecar S.C. și întrucât a decedat , a acționat pe moștenitorii acestuia, conform certificatului nr. 45 din 21 august 2004, respectiv contestatorii recurenți. Recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente: Contestatorii Șt.S., A.O. și D.S. au solicitat prin cererea înregistrată la 11 septembrie 2006, ca în contradictoriu cu A.V.A.S. București să se constate încetarea contractului de credit nr. 11069 din 16 noiembrie 1998 încheiat între B.A.

SA și SC U.G. SRL și a contractului de ipotecă autentificat sub nr. 5861 din 16 noiembrie 1998; să se anuleze actele de executare întocmite de intimată pentru executarea celor două contracte și să se dispună radierea ipotecii asupra terenului în suprafață de 7500 mp situat în Calafat str.Basarabi, Județ Dolj. Instanța a admis în parte contestația la executare, a anulat actele de executare întocmite de intimată și a reținut în considerentele hotărârii că deși contestatorii au formulat două capete de cerere referitoare la constatarea încetării celor două contracte, se apreciază că nu este necesar să se pronunțe distinct în dispozitiv asupra acestor cereri, ele fiind apărări de fond și având ca finalitate anularea executării silite.

Potrivit art. 129 alin. (6) C. proc. civ., „în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii dedusă judecății”. În materia dreptului procesual civil partea are dreptul să hotărască cu privire la exercitarea acțiunii, să fixeze limitele, în care va avea loc judecata, atât din punct de vedere al obiectului, cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale, judecătorul fiind ținut să respecte cadrul procesual trasat de părți. Obligația instanței de a se pronunța cu privire la obiectul acțiunii, adică la tot ceea ce s-a cerut prin cererea formulată, constituie o garanție pentru aplicarea corectă a principiului disponibilității recunoscut părții prin art. 129 alin. (6) C. proc.

civ. În speță, instanța nu a respectat acest principiu, în sensul că nu a examinat cele două cereri formulate distinct de contestatori privind anularea contractului de credit nr. 11069 din 16 noiembrie 1998 și a contractului de ipotecă nr. 5861 din 16 noiembrie 1998 asupra cărora instanța de recurs nu se poate pronunța pentru prima dată în această fază procesuală. Așa fiind, având în vedere dispozițiile art. 304 alin. (4) C. proc. civ., urmează a admite ambele recursuri, a casa sentința atacată și a se trimite cauza spre rejudecare aceleeași instanțe, când se vor examina și celelalte apărări formulate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de recurenții A.V.A.S. BUCUREȘTI, Șt.S., A.O. și D.S., împotriva sentinței nr. 26 din 7 februarie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială. Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2007.