ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 255/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 626 din 16 iunie 2006, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta A.I., în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru al României - C.P.T., privind obligarea acestuia din urmă să răspundă memoriilor formulate de reclamantă. În motivarea sentinței se reține că reclamanta a adresat Primului Ministru al României, în luna martie 2006, un memoriu în care își exprima nemulțumirile privind măsurile luate de guvern în materia pensiilor și solicita o rezolvare a situației sale, în sensul asigurării unui trai decent prin majorarea pensiei, corespunzător nevoilor referitoare la procurarea medicamentelor și alimentelor specifice bolilor de care suferă.

Prin adresa nr. 16/24879/2006, Guvernul României - Direcția Relații cu Publicul a transmis memoriul reclamantei, spre competentă soluționare, Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cu solicitarea verificării aspectelor semnalate, luării măsurilor legale ce se impun și informării în termen a Cancelariei Primului Ministru și a petentei. Această măsură a fost comunicată reclamantei, printr-o adresă cu același număr, precizându-se că instituția sesizată îi va comunica soluția adoptată. În drept, instanța a invocat prevederile art. 6 și 6 1 din O.G.

nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, potrivit cărora autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza un compartiment distinct pentru relații cu publicul care să primească, să înregistreze, să se îngrijească de rezolvarea petițiilor și să expedieze răspunsurile către petiționar, compartiment care în cazul petițiilor greșit îndreptate le va trimite în 5 zile de la înregistrare, compartimentului din cadrul autorității sau instituției publice care are atribuții în rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat de aceasta. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, reclamanta A.I., susținând că hotărârea este nelegală și netemeinică, deoarece instanța de fond nu a analizat cererea sa de a-i calculată pensia la un cuantum egal cu al celorlalte persoane care au prestat aceeași muncă și cu aceeași vechime și nu a obligat pârâtul la stabilirea unei pensii corespunzătoare.

Analizând actele și lucrările dosarului de fond, încadrabil în prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. În mod corect, instanța de fond a reținut că petiția reclamantei a primit răspuns în conformitate cu prevederile O.G. nr. 27/2002, iar în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind pensiile de asigurări sociale de stat, contestația privind modul de stabilire a pensiei, sunt de competența tribunalului, calitatea procesuală pasivă revenind caselor de pensii și asigurări sociale. Pentru considerentele menționate, soluția instanței de fond, de respingere ca nefondată a acțiunii formulate de reclamantă împotriva primului-ministru, este întemeiată, autoritatea pârâtă îndeplinindu-și atribuțiile legale privind soluționarea petiției reclamantei; față de dispozițiile art. 312 alin. (1), cu referire la art. 304 1 C. proc.

civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta A.I. împotriva sentinței civile nr. 626 din 16 iunie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2007.