ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 374/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 374/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Brașov, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1659/ C din 10

septembrie 2004, a admis excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității

procesuale active a reclamanților și în consecință a respins acțiunea formulată

de reclamanții D.M., D.I.C., T.G., A.L., M.C., M.A., K.W.M., F.A., F.T., B.I.,

A.R.M., S.C., S.V., B.G., toți având domiciliul ales în Brașov la sediul

profesional al d-nei avocat P.E., în contradictoriu cu pârâții SC A.C. SA

Brașov, P.G. și D.M., domiciliați în Brașov.

Instanța de fond a reținut

că în cauză interesul reclamanților de a solicita constatarea nulității

absolute a contractului de cesiune în litigiu, nu este personal și direct,

nemai putându-se beneficia de o eventuală redistribuire a acțiunilor ce fac

obiectul cesiunii, folosul practic urmărit de aceștia prin promovarea acțiunii

fiind nul. În realitate acțiunile se vor întoarce în patrimoniul pârâtului D.M.

și nu al A.A.C. P.A.S., asociație care s-a dizolvat de drept, prin sentința

civilă nr. 2632 din 18 martie 2004 a Judecătoriei Brașov, rămasă irevocabilă

prin neapelare.

Curtea de Apel Brașov, secția

comercială, prin decizia nr. 46/ Ap din 31 martie 2005, a admis apelul

reclamanților împotriva sentinței civile nr. 1659/ C din 10 septembrie 2004, a

Tribunalului Brașov, secția comercială și contencios administrativ, pe care a

anulat-o. Au fost respinse excepțiile lipsei de interes și lipsei calității

procesuale active a reclamanților, fiind stabilit termen pentru soluționarea

fondului la data de 14 aprilie 2005.

În fundamentarea acestei

soluții s-a apreciat că reclamanții, având calitatea de membrii ai A.A.C. P.A.S.

la data încheierii contractului, ca urmare a constatării nulității contractului

de cesiune, ar putea beneficia de redistribuirea acțiunilor cedentului, deci au

interes în cauză. Justificându-și interesul în promovarea acțiunii, reclamanții

justifică și calitatea, întrucât nulitatea absolută poate fi invocată de orice

persoană interesată.

Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 5682 din 25 noiembrie 2005, a

respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâții SC A.C. SA Brașov și P.G.

împotriva deciziei nr. 46 din 31 martie 2005 a Curții de Apel Brașov și a

anulat, ca netimbrată, cererea de intervenție formulată de intervenienta A.S.,

cu motivarea că din caracterizarea deciziei comerciale nr. 46 din 31 martie

2005, ea reprezintă o dispoziție a instanței în vederea pregătirii judecății

fondului, iar căile de atac deschise împotriva ei se vor exercita odată cu

soluționarea pe fond a apelului, adică la momentul la care instanța se va

dezinvesti.

Curtea de Apel Brașov, secția

comercială, prin decizia nr. 65/ Ap din 18 mai 2006, a respins acțiunea

formulată de reclamanții D.M., D.I.C., T.G., A.L., M.C., M.A., K.W.M., F.A., F.T.,

B.I., A.R.M., S.C., S.V., B.G. în contradictoriu cu pârâții SC A.C. SA Brașov,

P.G. și D.M. Au mai fost obligați reclamanți să-i plătească pârâtei SC A.C. SA

Brașov suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată parțiale.

A mai fost respinsă cererea

pârâtului P.G. de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a stabilit că SC A.C. SA Brașov a fost privatizată în anul

– PROGRAMUL ACȚIUNII SALARIAȚILOR, care a încheiat contractul de schimb de

acțiuni contra certificate de proprietate nr. 181 din 29 mai 1995 cu F.P.P. III

Transilvania, pentru cota de 30 % din acțiuni și contractul de

vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 442 din 3 august 1995, cu F.P.S., pentru cota

de 70 % din acțiuni.

La data de 22 august 1995 a

fost autentificat contractul de societate al SC A.C. SA, încheiat între 76 de

acționari, care conform art. 3.2. au contribuit prin certificate de proprietate,

în numerar și după caz, prin credite lunare, la acoperirea financiară a unei

părți din capitalul social. La aceiași dată a fost autentificat și statutul

societății, semnat de aceiași acționari.

La data de 31 ianuarie 2002,

între pârâții D.M., în calitate de cedent și P.G. în calitate de cesionar, s-a

încheiat contractul de cesiune care face obiectul acțiunii, pentru 8.919

acțiuni normative, la SC A.C. SA, pentru prețul total de 225.000.000 lei.

Primul motiv de nulitate

invocat de reclamanți s-a întemeiat pe lipsa calității de proprietar a

cedentului. Nu a putut fi primită această susținere, prin aceea că, în

contractul de societate, act juridic a cărui nulitate nu a fost invocată, se

face dovada deplină a calității de acționar a cedentului, pentru numărul de

acțiuni la care a subscris și care i-au fost distribuite.

Transmiterea către membrii

asociației P.A.S. a acționarilor până la achitarea integrală a prețului lor

contrar prevederilor statutului putea fi atacată numai de către creditorul

obligației de plată a prețului, în favoarea căruia s-a dispus această măsură și

anume F.P.S., care nu a înțeles însă să solicite revenirea la situația

anterioară.

Următorul motiv de nulitate

invocat de reclamanți a fost încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din

Statutul Asociației P.A.S., în conformitate cu care acțiunile subscrise de

persoanele care au fost excluse din asociație vor fi disponibilizate, în

vederea redistribuirilor către ceilalți membri, sub controlul și aprobarea

Consiliului de Administrație al P.A.S.

S-a apreciat că, la data

încheierii contractului de cesiune, cedentul D.M. dobândise deja calitatea de

acționar al SC A.C. SA, era proprietar al acțiunilor iar dispozițiile art. 12 alin.

(2) din Statutul Asociației P.A.S. nu mai aveau aplicabilitate din momentul

distribuirii acțiunilor.

Un alt motiv de nulitate al

contractului de cesiune a fost încălcarea dispozițiilor art. 19 din S.A.A.C. P.A.S.,

în sensul lipsei calității de asociat a cesionarului, a pârâtului P.G. și

efectuarea tranzacției fără supravegherea și aprobarea Consiliului de

Administrație al P.A.S.

Din înscrisurile depuse la

dosar a reieșit că la data de 19 februarie 1998, prin hotărârea adunării

generale a A.A.C. P.A.S. a fost aprobată cererea pârâtului P.G. de aderare la

asociație.

Referitor la cerința

supravegherii și aprobării de către Consiliul de Administrație al A.A.C. P.A.S.

a transferului acțiunilor, nerespectarea acestor prevederi din statut, nu poate

avea drept consecință nulitatea absolută, având în vedere că, după distribuirea

acțiunilor și încheierea actelor constitutive ale societății, transferul de

acțiuni urmează regulile stabilite de Legea nr. 31/1990.

În final s-a mai apreciat că

cerințele de formă prevăzute de art. 98 din Legea nr. 31/1990, nu sunt condiții

de validitate, acțiunea, ca orice bun putând fi transmisă între părți prin

simplul consimțământ, iar încălcarea unei obligații contractuale dintr-un

contract încheiat cu un terț nu poate fi o cauză de nulitate a contractului de

cesiune.

Împotriva deciziei nr. 65/ Ap

din 18 mai 2006 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, au

promovat recurs reclamanții D.M., D.I.C., T.G., A.L., M.C., M.A., K.W.M., F.A.,

F.T., B.I., A.R.M., S.C., S.V., B.G. care au criticat această hotărâre pentru

nelegalitate și netemeinicie sub aspectele că aceasta nu cuprinde motivele pe

care se sprijină sau cuprinde motive străine de natura pricinii, fiind preluate

considerentele unei alte decizii asemănătoare. De asemenea, aceiași hotărâre a

interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura ori

înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, deoarece actul juridic

dedus judecății nu este o cesiune de acțiuni și contractul de societate din

1995 nu echivalează cu distribuirea acțiunilor. Au mai fost aduse critici și

din perspectiva încălcării sau aplicării greșite a legii, sub multiple aspecte

care vizează nulitatea absolută a contractului de cesiune în litigiu, fiind

invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 7, 8

și 9 C. proc. civ.

Intimații pârâți SC A.C. SA

Brașov și P.G. au depus o întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care

au cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile

formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a

respinge ca nefondat recursul reclamanților, pentru următoarele considerente.

Din verificarea întregii

documentații existente la dosarul cauzei, apare cât se poate de evident că

reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de

cesiune încheiat la data de 31 ianuarie 2002 prin care D.M. a cesionat către P.G.

un număr de 53.975 acțiuni ale SC A.C. SA Brașov, precizând ca temei de drept art.

966 și 968 C. civ., art. 29 pct. 1 și 2 raportat la art. 33 din Legea nr. 77/1994

modificată prin O.U.G. nr. 38/1997, art. 21 din O.U.G. nr. 88/1997 aprobată

prin Legea nr. 44/1998, art. 92 și 98 din Legea nr. 31/1990 republicată.

Printr-o integrală și

completă apreciere a probelor, instanța de apel a stabilit adevăratele

raporturi juridice dintre părți, cu reala întindere a drepturilor și

obligațiilor asumate reciproc așa cum se regăsesc în toate actele depuse de

părți, precum și cadrul legal aplicabil litigiului de natură comercială dedus

judecății. Astfel, au fost evocate cronologic și acordată semnificația cuvenită

fiecărei activități care a condus la transformarea și privatizarea SC A.C. SA

Brașov, începând cu anul 1992 și până la încheierea contractului de cesiune din

31 ianuarie 2002, prin care pârâtul D.M. a cesionat pârâtului P.G. un număr de

8.919 acțiuni deținute la SC A.C. SA pentru prețul total de 225.000.000 lei.

Amplu motivat și bine

documentat, în egală măsură au fost supuse examinării sub toate aspectele

apărările făcute de părți, împrejurare care a condus la stabilirea unei corecte

situații de fapt și de drept.

Calitatea de cedent pentru D.M.,

în esență este dovedită prin Statutul A.A.C. – PROGRAMUL ACȚIUNILOR

SALARIAȚILOR autentificat sub nr. 30147 din 22 august 1995 la Notariatul de

Stat Județean Brașov, care la poziția 16 specifica calitatea de acționar a lui

D.M. Mai mult, în aceiași zi și la același notariat a fost autentificat sub nr.

30146 contractul de societate, prin care a fost constituită SC A.C. SA Brașov,

cu o durată de funcționare nelimitată, având obiect bine determinat și cu un capital

social fixat la 3.338.475 lei reprezentând 133.539 acțiuni normative, în

valoare de 25.000 lei fiecare. S-au fixat și cotele de participare la capitalul

social al acționarilor fondatori, întocmai cererilor de subscrieri de acțiuni,

la poziția 16 regăsindu-se acționarul D.M., cu un capital social de 366.250.000

lei reprezentând 14.650 acțiuni a câte 25.000 lei fiecare, adică 10,97 % din

capitalul social total. S-a stipulat la art. 3.2 că acționarii fondatori, au

consimțit benevol, conform cererilor de subscriere de acțiuni, să contribuie

prin certificate de proprietate, în numerar și după caz prin credite lunare în

numele acționarilor la acoperirea financiară a unei părți din capitalul social

și preț. Pentru cei 76 de acționari, au fost evidențiate cu exactitate cotele

de participare la capitalul social al acționarilor fondatori, întocmai

cererilor de subscriere de acțiuni. Teza lipsei calității de proprietar a

cedentului nu poate fi primită și contextul probator expus, astfel că D.M. și-a

dovedit calitatea de cedent în cadrul contractului de cesiune din 31 ianuarie

2002.

Nu este justificată nici

critica referitoare la faptul că cesionarul intimat-pârât P.G. nu putea dobândi

acțiuni la societatea privatizată neavând la data cesiunii calitatea de membru

P.A.S.

Relevanță în clarificarea

acestei situații o are sentința civilă nr. 3179 din 31 martie 2004 pronunțată

de Judecătoria Brașov în dosarul nr. 429/2003, hotărâre definitivă, prin care a

fost admisă acțiunea formulată de reclamantul P.G., constatându-se că acesta

are calitatea de membru al A.A.C. P.A.S. Brașov. În considerentele sentinței

s-a reținut că la data de 19 februarie 1998 cu ocazia desfășurării ședințelor

de administrație ale SC A.C. SA și SC A.C. P.A.S. SA s-a aprobat cererea

reclamantului P.G. de aderare la asociație, încheindu-se în acest sens un

proces verbal în data de 12 februarie 1998, proces-verbal care vine în

întâmpinarea cererii de aderare nr. 624 din 12 august 1997.

Nu pot fi primite nici

motivele de nulitate absolută invocate prin cererea introductivă și anume cauza

ilicită a contractului de cesiune, rezultând din lipsa calității de proprietar

a cedentului, incapacitatea specială de folosință a persoanei fizice,

instituită pentru ocrotirea unui interes obștesc, lipsa formei cerute ad

validitatem și fraudarea legii prin încălcarea unei interdicții legate de

vânzare deoarece argumentele instanței de apel, așa cum se regăsesc expuse,

demonstrează fără echivoc contrariul susținerilor reclamanților.

Pentru aceste rațiuni

urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții D.M., D.I.C.,

T.G., A.L., M.C., M.A., K.W.M., F.A., F.T., B.I., A.R.M., S.C., S.V., B.G. împotriva

deciziei civile nr. 65/ Ap din 18 mai 2006 a Curții de Apel Brașov, secția comercială,

nefiind îndeplinite nici una din cerințele art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanții D.M., D.I.C., T.G., A.L., M.C., M.A., K.W.M., F.A., F.T., B.I.,

A.R.M., S.C., S.V., B.G. împotriva deciziei civile nr. 65/Ap din 18 mai 2006 a

Curții de Apel Brașov, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 25 ianuarie 2007.