ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 441/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 1022/113/2008 a fost menținută starea de arest a inculpatului C.D. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 222 din 22 octombrie 2008 a Tribunalului Brăila, inculpatul a fost condamnat, la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) și alin. (3) cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 74 lit. c) C. pen., constând în aceea că la 31 iulie 2006 a violat-o pe minora M.A. în vârstă de 14 ani, fapta fiind comisă împreună cu inculpatul minor D.G.A.

condamnat în cauză. Totodată, această instanță sesizată cu apelurile declarate de procuror și de inculpat împotriva hotărârii menționate a considerat că se impune menținerea stării de arest deoarece nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C.D. care a solicitat să fie judecat în stare de libertate susținând că măsura arestării preventive nu mai este justificată. Recursul declarat nu este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 300 2 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160 b alin. (3) din același cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța prin încheiere motivată, dispune menținerea stării de arest.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că arestarea inculpatului C.D. s-a făcut în baza art. 148 lit. 1 C. proc. pen., existând motive verosimile de a bănui că acesta a comis infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. a) și alin. (3) C. pen., constând în aceea că, la 31 iulie 2006 a violat-o pe minora M.A., în vârstă de 14 ani, deflorând-o. Având în vedere probele de vinovăție administrate, Tribunalul Brăila a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 5 ani închisoare, sub minimul prevăzut de lege prin necunoașterea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Ținând seama de probatoriul cauzei și de soluția de condamnare pronunțată, Curtea constată că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive că menținerea acestei măsuri de către instanța de apel este pe deplin justificată și conformă cu dispozițiile legale evocate și cu cele ale art. 5 din C.E.A.D.O.L.F. și că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică derivat din natura, gravitatea și rezonanța în comunitate a faptei și din împrejurările comiterii ei. Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a) art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de inculpatul C.D.

cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.D. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de minori și familie în dosarul nr. 1022/113/2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publica 9 februarie 2009.