ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1201/2009

Asupra recursului penal de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 12 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1819/109/2008, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului C.M.R. și C.D.M. S-a reținut, în esență, că temeiul luării măsurii arestării preventive l-au constituit prevederile art. 146, art. 149 1 , art. 148 lit. f) și art. 151 C. proc. pen. și s-a impus, în continuare, privarea de libertate a inculpaților cu motivarea că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 300 2 și ale art. 160 lit. b) alin. (1) și alin. (3) C. proc. pen., respectiv subzistența temeiurilor care au determinat arestarea preventivă.

Împotriva acestei încheieri, inculpatul C.D.M. a declarat recurs. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 160 lit. b) alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive. Totodată, conform art. 160 lit. b) alin. (3) C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuarea privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive. În raport de modul concret în care inculpatul a conceput și realizat infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

pentru săvârșirea căreia a fost condamnat de instanța de fond la pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b C. pen., rezultă că lăsarea acestuia în libertate ar putea avea riscul ca acesta să-și continue activitatea infracțională, astfel că menținerea măsurii preventive se impune pentru buna desfășurare a procesului penal. În temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul ca nefondat. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.D.M. împotriva încheierii din 12 martie 2009 Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 1819/109/2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31 martie 2009.