ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 263/2010

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea din 13 ianuarie 2010 pronunțată în Dosarul

nr. 1678/121/2009, pe rol fiind discutarea măsurii arestării preventive menținută

prin sentința penală nr. 514 din 23 noiembrie 2009 a Tribunalului Galați, privind pe inculpații D.I., D.I. și I.G., constatând că în cauză subzistă

temeiurile care au stat la baza luării acestei masuri, fiind întrunite atât

cerințele art. 300

2

, cât și ale art. 160

b

C. proc. pen., Curtea

de Apel Galați a menținut măsura arestării preventive a acestora.

În termen legal,

inculpatul D.I. a declarat recurs împotriva încheierii menționate, solicitând

admiterea acestuia, casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive

sau înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă și judecarea sa în

libertate, având în vedere natura infracțiunii săvârșite și lipsa antecedentelor

penale.

Recursul declarat de

inculpat nu este fondat.

Potrivit art. 136 alin.

(1) din C. proc. pen. în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu

închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, ori pentru

a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se poate lua față de

acesta una din măsurile preventive, lit. d) a acestui articol prevăzând

arestarea preventivă.

Art. 148 alin. (1)

din C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, prevede

că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile

prev. de art. 143 și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea

prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani

și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru

ordinea publică.

Totodată, potrivit art.

139 alin. (1) din C. proc. pen., măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă

măsură, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.

Cu referire la

motivele de recurs invocate, se retine că instanța de apel, la data de 13

ianuarie 2010 a constatat că nu au intervenit împrejurări noi care să modifice

temeiurile care au determinat inițial arestarea preventivă a inculpatului și

chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată pe fond de Tribunalul

Galați nu are caracter definitiv, ea este totuși de natură să justifice

continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art. 5 parag. 1 lit.

a) din C.E.D.O.

Astfel, se constată

că inculpatul

D.I.

a fost condamnat de

Tribunalul Galați, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) – art. 209

alin. (1) lit. a), g) C. pen.

Față de cele arătate,

se constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării

preventive a inculpatului nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de

libertate a acestuia, apreciind că lăsarea în libertate ar prezenta pericol

concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării

procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite,

precum și de modalitatea de săvârșire, împreună cu alți 2 coinculpați, de

circumstanțele reale în care a fost produsă, de recrudescența acestui gen de

fapte, de starea de pericol și de urmările sociale produse prin însăși natura

faptelor.

Nu în ultimul rând

s-a avut în vedere vătămarea adusă relațiilor sociale, prejudiciul considerabil

generat prin infracțiune, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de lege,

astfel că, instanța a dispus menținerea stării de arest a acestuia.

Ca atare, încheierea

pronunțată la 13 ianuarie 2010 este legală.

Pentru considerentele

expuse, recursul declarat de inculpatul

D.I.

nefiind fondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit.

b) din C. proc. pen., va fi respins.

În baza art. 192 din

C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul D.I. împotriva încheierii din 13 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, pronunțată în Dosarul nr. 1678/121/2009.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 26 ianuarie 2010.