ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2859/2009

Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin încheierea din 18 august 2009 pronunțată în Dosarul nr. 4544.8/110/07, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie, în baza art. 160 2 C. proc. pen. raportat la art. 160 8 alin. 6 C. proc. pen. a respins, ca nefondată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul apelant I.G. A mai reținut instanța că cererea apare ca nefiind oportună, iar inculpatul nu furnizează suficiente garanții că lăsat în libertate nu ar săvârși alte fapte sau nu ar influența ancheta judiciară. În termen legal, inculpatul I.G.

a declarat recurs împotriva încheierii menționate, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în libertate, susținând că temeiurile arestării preventive au încetat odată cu terminarea urmăririi penale și a cercetării judecătorești, astfel că poate fi liberat sub control judiciar. Recursul declarat de inculpat nu este fondat. Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se poate lua față de acesta una din măsurile preventive, lit. „d" a acestui articol prevăzând arestarea preventivă.

Art. 148 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Totodată, potrivit art. 160 2 și urm. C. proc. pen., atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății instanța poate dispune liberarea provizorie sub control judiciar, dacă consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege. Cu referire la motivele de recurs invocate, se reține că instanța de apel, la 18 august 2009, a constatat că, față de dispozițiile art. 160 2 raportat la art. 160 8 alin. (6) C. proc.

pen., față de infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, fiind condamnat în primul ciclu procesual la o pedeapsă rezultantă, de 8 ani, față de împrejurarea că în prezent cauza se află în rejudecarea apelului, subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, apreciind că lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunilor pentru care este judecat, astfel că a dispus respingerea ca nefondată a cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpat.

De asemenea, Curtea constată că deși hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată pe fond de Tribunalul Bacău nu are caracter definitiv, în prezent dosarul fiind în rejudecare, ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art. 5 parag. 1 lit. a) din C.E.D.O. Totodată, față de recrudescența acestui gen de fapte, de starea de pericol și de urmările sociale produse prin însăși natura faptei, de vătămarea adusă relațiilor sociale privind viața persoanei, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de lege, apreciază că în mod corect s-a dispus de către Curtea de Apel Bacău respingerea ca nefondată a cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpat.

Ca atare, încheierea pronunțată la 18 august 2009 este legală. Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. În baza art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.G. împotriva încheierii din 18 august 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, pronunțată în Dosarul nr. 45448/110/2007. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 august 2009.