ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 395/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 395/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 140/ P din 3 aprilie 2008, Tribunalul Bihor, secția

penală, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin.

(1) lit. m) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul D.R.C., pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 71 alin. (l) din O.U.G. nr. 105/2001

modificată prin Legea nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel emis în

dosarul nr. 163/P/2003 la data de 5 ianuarie 2004, s-a dispus trimiterea în

judecată a inculpaților H.M.T. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

7 și art. 9 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 Iit. b) C. pen., art. 71

alin. (l) din O.U.G. nr. 105/2001, modificată prin Legea nr. 243/2002 și Legea nr.

39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 74 lit. c) C. pen., cu aplicarea

art. 33 C. pen.; G.A.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 și art.

9 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. (l) din O.U.G. nr. 105/2001 modificată

prin Legea nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) și

art. 74 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 33 C. pen.; inculpata N.A.G. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 71

alin. (l)

din O.U.G. nr. 105/2001 modificată prin Legea nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003

cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 33 C. pen. și D.R.C.

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 71 alin. (l) din O.U.G. nr. 105/2001

modificată prin Legea nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74

lit. c) C. pen.; scoaterea de sub urmărire penală a inculpatei N.A.G. pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 7 din 39/2003 și disjungerea cauzei

față de învinuitul T.F.T. s.a. în vederea audierii lor și a completării

urmăririi penale.

Prin sentința penală nr. 359/ P din 5 octombrie 2004, Tribunalul Bihor

a condamnat pe următorii inculpați:

- H.M.T., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 7, cu

aplicarea art. 9 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., i s-a interzis inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.,

pe o durată de un an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (l) din O.U.G. nr. 105/2001 modificată prin Legea

nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 lit.

c) și art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de

un an și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (l)

C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute

pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64

C. pen.

S-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (l) lit. a) și b) C.

pen., pe o durată de un an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului

durata reținerii și arestării preventive de la 12 noiembrie 2003 la 9 ianuarie

2004.

- G.A.L., la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 7

cu aplicarea art. 9 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., i s-au interzis inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (l) lit. a) și b) C. pen.,

pe o durată de un an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (l) din O.U.G. nr. 105/2001 modificată prin Legea

nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 lit.

c) și art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de

un an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (l)

C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și

6 luni închisoare.

I s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (l) lit. a) și b)

C. pen., pe o durată de un an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86

1

alin. (2) C. pen., s-a dispus suspendarea

sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de

încercare de 6 ani și 6 luni, stabilit conform art. 86

2

C. pen. și i

s-a atras atenția inculpatului conform art. 359 C. proc. pen.

În baza art. 86

3

C. pen., s-a impus inculpatului să se

supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86

3

lit. b) – d) C.

pen. și să se prezinte trimestrial la S.R.S.I.S.S.N.L. din cadrul Tribunalului

Bihor.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului

durata reținerii și arestării preventive de la 2 noiembrie 2003 la 9 ianuarie

2004.

- N.A.G., la un an închisoare, în baza art. 71 alin. (l) din O.U.G. nr.

105/2001 modificată prin Legea nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art.

74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.

În baza art. 71 alin. (l) din O.U.G. nr. 105/2001, modificată prin Lege

nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin.

(l) lit. d) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de un an

închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-au

contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de un an închisoare, la

care s-a adăugat un spor de 3 luni închisoare și i s-a aplicat inculpatei

pedeapsa rezultantă de un an și 3 luni închisoare.

În baza art. 81 alin. (2) C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată

a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de 3 ani și 3 luni,

calculat potrivit art. 82 C. pen. și i s-a atras atenția inculpatei potrivit art.

359 C. proc. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata

reținerii și arestării preventive de la 12 noiembrie 2003 la 22 noiembrie 2003.

- D.R.C., la un an închisoare, în baza art. 71 alin. (l) din O.U.G. nr.

105/2001, modificată prin Legea nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003, cu aplicarea

art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (l) lit. d) C. pen.

În baza art. 81 alin. (2) C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată

a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de 3 ani, calculat

potrivit art. 82 C. pen. și i s-a atras atenția inculpatului, potrivit art. 359

C. proc. pen.

În baza art. 112 lit. f), corelat cu art. 118 lit. d) C. pen., s-a

dispus confiscarea specială a sumelor de 800 Euro, depusă la caseria

Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și 200.000 lei, consemnată la C.E.C.,

cu recipisa nr. 1052/253360101 din 19 noiembrie 2003, ridicate de la inculpatul

G.A.L.; a sumelor de 300 Euro și 250 dolari S.U.A. de la inculpatul H.M.T.; a

sumei de 100 dolari S.U.A. de la inculpatul D.R.C.

În baza art. 357 lit. c) C. proc. pen. și art. 13 alin. (6) din Legea nr.

39/2003 s-a menținut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanța din 12

noiembrie 2003 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați flecare

inculpat la plata a câte 4.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 101 /A/2005 din 17 mai

2005, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și inculpații H.M.T. și G.A.L.

împotriva sentinței atacată, mai sus menționată, pe care a desființat-o în

sensul că:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată

inculpatului H.M.T., în pedepsele componente și a înlăturat dispozițiile art. 64

lit. a) și b) C. pen. și art. 65 alin. (2) C. pen. A făcut aplicarea

dispozițiilor art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen., cu privire la

infracțiunea prevăzută de art. 7, cu aplicarea art. 9 din Legea nr. 39/2003 și art.

37 lit. b) C. pen. și a redus pedeapsa aplicată inculpatului de la 2 ani și 6

luni închisoare la un an și 10 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art.

34 lit. b) C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de un an și 6 luni

închisoare și a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de un an și 10 luni

închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen. A descontopit pedeapsa

rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului G.A.L. în

pedepsele componente și a înlăturat dispozițiile art. 65 alin. (2), art. 64 lit.

a) și b) C. pen., precum și dispozițiile art. 86

1

și 86

3

C.

pen. A făcut aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen.,

cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 7 cu aplicarea art. 9 din Legea nr.

39/2003 și a redus pedeapsa aplicată inculpatului de la 2 ani și 6 luni

închisoare la un an și 8 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., contopit această pedeapsă cu pedeapsa de un an închisoare și

aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de un an și 8 luni închisoare. În

baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe durata prevăzută de art. 82 C. pen. și i-a atras atenția inculpatului

conform art. 359 C. proc. pen. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a

respins, ca nefondate, apelurile declarate inculpații N.A.G. și D.R.C., pe care

i-a obligat să plătească statului câte 2.000.000 lei, cheltuieli judiciare în

apel. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Prin decizia penală nr. 4942 din 6 septembrie 2005 pronunțată în

dosarul nr. 3476/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul

declarat de inculpatul D.R.C. împotriva deciziei penale nr. 101/ A din 7 mai

2005 a Curții de Apel Oradea care s-a casat în ceea ce-l privește pe acesta și

s-a trimis cauza pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel Oradea.

Prin decizia penală nr. 38 din 7 februarie 2006 pronunțată în dosarul nr.

5007/P/2005 Curtea de Apel Oradea, a admis în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen., apelurile declarate Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și

inculpatul D.R.C. împotriva sentinței penale nr. 359 din 5 octombrie 2004 a

Tribunalului Bihor pe care o desființat-o, înțelesul că, în baza art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. b

l

C. proc. pen., cu referire la art.

18

1

C. pen., a dispus achitarea inculpatului D.R.C., pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001

modificată prin Legea nr. 243/2002 și Legea nr. 39/2003, iar în baza art. 91

lit. c) C. pen., a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii administrative de

10.000.000 lei și a menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.

Prin decizia penală nr. 3831 din 15 iunie 2006 pronunțată în dosarul nr.

4928/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au admis recursurile

declarate de Parchetul de lângă Curtea de Apel Oradea și recurentul inculpat D.R.C.

împotriva deciziei penale nr. 38 din 7 februarie 2006 a Curții de Apel Oradea,

s-au casat sentința penală nr. 359/2004 a Tribunalului Bihor și decizia penală nr.

38/2006 a Curții de Apel Oradea și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța

de fond, Tribunalul Bihor, pentru a se efectua o nouă cercetare judecătorească,

numai în ce-1 privește pe inculpatul D.R.C., prin readministrarea probelor

efectuate în cursul urmăririi penale.

Prin sentința penală nr. 140/P din 3 aprilie 2008, Tribunalul Bihor, secția

penală, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin.

(1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul D.R.C. reținând în sarcina

acestuia, că în noaptea de 13 octombrie 2003, la solicitarea inculpatului G.A.L.

a condus-o pe numita D.A.M. la magazinul D.F. din Vama Borș, pentru a-și cumpăra

țigări, fără a avea cunoștință că aceasta avea intenția de a trece fraudulos

frontiera. Instanța a reținut că din probele administrate nu se poate reține că

inculpatul ar fi știut de intenția numitei D.A.M., că acesta beneficiază de

prezumția de nevinovăție până la proba contrară, ceea ce în opinie instanței,

nu s-a făcut. în fond, după casare și după suplimentarea probațiunii, instanța

a apreciat că inculpatul D.R.C., nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii

pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și a dispus achitarea

acestuia.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel Parchetul de pe lângă

Tribunalul Bihor și a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă just

individualizată, susținând că instanța nu a administrat alte probe.

Prin decizia penală nr. 91/ A din 7 octombrie 2008, Curtea de Apel

Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus în baza art. 379 pct.

2 lit. b) C. proc. pen., admiterea apelului Parchetului de pe lângă Tribunalul

Bihor împotriva sentinței penale nr. 140/ P din 3 aprilie 2008, pronunțată de

Tribunalul Bihor, desființarea sentinței și rejudecarea cauzei de aceiași

instanță, cu motivarea că instanța de fond avea obligația de a efectua o nouă

cercetare judecătorească și nu a efectuat confruntări între inculpatul D.R.C.

și coinculpații G.A.L. și H.M.T., precum și între cei doi coinculpați.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul D.R.C. și a

solicitat admiterea recursului având în vedere că instanța de fond a

administrat toate probele, casarea deciziei și menținerea soluția de achitare

pronunțată de instanța de fond.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a

probelor administrate cât și din oficiu, conform art. 385

9

C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată recursul este fondat pentru următoarele

considerente:

Prin decizia penală nr. 3831 din 15 iunie 2006, Înalta Curte de Casație

și Justiție a dispus ca Tribunalul Bihor să efectueze o nouă cercetare

judecătorească numai în cea ce îl privește pe inculpatul D.R.C., în sensul

ascultării inculpatului și a coinculpaților G.A.L. și H.M.T., efectuarea de

confruntări între inculpatul D.R.C. și coinculpații G.A.L. și H.M.T. și pentru

administrarea oricăror probe în scopul stabilirii situației de fapt, a

vinovăției sau nevinovăției inculpatului. Astfel, în al doilea ciclu procesual

Tribunalul Bihor a administrat probele indicate respectiv, a ascultat pe

inculpații N.A.G., G.A.L., D.R.C. f, H.M.T. și martorii P.C.P., C.A.F.

În cel de-al treilea ciclu procesual Tribunalul Bihor a ascultat

inculpatul D.R.C. si martorii prezenți G.A.L. și H.M.T. iar cu privire la

necesitatea efectuării unei confruntări între inculpat și martorii audiați H.M.

și G.A.L., după punerea în discuție a acestor aspecte, a apreciat că

dispozițiile instanței au fost cu titlu exemplificativ și a constatat că nu se

impune efectuarea unei confruntări între inculpat și martori, având în vedere

că nu există contradicții în declarațiile acestora, și a revenit asupra probei,

privind audierea martorei lipsă D.A.M.

Înalta Curte constată că instanța de apel avea obligația de a se

pronunța pe fondul cauzei, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 378 alin. (1) C.

proc. pen., „instanța verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului

din dosarul cauzei, precum și a oricăror probe noi, administrate în fața

instanței de apel”, astfel că, instanța de apel poate administra orice alte

probe pe care le consideră utile, pertinente și concludente în scopul aflării

adevărului.

Apelul este o cale de atac integral devolutivă, în fapt și în drept, în

limitele prevăzute de art. 371 C. proc. pen.

În urma adoptării Legii nr. 356/2006, potrivit noii concepții a legiuitorului

cu privire la modul de soluționare a apelului, soluțiile dispuse în apel au

fost limitate substanțial.

Astfel, în urma modificării art. 379 C. proc. pen., rezultă că, sub aspectul

soluției de admitere a apelului, principala modalitate o reprezintă soluționarea

pe fond a cauzei (a apelurilor) prin desființarea sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri, procedându-se potrivit art. 345 C. proc. pen și urm. privind

judecata în fond [(art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.)].

În mod excepțional, pentru motivele ce se vor arăta, a fost menținută

și soluția desființării sentinței cu dispunerea rejudecării cauzei de prima

instanță [(art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.)].

Motivele care permit, legal, această ultimă soluție sunt:

- judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți nelegal citată sau

care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate;

- există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute de art. 197 alin.

(2) C. proc. pen.

Or, pentru adoptarea deciziei, instanța de apel nu a constatat incidența

niciunuia dintre aceste motive expres și limitativ prevăzute de lege.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul D.R.C.,

va casa decizia penală nr. 91/ A din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția

penală, și va trimite cauza la Curtea de Apel Oradea pentru continuarea

judecății apelului. Totodată, se vor menține actele îndeplinite până la data

pronunțării deciziei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul D.R.C. împotriva deciziei penale

nr. 91/ A din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Casează decizia atacată și trimite cauza la Curtea de Apel Oradea

pentru continuarea judecății apelului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea

apărătorului ales, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 februarie 2009.