ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2361/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2361/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 122 din 2 aprilie 2009 a Tribunalului Arad au fost condamnați inculpații: P.G. fiul lui G. și al A.,; Ț.C.D. fiul lui I. și al V. și I.A. zis D., fiul lui S. și al M., la pedepsele de câte 5 ani închisoare, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și câte 2 ani închisoare în baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Inculpații P.G. și Ț.C.D. au mai fost condamnați la câte 3 luni închisoare în baza art. 26 raportat la art. 288 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și câte 3 luni închisoare în baza art. 26 raportat la art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar inculpatul I.A.
a fost condamnat la 3 luni închisoare în baza art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. S-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpații să execute câte 5 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Prin aceeași sentință au mai fost condamnați inculpații S.F. fiul lui P. și al M., R.A. fiul lui S. și al M., C.P. fiul lui N. și al C., și T.T. nume avut anterior N. și P., fiul lui V. și al M., la pedepsele de câte 2 ani închisoare, în baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și la câte 3 luni închisoare în baza art. 291 C. pen. S-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpații să execute câte 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 81, 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților S.F., R.A., C.P. și T.T. pe durata termenului de încercare de 4 ani. De asemenea, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului B.G. fiul lui V. și al F., pentru infracțiunile prevăzute de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și art. 291 C. pen. S-a dispus confiscarea de la inculpații P.G., Ț.C.D. și I.A. a sumelor de câte 250 euro, iar de la inculpatul I.A. confiscarea unui calculator.
S-a dispus anularea actelor notariale întocmite de inculpatul I.A., respectiv, declarațiile notariale aparținând notarului public M.C., având ca încheiere de autentificare din 30 ianuarie 2006 și din 10 februarie 2006, declarațiile notariale aparținând notarului public T.E., având ca încheieri de autentificare din 22 martie 2006, din 9 februarie 2006 și din 23 februarie 2006 și din 9 martie 2006, declarația notarială aparținând notarului public D.N., având ca încheiere de autentificare din 9 februarie 2006, declarațiile notariale aparținând notarului public M.T., având ca încheiere de autentificare din 7 februarie 2006, din 16 martie 2006 și declarația notarială aparținând notarului public R.L.A., având ca încheiere de autentificare din 27 februarie 2006. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în fapt că inculpații P.G.
și Ț.C.D., împreună cu inculpatul I.A. s-au constituit și asociat într-un grup infracțional organizat, având ca obiect coordonarea de trafic de migranți (persoane minore) pe relația România-Italia sau România-Spania. În acest scop, inculpații P.G. și Ț.C.D. asociați la SC T.G. SRL Arad, societate care avea ca obiect transportul internațional de persoane, racolau diverse persoane care doreau să plece din România împreună cu minori, persoane care nu posedau declarații notariale de la părinții copiilor conform dispozițiilor Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, luau datele personale ale minorului și însoțitorului și le trimiteau inculpatului I.A.
Acesta din urmă întocmea în fals declarațiile notariale după care le trimitea celor doi inculpați prin fax, iar aceștia la rândul lor le dădeau însoțitorilor minorilor. Pentru fiecare document fals întocmit, aceștia primeau 50 euro pe care o împărțeau cu inculpatul I.A. S-a stabilit că în perioada februarie-martie 2006, inculpații au colaborat coordonat, fiecare având un rol bine conturat și urmărind obținerea de beneficii materiale, pentru întocmirea a 14 declarații notariale care au permis ca un număr de 14 minori să părăsească teritoriul României în mod nelegal. Astfel, la 1 februarie 2006, inculpatul C.P., împreună cu minorul C.R. s-au deplasat cu autoturismul primului la P.C.T.F. Nădlac în scopul ieșirii din România.
Întrucât nu exista declarație notarială din partea părinților care să exprime acordul ca minorul să călătorească în străinătate însoțit de o altă persoană, inculpatul C.P. a luat legătura cu inculpații P.G. și Ț.C.D., iar aceștia, contra sumei de 50 euro i-au procurat declarația notarială necesară întocmită în fals de inculpatul I.A. pe calculator, act ce a permis ieșirea din țară a minorului. După verificări s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 30 ianuarie 2006 de notarul public M.C. La 28 martie 2006, inculpatul C.P., cu ajutorul acelorași inculpați s-a folosit de o declarație notarială întocmită în fals pentru minorul G.M., act ce a permis ieșirea din țară a minorului prin P.C.T.F.
Turnu. După verificări, s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 22 martie 2006 de către notarul public T.E. La 10 februarie 2006, inculpatul T.T. având anterior numele de N. și P., împreună cu minorii N.I. și M.N. s-au deplasat cu autoturismul primului la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați s-a folosit de declarații notariale întocmite în fals pentru cei doi minori, contra a câte 50 euro, acte care au permis ieșirea din țară a copiilor. După verificări s-a constatat că actele sunt false, nefiind întocmite și autentificate sub nr. 49 și 50 din 8 februarie 2006 de notarul public T.E. La 19 februarie 2006, inculpatul T.T. s-a deplasat împreună cu minora M.C.
la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați s-a folosit de declarația notarială întocmită în fals pentru minoră, contra sumei de 50 euro, act ce a permis ieșirea din țară a copilei. După verificări, s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 10 februarie 2006 de către notarul public T.E. La 11 februarie 2006, inculpatul S.F. s-a deplasat împreună cu minorul M.D. la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați s-a folosit de declarația notarială întocmită în fals pentru minor, contra sumei de 50 euro, act ce a permis ieșirea din țară a copilului. După verificări, s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 9 februarie 2006 de către notarul public T.E.
La 27 februarie 2006, inculpații P.G. și Ț.C.D. au înlesnit ieșirea din țară a minorelor D.M. și G.Ș.L. cu ajutorul unei declarații notariale întocmită în fals de inculpatul I.A. Ca însoțitor a fost trecut inculpatul B.G. După verificări, s-a constatat că actele sunt false, nefiind întocmite și autentificate din 23 februarie 2006 și din 9 februarie 2006 de către notarul public D.N. La 10 martie 2006, inculpații P.G. și Ț.C.D. au înlesnit ieșirea din țară prin P.C.T.F. Turnu a minorului R.P.C. care era însoțit de mama sa P.I. și pentru care nu există declarație notarială exprimând acordul tatălui minorului. Cei doi inculpați au primit declarația notarială de la inculpatul I.A., căruia i-au transmis datele minorului.
După verificări, s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 7 februarie 2006 de notarul public M.T. La 13 martie 2006, inculpatul M.V. (față de care s-a disjuns urmărirea penală) s-a deplasat împreună cu minorii I.D. și I.S. la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați s-a folosit de declarații notariale întocmite în fals pentru minore, contra sumei de câte 50 euro, acte ce au permis ieșirea din țară a copilelor. După verificări, s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 10 februarie 2006 de notarul public M.C. La 16 martie 2006, inculpații P.G. și Ț.C.D. au înlesnit ieșirea din țară prin P.C.T.F. Turnu a minorului O.M., însoțit de mama sa pentru care nu există o declarație notarială exprimând acordul tatălui minorului.
Actul care a fost întocmit în fals de inculpatul I.A. a permis ieșirea din țară a copilului. După verificări, s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 27 februarie 2006 de notarul public R.L.A. La 31 martie 2006, inculpații P.G. și Ț.C.D. au înlesnit ieșirea din țară prin P.C.T.F. Nădlac a minorului G.N., care era însoțit de mama acestuia A.M., pentru care nu există o declarație notarială exprimând acordul tatălui minorului. Actul care a fost întocmit în fals de inculpatul I.A. a permis ieșirea din țară a copilului. După verificări s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 9 martie 2006 de notarul public T.E. La 10 februarie 2006, inculpatul R.A.
s-a deplasat împreună cu minorii R.D. și M.G. la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați s-a folosit de declarații notariale întocmite în fals pentru cei doi minori, contra sumei totale de 100 euro, acte ce au permis ieșirea din țară a copiilor. După verificări, s-a constatat că actele sunt false, nefiind întocmite și autentificate sub din 16 martie 2006 de notarul public M.T. Privitor la inculpatul B.G. s-a reținut de către instanță că el nu a cunoscut caracterul fals al declarației notariale care a permis ieșirea din țară la 27 februarie 2006 a minorilor D.M. și G.Ș. și că astfel lipsește latura subiectivă a infracțiunilor, impunându-se achitarea. Situația de fapt și vinovăția inculpaților P.G., Ț.C.D., I.A., S.F., R.A., C.P.
și T.T. au fost stabilite în baza declarațiilor colaboratorului sub acoperire cu numele de cod A.N., a procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, legal interceptate și înregistrate, a actelor notariale întocmite în fals, a proceselor-verbale de percheziție domiciliară, a declarației martorei Ș.E., probe coroborate cu declarațiile inculpaților. Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin Decizia penală nr. 3/ A din 15 ianuarie 2009 a admis apelurile declarate de inculpații P.G., Ț.C.D., I.A. și a desființat sentința primei instanțe în privința acestora. Rejudecând, instanța de apel a dispus condamnarea inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A. la pedepsele de câte 3 ani închisoare fiecare, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 74 lit. a) și c) C. pen., de câte 1 an și 10 luni închisoare fiecare în baza art. 71 alin. (1) din O.U.G.
nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 74 lit. a) și c) C. pen.; a inculpaților P.G. și Ț.C.D. la câte 2 luni închisoare în baza art. 26 raportat la art. 288 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 74 lit. a) și c) C. pen. și la câte 2 luni închisoare în baza art. 26 raportat la art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74 lit. a) și c) C. pen., a inculpatului I.A. la 2 luni închisoare în baza art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 74 lit. a) și c) C. pen., stabilindu-se ca inculpații să execute conform art. 33 lit. a) și 34 lit. b), c) C. pen., câte 3 ani închisoare. Potrivit art. 86 1 și 86 2 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor, obligând pe inculpați să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86 3 alin. (1) din același cod.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Totodată, au fost respinse apelurile declarate de procuror și de inculpatul S.F. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar, privind criticile din apelurile inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A. a considerat că pedepsele aplicate acestora sunt prea severe și că se impune prin recunoașterea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., coborârea acestora sub minimul prevăzut de lege. Sub aspectul modalității de executare, instanța de apel a considerat că scopul pedepselor poate fi atins și fără executarea acestora în condițiile art. 86 1 , 86 2 și 86 3 alin. (1) C. pen. S-a mai apreciat de către Curte că motivele de apel invocate de procuror în sensul greșitei achitări a inculpatului B.G.
nu pot fi primite și că această persoană nu și-a dat seama de nelegalitatea procurilor notariale care permiteau trecerea peste frontieră a minorilor fără consimțământul părinților. S-a mai argumentat că împrejurarea că nu le-a însoțit pe copile până în Italia și retur, ci doar câțiva kilometrii de la frontieră, nu sunt de natură să conducă la reținerea vinovăției inculpatului. De asemenea, s-au considerat nefondate criticile formulate de inculpatul apelant S.F., în sensul lipsei probelor de vinovăție pentru infracțiunea prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și a lipsei laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 291 C. pen. Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și inculpații P.G.
și Ț.C.D. În recursul procurorului, întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 și 18 C. proc. pen. s-a susținut că pedepsele aplicate inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A. prin recunoașterea circumstanțelor atenuante au fost greșit individualizate, că modalitatea de executare neprivativă de libertate nu se justifică și că nelegal din pedepse nu a fost dedusă durata arestării preventive și tot astfel s-a omis aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen. Totodată, hotărârile au mai fost criticate și pentru că, prin neluarea în seamă a probelor de vinovăție, inculpatul B.G. a fost achitat. La rândul lor, inculpații P.G. și Ț.C.D. au susținut în recursurile lor că soluția de condamnare a lor, în absența intenției de săvârșire a infracțiunilor este greșită, impunându-se achitarea.
Cei doi inculpați au mai susținut că în mod greșit instanțele au omis aplicarea în privința lor, a dispozițiilor art. 71 alin. (5) și 88 C. pen. S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor atacate și rejudecarea cauzei. Recursurile declarate de procuror și de inculpații P.G. și Ț.C.D. sunt întemeiate, așa cum se va arăta în continuare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, în săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat în vederea comiterii infracțiunii de trafic de migranți și de a obține direct beneficii financiare, respectiv de a îndruma și călăuzi mai multe persoane în vederea trecerii frauduloase a frontierei prin falsificarea unor declarații notariale și folosirea acestora în fața autorităților de frontieră. Astfel, în baza probelor administrate s-a stabilit că inculpații P.G. și Ț.C.D. se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 raportat la art. 288 C. pen. și art. 26 raportat la art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și că inculpatul I.A. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Materialul probator al cauzei a confirmat că inculpații recurenți P.G. și Ț.C.D. au fost cei care au racolat persoane care aveau să plece din România împreună cu minori, persoane care nu posedau declarații notariale pentru acești copii de la ambii părinți sau a unuia dintre părinți, luau datele personale ale minorului și ale însoțitorului și le trimiteau inculpatului I.A., care întocmea în fals declarațiile notariale și transmiteau actele astfel plăsmuite prin fax, cei trei inculpați primind pentru activitatea ilicită desfășurată câte 50 euro. Această activitate materială a fost recunoscută de inculpați care, pe plan subiectiv au acționat pentru traficarea de migranți pe relația România – Italia sau România – Spania, ei conștientizând că sunt implicați într-o activitate a unui grup cu caracter infracțional organizat, ceea ce realizează conținutul infracțiunilor imputate, pentru care au fost condamnați. Așa fiind, susținerea din recurs în sensul lipsei intenției de săvârșirea a infracțiunilor arătate nu este întemeiată.
Privitor la inculpatul B.G. a rezultat din materialul probator al cauzei că acesta, la 27 februarie 2006 a facilitat ieșirea din țară prin P.C.T.F. Turnu a minorelor D.M. și G.Ș., transportându-le cu autoturismul propriu și prezentând organelor de frontieră documente false, realizate de inculpatul I.A., din care reieșea că este împuternicit de părinții minorelor pentru a le însoți pe perioada călătoriei în străinătate. A rezultat astfel că inculpatul B.G. îi cunoștea pe inculpații P.G. și Ț.C.D., iar aceștia, așa cum au precizat în declarațiile lor, apelau la el pentru a asigura transportarea unor persoane peste graniță. Referitor la trecerea frontierei împreună cu cele două minore, a rezultat neîndoielnic că inculpatul B.G. și-a dat acordul ca datele sale personale și consimțământul să fie menționate în declarațiile notariale, a luat cunoștință de aceste acte falsificate care atestau că el va însoți pe cele două copile pe perioada de 30 de zile sau 90 zile în Italia și retur și că în realitate el le-a transportat cu autoturismul propriu doar câțiva kilometrii dincolo de frontieră de unde erau preluate de cei cu care veniseră până la graniță. În acest sens sunt depozițiile inculpaților P.G., Ț.C.D. și B.G. coroborate cu actele falsificate. Așa fiind, având reprezentarea pe plan subiectiv că documentele notariale folosite la frontieră sunt false, că el călăuzește clandestin aceste persoane și că asigură trecerea frauduloasă a frontierei, faptele comise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., pentru care a fost trimis în judecată. Întrucât instanțele au ignorat probele de vinovăție administrate, soluția de achitare pronunțată de prima instanță și menținută în apel este urmarea unei erori grave de fapt, în sensul art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.
Privitor la criticile din recursul parchetului, în sensul greșitei individualizări a pedepselor aplicate în apel inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A. se constată că nu sunt întemeiate. Astfel, instanța de control judiciar, potrivit art. 72 C. pen. a ținut seama la stabilirea pedepselor de pericolul social și de împrejurările în care faptele au fost comise, dar și de persoana inculpaților care nu posedă antecedente penale, au avut anterior o conduită general bună în familie și societate și au dovedit sinceritate pe parcursul procesului penal, recunoscând în favoarea acestora circumstanțe atenuante, potrivit art. 74 lit. a) și c) C. pen. și coborând pedepsele sub minimul legal. De asemenea, se mai constată judicioasă concluzia instanței de apel, în sensul că în cauză sunt întrunite cerințele art. 86 1 C. pen. și că pronunțarea condamnării poate constitui un avertisment pentru cei trei inculpați și chiar fără executarea pedepselor, aceștia nu vor mai săvârși infracțiuni. În consecință, aceste critici nu pot fi primite.
Referitor la criticile din recursurile declarate de procuror și de inculpații P.G. și Ț.C.D., în sensul omisiunii aplicării dispozițiilor art. 88 și art. 71 alin. (5) C. pen., se constată întemeiate. Astfel, din actele dosarului se constată că inculpații P.G. și Ț.C.D. au fost reținuți la 5 mai 2006, prin ordonanțe ale procurorului și arestați la 6 mai 2006 pe timp de 29 zile, până la 3 iunie 2006, prin încheierea din 6 mai 2006 a Tribunalului Arad, pronunțată în Dosarul nr. 3737/2006, după care urmărirea penală și judecata acestor inculpați desfășurându-se în stare de libertate. Întrucât, potrivit art. 88 C. pen., timpul reținerii și al arestării preventive se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate, iar instanțele au omis aplicarea acestei dispoziții imperative, hotărârile pronunțate sunt greșite. Tot astfel, se mai constată că instanța de apel, ajungând la concluzia justă că scopul pedepselor aplicate inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A., poate fi atins fără executarea acestora conform art. 86 1 C. pen., aveau obligația de a proceda potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., la suspendarea executării pedepselor accesorii. Întrucât instanța de control a omis aplicarea acestor dispoziții legale, hotărârea pronunțată este greșită.
Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și de inculpații P.G. și Ț.C.D. și a casa decizia atacată și hotărârea primei instanțe, numai cu privire la dispoziția de achitare a inculpatului B.G. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunile prevăzute de art. 71 alin. (2) din O.U.G. nr. 105/2001 și de art. 291 C. pen., dispoziție pe care o va înlătura, omisiunea de aplicare a dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., față de inculpații P.G., Ț.C.D. și I.A. și omisiunea de aplicare a dispozițiilor art. 88 C. pen. pentru inculpații P.G. și Ț.C.D. Rejudecând în aceste limite, Curtea va dispune, în baza probelor de vinovăție evocate, condamnarea inculpatului B.G. la osebite pedepse privative de libertate care, prin recunoașterea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., constând în lipsa antecedentelor penale și conduita anterioară general bună în familie și societate, precum și comportamentul din timpul procesului penal, vor fi coborâte sub minimul prevăzut de lege, respectiv la 1 an închisoare pentru infracțiunea de trafic de migranți, prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și de 2 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. Potrivit art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., se va stabili ca inculpatul B.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Având în vedere durata pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale, conduita general bună în comunitate și apreciind că scopul preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins chiar fără executarea acesteia, Curtea, în baza art. 81 și 82 C. pen., urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani. Se vor aplica dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. referitor la suspendarea executării pedepsei accesorii și art. 359 C. proc. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A. În baza art. 88 C. pen., se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților P.G. și Ț.C.D. durata reținerii și arestării preventive de la 5 mai 2006 la 3 iunie 2006. Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului I.A. și onorariile pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpaților P.G., Ț.C.D. și B.G. până la prezentarea apărătorilor aleși să fie plătite din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și de inculpații P.G. și Ț.C.D. împotriva Deciziei penale nr. 3/ A din 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel Timișoara privind și pe inculpații I.A. și B.G. Casează în parte decizia atacată și sentința penală nr. 122 din 2 aprilie 2008 a Tribunalului Arad, secția penală numai cu privire la: - dispoziția de achitare a inculpatului B.G. în baza art. 2 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și de art. 291 C. pen., dispoziție pe care o înlătură; - omisiunea aplicării dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen. față de inculpații P.G., Ț.C.D.
și I.A.; - omisiunea aplicării dispozițiilor art. 88 C. pen. pentru inculpații P.G. și T.C.D. și rejudecând: 1. Condamnă pe inculpatul B.G. după cum urmează: - în baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., la 1 an închisoare; - în baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. la 2 luni închisoare. Conform art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen. inculpatul B.G. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. În baza art. 81 și 82 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani.
Face aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. și dispune suspendarea executării pedepsei accesorii. Face aplicarea art. 359 C. proc. pen. 2. Face aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. față de inculpații P.G., Ț.C.D. și I.A. și dispune suspendarea executării pedepselor accesorii. 3. Î n baza art. 88 C. pen. deduce din pedepsele aplicate inculpaților P.G. și Ț.C.D. durata reținerii și a arestării preventive de la 5 mai 2006 la 3 iunie 2006. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatului I.A., în sumă de 400 lei se va plăti din fondul M.J.L.C. Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpaților P.G., Ț.C.D. și B.C., până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 100 lei se va plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 23 iunie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.