ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2361/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2361/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința
penală nr. 122 din 2 aprilie 2009 a Tribunalului Arad au fost condamnați
inculpații: P.G. fiul lui G. și al A.,; Ț.C.D. fiul lui I. și al V. și I.A. zis
D., fiul lui S. și al M., la pedepsele de câte 5 ani închisoare, în baza art. 7
alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și câte 2 ani închisoare în baza art. 71 alin.
(1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpații P.G. și Ț.C.D. au mai fost condamnați la
câte 3 luni închisoare în baza art. 26 raportat la art. 288 cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen. și câte 3 luni închisoare în baza art. 26 raportat la art. 291
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar inculpatul I.A. a fost condamnat la
3 luni închisoare în baza art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen.
S-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca
inculpații să execute câte 5 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Prin aceeași sentință au mai fost condamnați
inculpații S.F. fiul lui P. și al M., R.A. fiul lui S. și al M., C.P. fiul lui
N. și al C., și T.T. nume avut anterior N. și P., fiul lui V. și al M., la
pedepsele de câte 2 ani închisoare, în baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001
și la câte 3 luni închisoare în baza art. 291 C. pen.
S-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca
inculpații să execute câte 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 81, 82 C. pen. s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților S.F., R.A., C.P. și
T.T. pe durata termenului de încercare de 4 ani.
De asemenea, s-a dispus suspendarea executării
pedepselor accesorii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.
d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului B.G. fiul lui V. și al F., pentru
infracțiunile prevăzute de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și art. 291
C. pen.
S-a dispus confiscarea de la inculpații P.G., Ț.C.D. și
I.A. a sumelor de câte 250 euro, iar de la inculpatul I.A. confiscarea unui
calculator.
S-a dispus anularea actelor notariale întocmite de
inculpatul I.A., respectiv, declarațiile notariale aparținând notarului public M.C.,
având ca încheiere de autentificare din 30 ianuarie 2006 și din 10 februarie
2006, declarațiile notariale aparținând notarului public T.E., având ca
încheieri de autentificare din 22 martie 2006, din 9 februarie 2006 și din 23
februarie 2006 și din 9 martie 2006, declarația notarială aparținând notarului
public D.N., având ca încheiere de autentificare din 9 februarie 2006,
declarațiile notariale aparținând notarului public M.T., având ca încheiere de
autentificare din 7 februarie 2006, din 16 martie 2006 și declarația notarială
aparținând notarului public R.L.A., având ca încheiere de autentificare din 27
februarie 2006.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut
în fapt că inculpații P.G. și Ț.C.D., împreună cu inculpatul I.A. s-au
constituit și asociat într-un grup infracțional organizat, având ca obiect
coordonarea de trafic de migranți (persoane minore) pe relația România-Italia
sau România-Spania.
În acest scop, inculpații P.G. și Ț.C.D. asociați la
SC T.G. SRL Arad, societate care avea ca obiect transportul internațional de
persoane, racolau diverse persoane care doreau să plece din România împreună cu
minori, persoane care nu posedau declarații notariale de la părinții copiilor
conform dispozițiilor Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a
cetățenilor români în străinătate, luau datele personale ale minorului și
însoțitorului și le trimiteau inculpatului I.A. Acesta din urmă întocmea în
fals declarațiile notariale după care le trimitea celor doi inculpați prin fax,
iar aceștia la rândul lor le dădeau însoțitorilor minorilor.
Pentru fiecare document fals întocmit, aceștia primeau
50 euro pe care o împărțeau cu inculpatul I.A.
S-a stabilit că în perioada februarie-martie 2006,
inculpații au colaborat coordonat, fiecare având un rol bine conturat și
urmărind obținerea de beneficii materiale, pentru întocmirea a 14 declarații
notariale care au permis ca un număr de 14 minori să părăsească teritoriul
României în mod nelegal.
Astfel, la 1 februarie 2006, inculpatul C.P., împreună
cu minorul C.R. s-au deplasat cu autoturismul primului la P.C.T.F. Nădlac în
scopul ieșirii din România. Întrucât nu exista declarație notarială din partea
părinților care să exprime acordul ca minorul să călătorească în străinătate
însoțit de o altă persoană, inculpatul C.P. a luat legătura cu inculpații P.G. și
Ț.C.D., iar aceștia, contra sumei de 50 euro i-au procurat declarația notarială
necesară întocmită în fals de inculpatul I.A. pe calculator, act ce a permis
ieșirea din țară a minorului. După verificări s-a constatat că actul este fals,
nefiind întocmit și autentificat din 30 ianuarie 2006 de notarul public M.C.
La 28 martie 2006, inculpatul C.P., cu ajutorul acelorași
inculpați s-a folosit de o declarație notarială întocmită în fals pentru
minorul G.M., act ce a permis ieșirea din țară a minorului prin P.C.T.F. Turnu.
După verificări, s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și
autentificat din 22 martie 2006 de către notarul public T.E.
La 10 februarie 2006, inculpatul T.T. având anterior
numele de N. și P., împreună cu minorii N.I. și M.N. s-au deplasat cu autoturismul
primului la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați s-a folosit de
declarații notariale întocmite în fals pentru cei doi minori, contra a câte 50
euro, acte care au permis ieșirea din țară a copiilor. După verificări s-a
constatat că actele sunt false, nefiind întocmite și autentificate sub nr. 49
și 50 din 8 februarie 2006 de notarul public T.E.
La 19 februarie 2006, inculpatul T.T. s-a deplasat
împreună cu minora M.C. la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați
s-a folosit de declarația notarială întocmită în fals pentru minoră, contra
sumei de 50 euro, act ce a permis ieșirea din țară a copilei. După verificări,
s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 10
februarie 2006 de către notarul public T.E.
La 11 februarie 2006, inculpatul S.F. s-a deplasat
împreună cu minorul M.D. la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați
s-a folosit de declarația notarială întocmită în fals pentru minor, contra
sumei de 50 euro, act ce a permis ieșirea din țară a copilului. După verificări,
s-a constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 9
februarie 2006 de către notarul public T.E.
La 27 februarie 2006, inculpații P.G. și Ț.C.D. au
înlesnit ieșirea din țară a minorelor D.M. și G.Ș.L. cu ajutorul unei declarații
notariale întocmită în fals de inculpatul I.A. Ca însoțitor a fost trecut
inculpatul B.G. După verificări, s-a constatat că actele sunt false, nefiind
întocmite și autentificate din 23 februarie 2006 și din 9 februarie 2006 de
către notarul public D.N.
La 10 martie 2006, inculpații P.G. și Ț.C.D. au
înlesnit ieșirea din țară prin P.C.T.F. Turnu a minorului R.P.C. care era
însoțit de mama sa P.I. și pentru care nu există declarație notarială exprimând
acordul tatălui minorului. Cei doi inculpați au primit declarația notarială de
la inculpatul I.A., căruia i-au transmis datele minorului. După verificări, s-a
constatat că actul este fals, nefiind întocmit și autentificat din 7 februarie
2006 de notarul public M.T.
La 13 martie 2006, inculpatul M.V. (față de care s-a
disjuns urmărirea penală) s-a deplasat împreună cu minorii I.D. și I.S. la P.C.T.F.
Turnu și cu ajutorul acelorași inculpați s-a folosit de declarații notariale
întocmite în fals pentru minore, contra sumei de câte 50 euro, acte ce au
permis ieșirea din țară a copilelor. După verificări, s-a constatat că actul
este fals, nefiind întocmit și autentificat din 10 februarie 2006 de notarul
public M.C.
La 16 martie 2006, inculpații P.G. și Ț.C.D. au
înlesnit ieșirea din țară prin P.C.T.F. Turnu a minorului O.M., însoțit de mama
sa pentru care nu există o declarație notarială exprimând acordul tatălui
minorului.
Actul care a fost întocmit în fals de inculpatul I.A. a
permis ieșirea din țară a copilului. După verificări, s-a constatat că actul
este fals, nefiind întocmit și autentificat din 27 februarie 2006 de notarul
public R.L.A.
La 31 martie 2006, inculpații P.G. și Ț.C.D. au
înlesnit ieșirea din țară prin P.C.T.F. Nădlac a minorului G.N., care era
însoțit de mama acestuia A.M., pentru care nu există o declarație notarială exprimând
acordul tatălui minorului.
Actul care a fost întocmit în fals de inculpatul I.A. a
permis ieșirea din țară a copilului. După verificări s-a constatat că actul
este fals, nefiind întocmit și autentificat din 9 martie 2006 de notarul public
T.E.
La 10 februarie 2006, inculpatul R.A. s-a deplasat
împreună cu minorii R.D. și M.G. la P.C.T.F. Turnu și cu ajutorul acelorași
inculpați s-a folosit de declarații notariale întocmite în fals pentru cei doi
minori, contra sumei totale de 100 euro, acte ce au permis ieșirea din țară a
copiilor. După verificări, s-a constatat că actele sunt false, nefiind
întocmite și autentificate sub din 16 martie 2006 de notarul public M.T.
Privitor la inculpatul B.G. s-a reținut de către
instanță că el nu a cunoscut caracterul fals al declarației notariale care a
permis ieșirea din țară la 27 februarie 2006 a minorilor D.M. și G.Ș. și că
astfel lipsește latura subiectivă a infracțiunilor, impunându-se achitarea.
Situația de fapt și vinovăția inculpaților P.G., Ț.C.D.,
I.A., S.F., R.A., C.P. și T.T. au fost stabilite în baza declarațiilor
colaboratorului sub acoperire cu numele de cod A.N., a procesului-verbal de
redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, legal interceptate și
înregistrate, a actelor notariale întocmite în fals, a proceselor-verbale de
percheziție domiciliară, a declarației martorei Ș.E., probe coroborate cu
declarațiile inculpaților.
Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin Decizia penală
nr. 3/ A din 15 ianuarie 2009 a admis apelurile declarate de inculpații P.G., Ț.C.D.,
I.A. și a desființat sentința primei instanțe în privința acestora.
Rejudecând, instanța de apel a dispus condamnarea inculpaților
P.G., Ț.C.D. și I.A. la pedepsele de câte 3 ani închisoare fiecare, în baza art.
7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 74 lit. a)
și c) C. pen., de câte 1 an și 10 luni închisoare fiecare în baza art. 71 alin.
(1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 74 lit. a) și c) C.
pen.; a inculpaților P.G. și Ț.C.D. la câte 2 luni închisoare în baza art. 26
raportat la art. 288 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 74 lit. a) și c) C. pen.
și la câte 2 luni închisoare în baza art. 26 raportat la art. 291 cu aplicarea art.
41 alin. (2) și art. 74 lit. a) și c) C. pen., a inculpatului I.A. la 2 luni
închisoare în baza art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 74 lit.
a) și c) C. pen., stabilindu-se ca inculpații să execute conform art. 33 lit.
a) și 34 lit. b), c) C. pen., câte 3 ani închisoare.
Potrivit art. 86
1
și 86
2
C. pen.
s-a dispus suspendarea executării pedepselor, obligând pe inculpați să se
supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86
3
alin. (1) din
același cod.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii
atacate.
Totodată, au fost respinse apelurile declarate de
procuror și de inculpatul S.F.
Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar,
privind criticile din apelurile inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A. a considerat
că pedepsele aplicate acestora sunt prea severe și că se impune prin
recunoașterea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C.
pen., coborârea acestora sub minimul prevăzut de lege.
Sub aspectul modalității de executare, instanța de
apel a considerat că scopul pedepselor poate fi atins și fără executarea
acestora în condițiile art. 86
1
, 86
2
și 86
3
alin.
(1) C. pen.
S-a mai apreciat de către Curte că motivele de apel
invocate de procuror în sensul greșitei achitări a inculpatului B.G. nu pot fi
primite și că această persoană nu și-a dat seama de nelegalitatea procurilor
notariale care permiteau trecerea peste frontieră a minorilor fără
consimțământul părinților.
S-a mai argumentat că împrejurarea că nu le-a însoțit
pe copile până în Italia și retur, ci doar câțiva kilometrii de la frontieră,
nu sunt de natură să conducă la reținerea vinovăției inculpatului.
De asemenea, s-au considerat nefondate criticile
formulate de inculpatul apelant S.F., în sensul lipsei probelor de vinovăție
pentru infracțiunea prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și a
lipsei laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 291 C. pen.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și inculpații P.G. și Ț.C.D.
În recursul procurorului, întemeiat pe dispozițiile art.
385
9
alin. (1) pct. 14 și 18 C. proc. pen. s-a susținut că pedepsele
aplicate inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A. prin recunoașterea circumstanțelor
atenuante au fost greșit individualizate, că modalitatea de executare
neprivativă de libertate nu se justifică și că nelegal din pedepse nu a fost
dedusă durata arestării preventive și tot astfel s-a omis aplicarea
dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen.
Totodată, hotărârile au mai fost criticate și pentru
că, prin neluarea în seamă a probelor de vinovăție, inculpatul B.G. a fost
achitat.
La rândul lor, inculpații P.G. și Ț.C.D. au susținut
în recursurile lor că soluția de condamnare a lor, în absența intenției de
săvârșire a infracțiunilor este greșită, impunându-se achitarea.
Cei doi inculpați au mai susținut că în mod greșit
instanțele au omis aplicarea în privința lor, a dispozițiilor art. 71 alin. (5)
și 88 C. pen.
S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea
hotărârilor atacate și rejudecarea cauzei.
Recursurile declarate de procuror și de inculpații P.G.
și Ț.C.D. sunt întemeiate, așa cum se va arăta în continuare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se
constată că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția
inculpaților, în săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui
grup infracțional organizat în vederea comiterii infracțiunii de trafic de
migranți și de a obține direct beneficii financiare, respectiv de a îndruma și
călăuzi mai multe persoane în vederea trecerii frauduloase a frontierei prin
falsificarea unor declarații notariale și folosirea acestora în fața
autorităților de frontieră.
Astfel, în baza probelor administrate s-a stabilit că
inculpații P.G. și Ț.C.D. se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. (1) din O.U.G.
nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 raportat la art. 288
C. pen. și art. 26 raportat la art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
și că inculpatul I.A. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.
Materialul probator al cauzei a confirmat că inculpații
recurenți P.G. și Ț.C.D. au fost cei care au racolat persoane care aveau să
plece din România împreună cu minori, persoane care nu posedau declarații
notariale pentru acești copii de la ambii părinți sau a unuia dintre părinți,
luau datele personale ale minorului și ale însoțitorului și le trimiteau
inculpatului I.A., care întocmea în fals declarațiile notariale și transmiteau
actele astfel plăsmuite prin fax, cei trei inculpați primind pentru activitatea
ilicită desfășurată câte 50 euro.
Această activitate materială a fost recunoscută de
inculpați care, pe plan subiectiv au acționat pentru traficarea de migranți pe
relația România – Italia sau România – Spania, ei conștientizând că sunt
implicați într-o activitate a unui grup cu caracter infracțional organizat,
ceea ce realizează conținutul infracțiunilor imputate, pentru care au fost
condamnați.
Așa fiind, susținerea din recurs în sensul lipsei
intenției de săvârșirea a infracțiunilor arătate nu este întemeiată.
Privitor la inculpatul B.G. a rezultat din
materialul probator al cauzei că acesta, la 27 februarie 2006 a facilitat
ieșirea din țară prin P.C.T.F. Turnu a minorelor D.M. și G.Ș., transportându-le
cu autoturismul propriu și prezentând organelor de frontieră documente false,
realizate de inculpatul I.A., din care reieșea că este împuternicit de părinții
minorelor pentru a le însoți pe perioada călătoriei în străinătate.
A rezultat astfel că inculpatul B.G. îi cunoștea pe
inculpații P.G. și Ț.C.D., iar aceștia, așa cum au precizat în declarațiile lor,
apelau la el pentru a asigura transportarea unor persoane peste graniță.
Referitor la trecerea frontierei împreună cu cele două
minore, a rezultat neîndoielnic că inculpatul B.G. și-a dat acordul ca datele
sale personale și consimțământul să fie menționate în declarațiile notariale, a
luat cunoștință de aceste acte falsificate care atestau că el va însoți pe cele
două copile pe perioada de 30 de zile sau 90 zile în Italia și retur și că în
realitate el le-a transportat cu autoturismul propriu doar câțiva kilometrii
dincolo de frontieră de unde erau preluate de cei cu care veniseră până la
graniță. În acest sens sunt depozițiile inculpaților P.G., Ț.C.D. și B.G. coroborate
cu actele falsificate.
Așa fiind, având reprezentarea pe plan subiectiv că
documentele notariale folosite la frontieră sunt false, că el călăuzește
clandestin aceste persoane și că asigură trecerea frauduloasă a frontierei,
faptele comise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de
migranți prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și uz de fals,
prevăzută de art. 291 C. pen., pentru care a fost trimis în judecată.
Întrucât instanțele au ignorat probele de vinovăție
administrate, soluția de achitare pronunțată de prima instanță și menținută în
apel este urmarea unei erori grave de fapt, în sensul art. 385
9
alin.
(1) pct. 18 C. proc. pen.
Privitor la criticile din recursul parchetului, în
sensul greșitei individualizări a pedepselor aplicate în apel inculpaților P.G.,
Ț.C.D. și I.A. se constată că nu sunt întemeiate.
Astfel, instanța de control judiciar, potrivit art. 72
C. pen. a ținut seama la stabilirea pedepselor de pericolul social și de
împrejurările în care faptele au fost comise, dar și de persoana inculpaților
care nu posedă antecedente penale, au avut anterior o conduită general bună în
familie și societate și au dovedit sinceritate pe parcursul procesului penal, recunoscând
în favoarea acestora circumstanțe atenuante, potrivit art. 74 lit. a) și c) C.
pen. și coborând pedepsele sub minimul legal.
De asemenea, se mai constată judicioasă concluzia
instanței de apel, în sensul că în cauză sunt întrunite cerințele art. 86
1
C. pen. și că pronunțarea condamnării poate constitui un avertisment pentru cei
trei inculpați și chiar fără executarea pedepselor, aceștia nu vor mai săvârși
infracțiuni.
În consecință, aceste critici nu pot fi primite.
Referitor la criticile din recursurile declarate de
procuror și de inculpații
P.G. și Ț.C.D., în sensul omisiunii
aplicării dispozițiilor art. 88 și art. 71 alin. (5) C. pen., se constată
întemeiate.
Astfel, din actele dosarului
se constată că inculpații P.G. și Ț.C.D. au fost reținuți la 5 mai 2006, prin
ordonanțe ale procurorului și arestați la 6 mai 2006 pe timp de 29 zile, până
la 3 iunie 2006, prin încheierea din 6 mai 2006 a Tribunalului Arad, pronunțată
în Dosarul nr. 3737/2006, după care urmărirea penală și judecata acestor
inculpați desfășurându-se în stare de libertate.
Întrucât, potrivit art. 88 C.
pen., timpul reținerii și al arestării preventive se scade din durata pedepsei
închisorii pronunțate, iar instanțele au omis aplicarea acestei dispoziții
imperative, hotărârile pronunțate sunt greșite.
Tot astfel, se mai constată
că instanța de apel, ajungând la concluzia justă că scopul pedepselor aplicate
inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A., poate fi atins fără executarea acestora
conform art. 86
1
C. pen., aveau obligația de a proceda potrivit art.
71 alin. (5) C. pen., la suspendarea executării pedepselor accesorii.
Întrucât instanța de control
a omis aplicarea acestor dispoziții legale, hotărârea pronunțată este greșită.
Față de considerentele ce
preced, Curtea, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. d) C. proc. pen.,
urmează a admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Timișoara și de inculpații P.G. și Ț.C.D. și a casa decizia atacată și
hotărârea primei instanțe, numai cu privire la dispoziția de achitare a
inculpatului B.G. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.
proc. pen., pentru infracțiunile prevăzute de art. 71 alin. (2) din O.U.G. nr. 105/2001
și de art. 291 C. pen., dispoziție pe care o va înlătura, omisiunea de aplicare
a dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., față de inculpații P.G., Ț.C.D. și I.A.
și omisiunea de aplicare a dispozițiilor art. 88 C. pen. pentru inculpații P.G.
și Ț.C.D.
Rejudecând în aceste limite,
Curtea va dispune, în baza probelor de vinovăție evocate, condamnarea
inculpatului B.G. la osebite pedepse privative de libertate care, prin
recunoașterea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C.
pen., constând în lipsa antecedentelor penale și conduita anterioară general
bună în familie și societate, precum și comportamentul din timpul procesului
penal, vor fi coborâte sub minimul prevăzut de lege, respectiv la 1 an închisoare
pentru infracțiunea de trafic de migranți, prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G.
nr. 105/2001 și de 2 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals
prevăzută de art. 291 C. pen.
Potrivit art. 33 lit. a) și
34 lit. b) C. pen., se va stabili ca inculpatul B.G. să execute pedeapsa cea
mai grea de 1 an închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit.
b) C. pen.
Având în vedere durata
pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale, conduita general bună în
comunitate și apreciind că scopul preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 C.
pen., poate fi atins chiar fără executarea acesteia, Curtea, în baza art. 81 și
82 C. pen., urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe
durata termenului de încercare de 3 ani.
Se vor aplica dispozițiile art.
71 alin. (5) C. pen. referitor la suspendarea executării pedepsei accesorii și art.
359 C. proc. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C.
pen., se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate
inculpaților P.G., Ț.C.D. și I.A.
În baza art. 88 C. pen., se
va deduce din pedepsele aplicate inculpaților P.G. și Ț.C.D. durata reținerii
și arestării preventive de la 5 mai 2006 la 3 iunie 2006.
Se vor menține celelalte
dispoziții ale hotărârii atacate.
Se va stabili ca onorariul
pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului I.A. și onorariile pentru
apărătorul din oficiu desemnat inculpaților P.G., Ț.C.D. și B.G. până la
prezentarea apărătorilor aleși să fie plătite din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile
declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și de inculpații P.G.
și Ț.C.D. împotriva Deciziei penale nr. 3/ A din 15 ianuarie 2009 a Curții de
Apel Timișoara privind și pe inculpații I.A. și B.G.
Casează în parte
decizia atacată și sentința penală nr. 122 din 2 aprilie 2008 a Tribunalului Arad,
secția penală numai cu privire la:
- dispoziția de
achitare a inculpatului B.G. în baza art. 2 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.
d)
C.
proc. pen.
pentru infracțiunile prevăzute de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001
și de art. 291 C. pen., dispoziție pe care o înlătură;
- omisiunea aplicării
dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen. față de inculpații P.G., Ț.C.D. și I.A.;
- omisiunea aplicării
dispozițiilor art. 88 C. pen. pentru inculpații P.G. și T.C.D. și rejudecând:
1.
Condamnă pe
inculpatul B.G. după cum urmează:
- în baza art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001
cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. d) C.
pen., la 1 an închisoare;
- în baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74
alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. la 2 luni
închisoare.
Conform art. 33 lit.
a) și 34 lit. b) C. pen. inculpatul B.G. va executa pedeapsa cea mai grea de 1
an închisoare cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 81 și 82
C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata
termenului de încercare de 3 ani.
Face aplicarea art. 71
alin. (5) C. pen. și dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.
Face aplicarea art. 359
C. proc. pen.
2.
Face
aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. față de inculpații P.G., Ț.C.D. și I.A. și
dispune suspendarea executării pedepselor accesorii.
3.
Î
n baza art. 88 C. pen. deduce din pedepsele aplicate inculpaților
P.G. și Ț.C.D. durata reținerii și a arestării preventive de la 5 mai 2006 la 3
iunie 2006.
Menține celelalte
dispoziții ale hotărârilor atacate.
Onorariul pentru
apărătorul desemnat din oficiu inculpatului I.A., în sumă de 400 lei se va
plăti din fondul M.J.L.C.
Onorariul pentru
apărătorul desemnat din oficiu inculpaților P.G., Ț.C.D. și B.C., până la
prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 100 lei se va plăti din fondul
M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică,
azi 23 iunie 2009.