ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1989/2011

Asupra recursurilor de față; Analizând actele și lucrările din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 86 din 8 aprilie 2010, Tribunalul Mehedinți, în baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a condamnat pe inculpatul M.P.F. - fiul lui M. și F., la o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen. și a art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară. În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul M.P.F. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 3 luni închisoare. În baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 3 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat în condițiile art. 82 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reținerii, de la data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009. În baza art. 359 alin. (1), (2) C. proc.

pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.P.F., pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.B.C.

- fiul lui M. și E., la o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen. și a art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară. În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.B.C., la pedeapsa de 8 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul P.B.C. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 10 luni închisoare. În baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 10 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de doi ani, calculat în condițiile art. 86 2 C. pen.

În baza art. 86 3 C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului său de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență; e) să nu intre în legătură cu ceilalți inculpați sau alte persoane cu care ar putea transmite (comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului dosar. S-a desemnat ca organ de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți, căruia i se comunică datele de la lit. a)-e).

În baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reținerii, de la data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009. În baza art. 359 alin. (1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere și emiterea unei comunicări scrise în acest sens. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul P.B.C., pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.S.A. - fiul lui L.M. și E., la o pedeapsă de 1 an și 7 luni închisoare. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen. și a art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară. În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul D.S.A. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 7 luni închisoare. În baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 7 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat în condițiile art. 86 2 C. pen.

În baza art. 86 3 C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului său de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență; e) să nu intre în legătură cu ceilalți inculpați sau alte persoane cu care ar putea transmite(comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului dosar. S-a desemnat ca organ de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți - căruia i se comunică datele de la lit. a-e.

În baza art. 359 alin. (1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 86 4 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere și emiterea unei comunicări scrise în acest sens. În baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reținerii, de la data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul D.S.A., pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost condamnat inculpatul A.S.I. - fiul lui F. și F., la o pedeapsă de 1 an și 7 luni închisoare. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen. și a art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară. În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul A.S.I. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 7 luni închisoare. În baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 7 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat în condițiile art. 86 2 C. pen.

În baza art. 86 3 C. pen., s-a dispus ca pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului său de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență; e) să nu intre în legătură cu ceilalți inculpați sau alte persoane cu care ar putea transmite(comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului dosar. S-a desemnat ca organ de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți, căruia i se comunică datele de la lit. a)-e).

În baza art. 359 alin. (1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 86 4 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere și emiterea unei comunicări scrise în acest sens. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A.S.I., pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul P.B.C., în folosul statului, a celor 10 carduri falsificate, descoperite cu ocazia efectuării percheziției domiciliare.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului, de la cei 4 inculpați, a celor 13 carduri falsificate. Sub aspectul laturii civile, s-a luat act că partea vătămată, B.C.R., nu se constituie parte civilă. În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpați suma de 11.300 lei, dobândită prin săvârșirea faptelor și depusă la casieria D.I.I.C.O.T. - structura centrală București, conform chitanței din data de 24 septembrie 2009 (fila nr. 157, dos. urm. pen.). Au fost obligați cei 4 inculpați la plata sumei de 3200 lei, cheltuieli judiciare statului, câte 800 lei, fiecare. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în ziua de 1 martie 2009 inculpații M.P.F., P.B.C., D.S.A.

și A.S.I. care se cunosc de mai mult timp, s-au întâlnit în municipiul Drobeta Turnu Severin și au luat hotărârea să sustragă sume de bani cu ajutorul a 13 carduri bancare false. În acest sens, inculpații au convenit să se deplaseze în orașul Strehaia, jud. Mehedinți, iar inculpatul M.P.F. a împrumutat autoturismul marca S.F., de la martorul V.Ș. Astfel, cei patru inculpați s-au deplasat, în noaptea de 01 - 02 martie 2009, cu autoturismul menționat, în orașul Strehaia, unde au ajuns în jurul orei 02,50. Cu această ocazie, inculpații au oprit autoturismul, pe strada R., în apropierea unui bancomat, aparținând B.C.R., după care, pe rând, au extras diferite sume de bani, folosind cele 13 carduri falsificate.

În jurul orei 03,10, inculpatul A.S.I. a fost depistat lângă bancomatul menționat, de organele de poliție, dar nu s-a procedat la percheziționarea corporală a acestuia. La o distanță de 5 m de bancomat, pe stradă, în autoturismul marca S.F., au fost identificați inculpații P.B.C., D.S.A. și M.P.F., care a prezentat organelor de poliție suma totală de 11.300 lei.

În urma verificării autoturismului, în interiorul acestuia, sub bancheta din spate, au fost descoperite cele 13 carduri bancare, dintre care un număr de 10 erau lipsite de codul de bare și aveau lipite niște hârtiuțe pe care erau inscripționate, cu scris de mână și pix de culoare neagră, mai multe grupuri de cifre, după cum urmează: 30432, 53240, 42237, 43277, 42697, 87369, 43244, 59334, 30302, 24930, 35897. Dintre celelalte trei carduri bancare, unul era tip blanc, iar altele aveau inscripționate pe niște hârtiuțe, cifrele 74613, respectiv, 27381. Din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 350948 din 31 martie 2009, al Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți, rezultă că scrisul în litigiu, format din grupurile cifrice aflate pe hârtiile autoadezive de pe cele 13 carduri ridicate cu ocazia flagrantului din data de 02 martie 2009, a fost executat de către numitul M.P.F.

S-a procedat la citirea, de către specialiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova a benzilor magnetice a celor 13 carduri descoperite în autoturismul folosit de inculpați și a rezultat că acestea nu conțin informații referitoare la identificarea titularului, banca emitentă, data expirării, iar codurile de pe averso și reversul cardurilor nu au corespondent. Întrucât cele 13 carduri nu prezentau caracteristicile și elementele de siguranță ale unui card bancar autentic, s-a concluzionat că sunt contrafăcute, falsificate. În urma percheziției domiciliare efectuată la locuința inculpatului P.B.C., au fost descoperite un număr de 11 carduri, iar în urma citirii benzilor magnetice a acestora, de către specialiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova s-a concluzionat că un număr de 10, din cele 11 carduri analizate, erau falsificate.

Pentru a reține această stare de fapt, instanța a avut în vedere următoarele probe: Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul M.P.F. a recunoscut că, în ziua de 01 martie 2009, împreună cu ceilalți inculpați, a deținut cele 13 carduri false, pe care, în noaptea de 01/02 martie 2009, toți 4 le-au folosit pentru a extrage suma de 11.300 lei, din bancomatul aparținând B.C.R., din orașul Strehaia, jud. Mehedinți. Potrivit procesului verbal de depistare, din data de 02 martie 2009, organele de poliție l-au depistat pe inculpatul A.S.I. lângă bancomatul menționat, iar în apropiere, la aproximativ 5 metri, pe ceilalți 3 inculpați, care se aflau în autoturismul marca S.F. Totodată, asupra inculpatului M.P.F.

a fost găsită suma de 11.300 lei, iar în interiorul autoturismului, sub bancheta din spate, unde se aflau inculpații P.B.C.

și D.S.A., au fost identificate un număr de 13 carduri bancare, dintre care un număr de 10 erau lipsite de codul de bare și aveau lipite niște hârtiuțe pe care erau inscripționate, cu scris de mână și pix de culoare neagră, mai multe grupuri de cifre, după cum urmează: 30432, 53240, 42237, 43277, 42697, 87369, 43244, 59334, 30302, 24930, 35897. Dintre celelalte trei carduri bancare, unul era tip blanc, iar altele aveau inscripționate pe niște hârtiuțe, cifrele 74613, respectiv, 27381. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 350948 din 31 martie 2009, al Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți, rezultă că scrisul în litigiu, format din grupurile cifrice aflate pe hârtiile autoadezive de pe cele 13 carduri ridicate cu ocazia flagrantului din data de 02 martie 2009, a fost executat de către numitul M.P.F.

Întrucât cele 13 carduri nu prezentau caracteristicile și elementele de siguranță ale unui card bancar autentic, s-a concluzionat că sunt contrafăcute, falsificate. În urma percheziției domiciliare efectuată la locuința inculpatului P.B.C., au fost descoperite un număr de 11 carduri, iar în urma citirii benzilor magnetice a acestora, de către specialiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova s-a concluzionat că un număr de 10, din cele 11 carduri analizate, erau falsificate. Potrivit desfășurătorului operațiilor bancare efectuate la atm-ul B.C. din Strehaia, în dimineața zilei de 02 martie 2009, între orele 02,55 – 03,07, de la bancomatul respectiv, s-a extras, în 14 rânduri, suma totală de 11.300 lei, prin folosirea celor 13 carduri găsite asupra inculpaților, cu precizarea că un card, a fost folosit de două ori.

În raport de probele administrate în cauză, respectiv: procesul verbal de depistare, întocmit la data de 02 martie 2009, de organele de poliție, procesele verbale de percheziție, listingul operațiilor bancare efectuate la atm - ul B.C. din Strehaia, raportului de constatare tehnico-științifică nr. 350948 din 31 martie 2009, al Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți, procesele verbale din datele de 02 martie 2009 și 04 martie 2009, întocmite de specialiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova, declarațiile martorilor G.A., B.B., V.A. și P.M. și declarațiile inculpaților, dar și de starea de fapt expusă mai sus, reținută în mod corect și în actul de sesizare, instanța constată că cei 4 inculpați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 constituie infracțiune „punerea în circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deținerea lor în vederea punerii în circulație,” iar potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 „Efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 11, prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimțământul titularului instrumentului respectiv, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 12 ani.” Reține instanța de fond că inculpații se fac vinovați pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, fapte pentru care s-a dispus condamnarea acestora la pedepse cu închisoare individualizate în raport de dispozițiile art. 72 C. pen.

Cu privire la infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., a reținut prima instanță că din probele dosarului nu rezultă că inculpații au efectuat acte menite ca să pregătească și să determine constituirea unei astfel de asocieri faptă pentru care a dispus achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. Și în privința infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reține prima instanță că în sarcina inculpaților nu se poate reține săvârșirea acestei fapte penale întrucât prin folosirea celor 13 carduri false s-a realizat un acces fără drept la diverse conturi aparținând altor persoane.

Se apreciază că reținerea concomitentă atât a infracțiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) cât și a infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 s-ar ajunge ca inculpații să fie sancționați de două ori pentru comiterea aceleiași fapte constatând în aceea că au extras în 14 rânduri suma totală de 11.300 lei din bancomatul respectiv. Ca atare și pentru această infracțiune instanța de fond a dispus achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. Împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și inculpații D.S.A., A.S.I., P.B.C., M.P.F.

În apelul Parchetului sentința a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte: 1.Încadrarea juridică a faptelor este greșită în sensul că nu se impunea reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. la infracțiunea de asociere în vederea comiterii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen., care este o infracțiune continuă și nu continuată. Nelegal a fost reținută circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. la infracțiunile prevăzute de art. 24 alin. (2) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 pentru toți inculpații. În mod nelegal s-au reținut dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. la infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, pentru inculpații D.S., A.S.

și M.P. S-a motivat în esență că în speță continuitatea infracțiunii putea fi determinată doar de intervalul de timp în care s-a desfășurat infracțiunea și nu de numărul instrumentelor bancare falsificate deținute de inculpați, având în vedere și forma de plural folosită de legiuitor pentru obiectul material al infracțiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002. S-a mai arătat că forma continuată a acestei infracțiuni poate fi reținută numai în sarcina inculpatului P.B.C., la domiciliul căruia au mai fost găsite ulterior constatării infracțiunii flagrante, un număr de 10 carduri falsificate. 2.Temeiul juridic al confiscării cardurilor falsificate este greșit, în sensul că instanța a dispus confiscarea în temeiul art. 118 lit. b) C. pen., deși confiscarea specială era operabilă în baza art. 118 lit. f) C. pen., conform căruia, sunt supuse confiscării bunurile a căror deținere este interzisă de lege.

În acest sens, a fost menționată Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 473/2006. 3.Pedepsele aplicate inculpaților P.B.C., D.S.A. și A.S.I. nu au fost just individualizate sub aspectul cuantumului. S-a motivat că nu se impunea reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea acestor inculpați, iar diferența de numai 4 luni închisoare față de pedeapsa aplicată inculpatului M.P.F. care spre deosebire de ceilalți 3 inculpați a recunoscut comiterea infracțiunilor nu corespunde dispozițiilor art. 72 C. pen. și art. 52 C. pen. 4.Nu se impunea achitarea celor 4 inculpați pentru infracțiunile prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a susținut, în esență, că probele administrate demonstrează că inculpații s-au asociat în vederea comiterii de infracțiuni informatice, achitarea pentru infracțiunea de asociere în vederea comiterii de infracțiuni fiind dispusă nelegal, printr-o interpretare eronată a probelor. În mod nelegal instanța de fond a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., având în vedere că prin aceste dispoziții legale este incriminată fapta de a accesa fără drept un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, iar conform practicii și literaturii de specialitate au stabilit că atm-ul este un sistem informatic în înțelesul legii, iar codul pin cu ajutorul căruia se verifică și se dă posibilitatea retragerii de bani din bancomate constituie un element de securitate.

Apelul inculpatului A.S.I. În apelul formulat inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. întrucât, probele administrate nu confirmă că faptele au fost comise de inculpat. S-a susținut în esență, că la dosar nu există nici o probă care să elimine orice îndoială rezonabilă, fiind aplicabil principiul in dubio pro reo. S-a mai susținut că hotărârea pronunțată de instanța de fond nu se conformează dispozițiilor art. 356 lit. c) C. proc. pen., nefiind analizate probele dosarului care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei cât și a celor care au fost înlăturate.

S-a mai susținut că încadrarea juridică a faptelor prev. de art. 24 alin. (2) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este greșită întrucât, nu se impunea reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., în acest caz, fiind în prezența unei unități naturale de infracțiune, astfel că, se impune înlăturarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. pentru ambele infracțiuni. Critica formulată de parchet referitoare la reținerea circumstanței agravante prev de art. 75 lit. a) C. pen., a fost invocată și de inculpatul A.S.I., solicitând înlăturarea acestei agravante întrucât, faptele au fost comise individual, fără ca această activitate infracțională să fi fost conjugată cu vreo formă de participare din partea celorlalți.

Într-o teză subsidiară, s-a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen., privind suspendarea condiționată a executării pedepsei ca modalitate de executare a pedepsei aplicate. În apelurile formulate, inculpații D.S. și P.B., au solicitat admiterea apelurilor, desființarea sentinței penale și achitarea în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. S-a susținut în esență că probele administrate nu confirmă că inculpatul P.B. și D.S. au deținut în vederea punerii în circulație sau au pus în circulație instrumente de plată electronice falsificate, singura probă care ar duce la această concluzie fiind numai declarația inculpatului M.P.F., care este singulară și se justifică numai prin faptul că din raportul de constatare tehnico – științifică, rezultă că acesta este autorul înscrierilor de pe cele 13 carduri falsificate.

Referitor la fapta reținută în sarcina inculpatului P.B., de a deține la locuința sa instrumente de plată falsificate, respectiv 10 carduri, s-a arătat că - din procesul verbal de efectuare a percheziției domiciliare rezultă că s-au găsit numai 9 carduri falsificate, din care unul îi aparținea lui L.L.; - în momentul ridicării acestea nu au fost sigilate. - din procesul verbal din 04 martie 2009 rezultă că au fost citite 14 carduri, din care 3 capturate din bancomatul din Strehaia. - în momentul citirii acestor carduri inculpatul nu a fost prezent. - procesul verbal nu a fost semnat de nici un martor asistent. - nu se poate stabili cu certitudine cui aparțin cardurile întrucât, în locuința acestuia au locuit, cu chirie, de-a lungul timpului și alte persoane.

S-a mai arătat că se impunea restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea urmăririi penale, cerere care a fost respinsă în mod nelegal de instanța de fond întrucât, sunt incidente dispozițiile art. 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen., după prezentarea materialului de urmărire penală fiind efectuate noi acte de cercetare penală, respectiv au fost audiați martorii B.B. și J.A. și nu s-a procedat la prezentarea din nou a materialului de urmărire penală după administrarea acestor probe. S-a mai susținut că în mod nelegal au fost confiscate de la inculpat 10 carduri deși, în locuință s-au găsit 9 din care 1 aparținea altei persoane și a fost restituit astfel că, în realitate s-au găsit numai 8 carduri.

Într-o teză subsidiară, ambii inculpați au invocat critici referitoare la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, solicitând înlăturarea circumstanțelor agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen. și reținerea dispozițiilor art. 81 C. pen. ca modalitate de executare a pedepsei. Prin Decizia penală nr. 260 din 17 decembrie 2010, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Mehedinți și inculpații D.S.A., A.S.I. și P.B.C., împotriva sentinței penale nr. 86 din 8 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în Dosarul nr. 8091/101/2009. A extins efectele apelurilor inculpaților și cu privire la inculpatul M.P.F. A desființat sentința în parte pe latură penală și rejudecând: În baza art. 334 C. proc.

pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina fiecăruia din cei 4 inculpați – D.S.A., A.S.I., P.B.C. și M.P.F. prin rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. A schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina fiecăruia din inculpații D.S.A., A.S.I. și M.P.F. din infracțiunea prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe fiecare din cei patru inculpați pentru infracțiunea prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.P.F.la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare.

A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pe durata prev. de 71 C. pen. În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 C. pen., de 4 ani. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 a condamnat pe fiecare din inculpații A.S.I. și D.S.A. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerilor drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 1 an. În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

a condamnat pe inculpatul P.B.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerilor drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an. În baza art. 323 alin. (1) C. pen. a condamnat pe fiecare din inculpații A.S.I., D.S.A. și P.B.C. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare. În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe fiecare din inculpații A.S.I., D.S.A., P.B.C. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen. a aplicat fiecăruia din inculpații A.S.I., D.S.A. și P.B.C. pedeapsa de câte 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerilor drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 1 an.

A interzis fiecăruia din inculpații sus menționați drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen. În baza art. 86 1 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate fiecăruia din inculpații D.S.A., A.S.I., P.B.C. pe durata termenului de încercare prev. de art. 86 2 C. pen., compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani fixat de instanță, în total 5 ani. A menținut dispozițiile sentinței penale privind deducerea din pedeapsa aplicată inculpaților perioada reținerii. A menținut dispozițiile din sentința penală privind obligațiile impuse inculpaților A.S.I., D.S.A. și P.B.C., conform dispozițiilor art. 86 3 C. pen.

și dispozițiile privind suspendarea executării pedepsei accesorii conform disp. art. 71 alin. (5) C. pen. A atras atenția inculpaților sus menționați asupra disp. art. 86 4 C. pen. A schimbat temeiul confiscării speciale dispusă prin sentința instanței de fond cu privire la cardurile falsificate din art. 118 lit. b) C. pen., în art. 118 lit. f) C. pen. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale. Pentru a pronunța această deciziei, instanța de apel a reținut că în ce privește încadrarea juridică a faptelor criticile aduse de parchet sunt întemeiate. Astfel se apreciază că în mod greșit instanța de fond a reținut dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen.

întrucât este o infracțiunea continuă fapt ce presupune o acțiune care durează în timp fără a fi necesară o hotărâre pentru a prelungi acțiunea respectivă. La fel și în cazul infracțiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 reținută în sarcina celor patru inculpați reține instanța de apel că față de modul de comitere a acestei fapte ne aflăm în fața unei unități naturale de infracțiuni împrejurare ce exclude reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. Cu privire la inculpatul P.B.C. la domiciliul căruia s-au mai găsit 10 carduri falsificate, după ce a pus în circulație, împreună cu ceilalți inculpați cele 13 carduri falsificate, se justifică reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Reține de asemenea instanța de apel că soluția de achitare a inculpaților cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 este greșită, probele administrate în cauză dovedind că sunt întrunite în cauză elementele constitutive ale infracțiunilor menționate, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpaților și pentru cele două infracțiuni. Apreciază instanța de apel însă că în ceea ce privește infracțiunea prev.de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților cât timp infracțiunea în discuție se referă la un instrument de plată real, folosit fără consimțământul titularului, ori în speță cei patru inculpați au deținut și au pus în circulație instrumente de plată falsificate, modalități ce realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev.de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

Pentru aceste motive Curtea de Apel Craiova a reținut că nu sunt întrunite sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, fapt pentru care a dispus achitarea inculpaților extinzând efectele apelului și cu privire la intimatul inculpat M.P.F. Curtea de Apel Craiova a considerat întemeiată critica Parchetului cu privire la temeiul confiscării cardurilor falsificate reținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 118 lit. f) C. pen. și nu cele prevăzute de art. 118 lit. b) C. pen. cum în mod greșit a reținut instanța de fond. De asemenea, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiate și criticile parchetului referitoare la greșita reținere a dispozițiilor art. 75 lit. a) C. pen.

alături de infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen. cât timp este de esența acestei infracțiuni pluralitatea de făptuitori. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – serviciul teritorial Craiova și inculpații D.S.A., A.S.I., P.B.C. și M.P.F. În recursul Parchetului este criticată decizia instanței de apel pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Se apreciază că ne aflăm în cazul unui concurs de infracțiuni și nu a unei infracțiuni unice prevăzută de art. 24 alin. (2) C. pen.

Se invocă cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. În recursul inculpatului D.S.A. este invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. solicitând a se acorda o mai largă eficiență circumstanțelor personale pozitive cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Inculpatul A.S.I. critică decizia instanței de apel pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003. Arată inculpatul că materialul probator administrat în cauză nu face dovada vinovăției sale cât timp nu reiese că ar fi participat la sustragerea banilor din bancomat . De asemenea, arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 323 C. pen.

și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea 161/2003. În acest sens inculpatul A.S.I. solicită menținerea soluției pronunțată de instanța de fond. În susținerea recursului inculpatul A.S.I. invocă cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18 și 12 C. proc. pen. În recursul inculpatului P.B.C. este criticată decizia din apel pentru netemeinicie și nelegalitate sub aspectul greșitei condamnări, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pe motiv că nu a comis faptele ce i se rețin în sarcină. În subsidiar inculpatul P.B.C. solicită reducerea pedepsei aplicate pe care o consideră prea aspră în raport de circumstanțele personale favorabile. Invocă inculpatul P.B.C.

în susținerea recursului său cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 și 14 C. proc. pen. La termenul din 13 mai 2011, inculpatul M.P.F. fiind prezent în fața Înaltei Curți a arătat că înțelege să-și retragă recursul fapt pentru care Înalta Curte urmează să ia act de această manifestare de voință. Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate, conform art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursurile declarate în cauză nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond în urma analizei coroborate a tuturor probelor administrate în cauză, vinovăția inculpaților fiind just stabilită sub aspectul infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Susținerile inculpaților A.S.I. și P.B.C. în sensul achitării lor pe motiv că nu s-a făcut dovada vinovăției lor, nu sunt întemeiate fiind făcute doar cu scopul absolvirii de răspundere penală. Probele administrate dovedesc mai presus de orice dubiu, că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor astfel că soluția de condamnare pronunțată de instanța de prim control judiciar este legală și temeinică fiind în deplină concordanță cu materialul probator existent la dosar. Astfel din procesul-verbal de depistare încheiat la data de 2 martie 209 rezultă că inculpatul A.S.I. a fost depistat lângă bancomantul aparținând B.C.R. din orașul Strehaia, jud. Mehedinți iar în apropiere se aflau ceilalți trei inculpați în autoturismul marca S.F.

Inculpatul M.P.F. fiind audiat în cursul urmăririi penale a declarat că în noaptea de 1 martie 2009 împreună cu ceilalți inculpați a deținut cele 13 carduri false pe care toți le-au folosit pentru a extrage suma de 11.300 lei. Potrivit desfășurătorului operațiilor bancare efectuate la atm-ul B.C.R. Strehaia în dimineața zilei de 2 martie 2009 orele 2,55-3,07 de la bancomatul respectiv s-a retras în 14 rânduri suma totală de 11300 lei prin folosirea celor 13 carduri găsite asupra inculpaților cu mențiunea că un card a fost folosit de două ori. De asemenea tot în sprijinul vinovăției inculpatului A.S.I. invocăm și procesul-verbal de redare a mesajelor de pe telefonul mobil ce atestă transmiterea unui mesaj de către inculpatul M.P.F.

către inculpatul A.S.I. la ora 3,27 în dimineața zilei de 2 martie 2009 în care îi cerea să se ascundă în momentul în care ceilalți inculpați au fost depistați în autoturism de organele de poliție. Ansamblul probator administrat în cauză dovedește indubitabil că activitatea infracțională a inculpaților nu era spontană ci o activitate prestabilită, pregătită în timp, așa cum rezultă și din percheziția în sistemul informatic efectuată asupra hard-discului ridicat de la locuința inculpatului A., prezența tuturor inculpaților pe timpul nopții în orașul Strehaia, unde nici unul dintre inculpați nu avea domiciliul, în preajma bancomatului aparținând B.C.R.

de unde au efectuat 14 extrageri, toate aceste împrejurări dovedesc faptul că acțiunile inculpaților erau coordonate, se intersectau între ele, au acționat în timp astfel încât apreciază Înalta Curte că soluția de condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 este legală, fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni atât cu privire la latura obiectivă cât și cu privire la latura subiectivă. Și infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost dovedită în cauză, în mod corect instanța de apel dispunând condamnarea inculpaților și cu privire la această infracțiune. Dispozițiile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 încriminează accesul fără drept la un sistem informatic iar alin. (3) al aceluiași articol se referă la comiterea faptei de la alin. (1) prin încălcarea măsurilor de securitate.

Bancomatul, prin natura sa este un mijloc de colectare, prelucrare și transmitere a unor date informatice ori din probele dosarului rezultă că inculpații, în repetate rânduri au accesat acest sistem informatic fără drept, încălcând astfel măsurile de securitate, faptă de întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 41 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 astfel încât se justifică condamnarea inculpaților și cu privire la această infracțiune. Ca atare criticile formulate de inculpații A.S.I. și P.B.C. cu privire la greșita lor condamnare sub aspectul infracțiunilor reținute în sarcina lor nu sunt întemeiate fapt pentru care Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpați.

Nici critica formulată de parchet cu privire la greșita achitare a inculpaților cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) nu este întemeiată și drept consecință Înalta Curte va respinge și recursul parchetului ca nefondat. Astfel potrivit dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 efectuarea uneia din operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 11 prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimțământul titularului instrumentului respectiv, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 12 ani.

Art. 1 pct. 11 din Legea nr. 365/2002 definește noțiunea de instrument de plată electronică ca fiind un instrument care permite titularului său să efectueze următoarele tipuri de operațiuni: a. transferuri de fonduri altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare; b. retrageri de numerar, precum și încărcarea și descărcarea unui instrument de monedă electronică. Din economia acestor dispoziții legale, rezultă că legiuitorul se referă la efectuarea de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică, operațiuni ce sunt definite în art. 1 pct. 11 din lege fără a face nici o referire la utilizarea unui instrument de plată electronică falsificat, ci doar la utilizarea lui fără consimțământul titularului.

Art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 sancționează falsificarea unui instrument de plată electronică iar la alin. (2) sancționează punerea în circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deținerea lor în vederea punerii în circulație. Înalta Curte apreciază că extragerile de bani efectuate prin utilizarea cardurilor falsificate reprezintă un mod de punere în circulație a instrumentelor de plată electronică falsificate, fapt ce realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002. În cazul în care s-ar reține în sarcina inculpaților atât săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) cât și a infracțiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 ar echivala cu o dublă încriminare.

Faptul că dispozițiile art. 27 din Legea nr. 365/2002 nu se referă la carduri falsificate rezultă chiar și din denumirea marginală a infracțiunii și anume efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, împrejurare ce impune existența unui instrument de plată electronică real care însă este utilizat fără acordul titularului. În raport de argumentele arătate Înalta Curte apreciază că soluția de achitare dispusă de instanța de apel cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este pe deplin justificată, activitatea inculpaților de punere în circulație a instrumentelor de plată electronică falsificate fiind corect încadrat juridic în infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

Nici criticile formulate de inculpați cu privire la netemeinicia pedepselor aplicate nu sunt întemeiate, în cauză nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. În procesul de individualizare judiciară a pedepselor, instanța de apel a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. respectiv gradul de pericol social concret al faptelor comise, natura faptelor comise ca și modalitatea de săvârșire a faptelor respectiv inculpații acționând în mod coordonat, asociindu-se între ei pentru a asigura rezultatul activității infracționale ca și perseverență infracțională de care au dat dovadă ei săvârșind mai multe infracțiuni, în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale.

Toate aceste împrejurări justifică pedepsele aplicate atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare în mod corect apreciind instanța de apel că scopul educativ și coercitiv al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate și chiar fără executarea acesteia. Lipsa antecedentelor penale a fost avută în vedere de instanța de fond și se reflectă în modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților, ori această împrejurare nu poate fi avută în vedere și de Înalta Curte în sensul de a i se acorda o mai largă eficiență cu consecința reducerii pedepsei și aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen., numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen.

Măsurile de supraveghere cărora trebuie să se supună inculpații pe durata termenului de încercare, reprezintă o garanție a faptului că au înțeles scopul sancțiunii penale ca și faptul că trebuie să adopte un comportament de respect față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială. Față de considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondate recursurile declarate de Parchet și inculpați. În baza art. 385 4 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 369 C. proc. pen. ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul M.P.F. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - serviciul teritorial Craiova și de inculpații D.S.A., A.S.I. și P.B.C. împotriva Deciziei penale nr. 260 din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul M.P.F. împotriva aceleiași decizii. Obligă recurenții inculpați D.S.A., A.S.I. și P.B.C. la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul M.J. Obligă recurentul inculpat M.P.F.

la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2011.