ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1989/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1989/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor

de față;

Analizând actele

și lucrările din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 86 din 8

aprilie 2010, Tribunalul Mehedinți, în baza art. 24 alin. (2) din Legea nr.

365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c), art.

76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a condamnat pe

inculpatul M.P.F. - fiul lui M. și F., la o pedeapsă de 1 an și

3 luni închisoare.

S-a făcut

aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen. și a art. 76 alin.

(3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 27 alin.

(1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

a) și c), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen.,

a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu

închisoare aplicate, iar inculpatul M.P.F. va executa pedeapsa cea mai grea de

1 an și 3 luni închisoare.

În baza art. 71 alin.

(1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C.

pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 3 luni, termen compus din

cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de

timp de doi ani, calculat în condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reținerii, de la

data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009.

În baza art. 359 alin.

(1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea beneficiului

suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării

pedepsei, s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.P.F.,

pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost

condamnat inculpatul P.B.C. - fiul lui M. și E., la o pedeapsă de 1

an și 10 luni închisoare.

S-a făcut

aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen. și a art. 76 alin.

(3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 27 alin.

(1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost

condamnat inculpatul P.B.C., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu

închisoare aplicate, iar inculpatul P.B.C. va executa pedeapsa cea mai grea de

1 an și 10 luni închisoare.

În baza art. 71 alin.

(1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe

durata unui termen de încercare de 3 ani și 10 luni, termen compus din

cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de

timp de doi ani, calculat în condițiile art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere

inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de

supraveghere:

a) să se

prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa;

b) să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu,

reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice

și să justifice schimbarea locului său de muncă;

d) să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență;

e) să nu intre

în legătură cu ceilalți inculpați sau alte persoane cu care

ar putea transmite (comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului

dosar.

S-a desemnat ca organ

de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți,

căruia i se comunică datele de la lit. a)-e).

În baza art. 88 C.

pen., s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reținerii, de la

data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009.

În baza art. 359 alin.

(1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind revocarea beneficiului

suspendării executării pedepsei sub supraveghere și emiterea

unei comunicări scrise în acest sens.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub

supraveghere s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul P.B.C.,

pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost

condamnat inculpatul D.S.A. - fiul lui L.M. și E., la o pedeapsă de 1

an și 7 luni închisoare.

S-a făcut

aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen. și a art. 76 alin.

(3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 27 alin.

(1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost

condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu

închisoare aplicate, iar inculpatul D.S.A. va executa pedeapsa cea mai grea de

1 an și 7 luni închisoare.

În baza art. 71 alin.

(1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe

durata unui termen de încercare de 3 ani și 7 luni, termen compus din

cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de

timp de doi ani, calculat în condițiile art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere

inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de

supraveghere:

a) să se

prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa;

b) să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință

sau locuință și orice deplasare care depășește 8

zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice

și să justifice schimbarea locului său de muncă;

d) să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență;

e) să nu intre

în legătură cu ceilalți inculpați sau alte persoane cu care

ar putea transmite(comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului

dosar.

S-a desemnat ca organ

de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul

Mehedinți - căruia i se comunică datele de la lit. a-e.

În baza art. 359 alin.

(1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra

dispozițiile art. 86

4

C. pen., privind revocarea beneficiului

suspendării executării pedepsei sub supraveghere și emiterea

unei comunicări scrise în acest sens.

În baza art. 88 C.

pen., s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reținerii, de la

data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub

supraveghere, s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul D.S.A.,

pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost

condamnat inculpatul A.S.I. - fiul lui F. și F., la o pedeapsă de 1

an și 7 luni închisoare.

S-a făcut

aplicarea dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen. și a art. 76 alin. (3)

C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 27 alin.

(1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 78 C. pen., a fost

condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a

raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu

închisoare aplicate, iar inculpatul A.S.I. va executa pedeapsa cea mai grea de

1 an și 7 luni închisoare.

În baza art. 71 alin.

(1), (2), (3) C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe

durata unui termen de încercare de 3 ani și 7 luni, termen compus din

cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de

timp de doi ani, calculat în condițiile art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen., s-a dispus ca pe durata suspendării executării pedepsei sub

supraveghere inculpatul să se supună următoarelor măsuri de

supraveghere:

a) să se

prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa;

b) să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu,

reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice

și să justifice schimbarea locului său de muncă;

d) să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență;

e) să nu intre

în legătură cu ceilalți inculpați sau alte persoane cu care

ar putea transmite(comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului

dosar.

S-a desemnat ca organ

de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți,

căruia i se comunică datele de la lit. a)-e).

În baza art. 359 alin.

(1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra

dispozițiile art. 86

4

C. pen., privind revocarea beneficiului

suspendării executării pedepsei sub supraveghere și emiterea

unei comunicări scrise în acest sens.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub

supraveghere s-a dispus suspendarea și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A.S.I.,

pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 118 alin.

(1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul P.B.C.,

în folosul statului, a celor 10 carduri falsificate, descoperite cu ocazia

efectuării percheziției domiciliare.

În baza art. 118 alin.

(1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului,

de la cei 4 inculpați, a celor 13 carduri falsificate.

Sub aspectul laturii

civile, s-a luat act că partea vătămată, B.C.R., nu se

constituie parte civilă.

În baza art. 118 alin.

(1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpați suma de 11.300 lei,

dobândită prin săvârșirea faptelor și depusă la

casieria D.I.I.C.O.T. - structura centrală București, conform

chitanței din data de 24 septembrie 2009 (fila nr. 157, dos. urm. pen.).

Au fost obligați

cei 4 inculpați la plata sumei de 3200 lei, cheltuieli judiciare statului,

câte 800 lei, fiecare.

Pentru a

pronunța această sentință, instanța de fond a

reținut că în ziua de 1 martie 2009 inculpații M.P.F., P.B.C., D.S.A.

și A.S.I. care se cunosc de mai mult timp, s-au întâlnit în municipiul

Drobeta Turnu Severin și au luat hotărârea să sustragă sume

de bani cu ajutorul a 13 carduri bancare false.

În acest sens,

inculpații au convenit să se deplaseze în orașul Strehaia, jud.

Mehedinți, iar inculpatul M.P.F. a împrumutat autoturismul marca S.F., de

la martorul V.Ș.

Astfel, cei patru

inculpați s-au deplasat, în noaptea de 01 - 02 martie 2009, cu

autoturismul menționat, în orașul Strehaia, unde au ajuns în jurul

orei 02,50.

Cu această

ocazie, inculpații au oprit autoturismul, pe strada R., în apropierea unui

bancomat, aparținând B.C.R., după care, pe rând, au extras diferite

sume de bani, folosind cele 13 carduri falsificate.

În jurul orei 03,10,

inculpatul A.S.I. a fost depistat lângă bancomatul menționat, de

organele de poliție, dar nu s-a procedat la percheziționarea

corporală a acestuia.

La o

distanță de 5 m de bancomat, pe stradă, în autoturismul marca

S.F., au fost identificați inculpații P.B.C., D.S.A. și M.P.F.,

care a prezentat organelor de poliție suma totală de 11.300 lei.

În urma

verificării autoturismului, în interiorul acestuia, sub bancheta din

spate, au fost descoperite cele 13 carduri bancare, dintre care un număr

de 10 erau lipsite de codul de bare și aveau lipite niște

hârtiuțe pe care erau inscripționate, cu scris de mână și

pix de culoare neagră, mai multe grupuri de cifre, după cum urmează:

30432, 53240, 42237, 43277, 42697, 87369, 43244, 59334, 30302, 24930, 35897.

Dintre celelalte trei

carduri bancare, unul era tip blanc, iar altele aveau inscripționate pe

niște hârtiuțe, cifrele 74613, respectiv, 27381.

Din raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 350948 din 31 martie 2009, al

Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean

Mehedinți, rezultă că scrisul în litigiu, format din grupurile

cifrice aflate pe hârtiile autoadezive de pe cele 13 carduri ridicate cu ocazia

flagrantului din data de 02 martie 2009, a fost executat de către numitul

M.P.F.

S-a procedat la

citirea, de către specialiștii din cadrul Brigăzii de Combatere

a Criminalității Organizate Craiova a benzilor magnetice a celor 13

carduri descoperite în autoturismul folosit de inculpați și a

rezultat că acestea nu conțin informații referitoare la

identificarea titularului, banca emitentă, data expirării, iar

codurile de pe averso și reversul cardurilor nu au corespondent.

Întrucât cele 13

carduri nu prezentau caracteristicile și elementele de siguranță

ale unui card bancar autentic, s-a concluzionat că sunt contrafăcute,

falsificate.

În urma

percheziției domiciliare efectuată la locuința inculpatului P.B.C.,

au fost descoperite un număr de 11 carduri, iar în urma citirii benzilor

magnetice a acestora, de către specialiștii din cadrul Brigăzii

de Combatere a Criminalității Organizate Craiova s-a concluzionat

că un număr de 10, din cele 11 carduri analizate, erau falsificate.

Pentru a reține

această stare de fapt, instanța a avut în vedere următoarele

probe:

Fiind audiat în

cursul urmăririi penale, inculpatul M.P.F. a recunoscut că, în ziua

de 01 martie 2009, împreună cu ceilalți inculpați, a

deținut cele 13 carduri false, pe care, în noaptea de 01/02 martie 2009,

toți 4 le-au folosit pentru a extrage suma de 11.300 lei, din bancomatul

aparținând B.C.R., din orașul Strehaia, jud. Mehedinți.

Potrivit procesului

verbal de depistare, din data de 02 martie 2009, organele de poliție l-au

depistat pe inculpatul A.S.I. lângă bancomatul menționat, iar în

apropiere, la aproximativ 5 metri, pe ceilalți 3 inculpați, care se

aflau în autoturismul marca S.F.

Totodată, asupra

inculpatului M.P.F. a fost găsită suma de 11.300 lei, iar în

interiorul autoturismului, sub bancheta din spate, unde se aflau

inculpații P.B.C. și D.S.A., au fost identificate un număr de 13

carduri bancare, dintre care un număr de 10 erau lipsite de codul de bare

și aveau lipite niște hârtiuțe pe care erau inscripționate,

cu scris de mână și pix de culoare neagră, mai multe grupuri de

cifre, după cum urmează: 30432, 53240, 42237, 43277, 42697, 87369,

43244, 59334, 30302, 24930, 35897. Dintre celelalte trei carduri bancare, unul

era tip blanc, iar altele aveau inscripționate pe niște

hârtiuțe, cifrele 74613, respectiv, 27381.

Potrivit raportului

de constatare tehnico-științifică nr. 350948 din 31 martie 2009,

al Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean

Mehedinți, rezultă că scrisul în litigiu, format din grupurile

cifrice aflate pe hârtiile autoadezive de pe cele 13 carduri ridicate cu ocazia

flagrantului din data de 02 martie 2009, a fost executat de către numitul

M.P.F.

Întrucât cele 13

carduri nu prezentau caracteristicile și elementele de siguranță

ale unui card bancar autentic, s-a concluzionat că sunt contrafăcute,

falsificate.

În urma

percheziției domiciliare efectuată la locuința inculpatului P.B.C.,

au fost descoperite un număr de 11 carduri, iar în urma citirii benzilor

magnetice a acestora, de către specialiștii din cadrul Brigăzii

de Combatere a Criminalității Organizate Craiova s-a concluzionat

că un număr de 10, din cele 11 carduri analizate, erau falsificate.

Potrivit

desfășurătorului operațiilor bancare efectuate la atm-ul B.C.

din Strehaia, în dimineața zilei de 02 martie 2009, între orele 02,55 –

03,07, de la bancomatul respectiv, s-a extras, în 14 rânduri, suma totală

de 11.300 lei, prin folosirea celor 13 carduri găsite asupra

inculpaților, cu precizarea că un card, a fost folosit de două

ori.

În raport de probele

administrate în cauză, respectiv: procesul verbal de depistare, întocmit

la data de 02 martie 2009, de organele de poliție, procesele verbale de

percheziție, listingul operațiilor bancare efectuate la atm - ul B.C.

din Strehaia, raportului de constatare tehnico-științifică nr. 350948

din 31 martie 2009, al Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de

Poliție Județean Mehedinți, procesele verbale din datele de 02

martie 2009 și 04 martie 2009, întocmite de specialiștii din cadrul

Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova,

declarațiile martorilor G.A., B.B., V.A. și P.M. și declarațiile

inculpaților, dar și de starea de fapt expusă mai sus,

reținută în mod corect și în actul de sesizare, instanța

constată că cei 4 inculpați se fac vinovați de

săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr.

365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 27 alin. (1) din

Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Potrivit art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002 constituie infracțiune „punerea în

circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică

falsificate sau deținerea lor în vederea punerii în circulație,” iar

potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 „Efectuarea uneia dintre

operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 11, prin utilizarea unui

instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare

care permit utilizarea acestuia, fără consimțământul

titularului instrumentului respectiv, se pedepsește cu închisoare de la 1

la 12 ani.”

Reține

instanța de fond că inculpații se fac vinovați pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr.

365/2002 și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, fapte pentru care

s-a dispus condamnarea acestora la pedepse cu închisoare individualizate în

raport de dispozițiile art. 72 C. pen.

Cu privire la

infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,

prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., a reținut

prima instanță că din probele dosarului nu rezultă că

inculpații au efectuat acte menite ca să pregătească

și să determine constituirea unei astfel de asocieri faptă

pentru care a dispus achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Și în

privința infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (1)

și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

reține prima instanță că în sarcina inculpaților nu se

poate reține săvârșirea acestei fapte penale întrucât prin

folosirea celor 13 carduri false s-a realizat un acces fără drept la

diverse conturi aparținând altor persoane.

Se apreciază

că reținerea concomitentă atât a infracțiunii

prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art.

41 alin. (2) cât și a infracțiunii prevăzută de art. 42 alin.

(1) și (3) din Legea nr. 161/2003 s-ar ajunge ca inculpații să

fie sancționați de două ori pentru comiterea aceleiași

fapte constatând în aceea că au extras în 14 rânduri suma totală de

11.300 lei din bancomatul respectiv.

Ca atare și

pentru această infracțiune instanța de fond a dispus achitarea

inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.

proc. pen.

Împotriva acestei

sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul

Mehedinți și inculpații D.S.A., A.S.I., P.B.C., M.P.F.

În apelul Parchetului

sentința a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, sub

următoarele aspecte:

1.Încadrarea

juridică a faptelor este greșită în sensul că nu se impunea

reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. la

infracțiunea de asociere în vederea comiterii de infracțiuni

prevăzută de art. 323 C. pen., care este o infracțiune

continuă și nu continuată. Nelegal a fost reținută

circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

la infracțiunile prevăzute de art. 24 alin. (2) și art. 27 alin.

(1) din Legea nr. 365/2002 pentru toți inculpații.

În mod nelegal s-au

reținut dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. la infracțiunea

prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, pentru

inculpații D.S., A.S. și M.P. S-a motivat în esență că

în speță continuitatea infracțiunii putea fi determinată

doar de intervalul de timp în care s-a desfășurat infracțiunea

și nu de numărul instrumentelor bancare falsificate deținute de

inculpați, având în vedere și forma de plural folosită de

legiuitor pentru obiectul material al infracțiunii prevăzută de art.

24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002. S-a mai arătat că forma

continuată a acestei infracțiuni poate fi reținută numai în

sarcina inculpatului P.B.C., la domiciliul căruia au mai fost găsite

ulterior constatării infracțiunii flagrante, un număr de 10

carduri falsificate.

2.Temeiul juridic al

confiscării cardurilor falsificate este greșit, în sensul că

instanța a dispus confiscarea în temeiul art. 118 lit. b) C. pen.,

deși confiscarea specială era operabilă în baza art. 118 lit. f)

C. pen., conform căruia, sunt supuse confiscării bunurile a

căror deținere este interzisă de lege. În acest sens, a fost

menționată Decizia Înaltei Curți de Casație și

Justiție nr. 473/2006.

3.Pedepsele aplicate

inculpaților P.B.C., D.S.A. și A.S.I. nu au fost just individualizate

sub aspectul cuantumului.

S-a motivat că

nu se impunea reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea acestor

inculpați, iar diferența de numai 4 luni închisoare față de

pedeapsa aplicată inculpatului M.P.F. care spre deosebire de ceilalți

3 inculpați a recunoscut comiterea infracțiunilor nu corespunde

dispozițiilor art. 72 C. pen. și art. 52 C. pen.

4.Nu se impunea

achitarea celor 4 inculpați pentru infracțiunile prev. de art. 323 alin.

(1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 alin. (1)

și (3) din Legea 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a susținut, în

esență, că probele administrate demonstrează că

inculpații s-au asociat în vederea comiterii de infracțiuni

informatice, achitarea pentru infracțiunea de asociere în vederea

comiterii de infracțiuni fiind dispusă nelegal, printr-o interpretare

eronată a probelor.

În mod nelegal

instanța de fond a constatat că nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din

Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., având în vedere

că prin aceste dispoziții legale este incriminată fapta de a

accesa fără drept un sistem informatic prin încălcarea

măsurilor de securitate, iar conform practicii și literaturii de

specialitate au stabilit că atm-ul este un sistem informatic în

înțelesul legii, iar codul pin cu ajutorul căruia se verifică

și se dă posibilitatea retragerii de bani din bancomate constituie un

element de securitate.

Apelul inculpatului A.S.I.

În apelul formulat inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea

sentinței penale și achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. întrucât, probele

administrate nu confirmă că faptele au fost comise de inculpat.

S-a susținut în

esență, că la dosar nu există nici o probă care

să elimine orice îndoială rezonabilă, fiind aplicabil principiul

in dubio pro reo.

S-a mai susținut

că hotărârea pronunțată de instanța de fond nu se

conformează dispozițiilor art. 356 lit. c) C. proc. pen., nefiind

analizate probele dosarului care au servit ca temei pentru soluționarea

cauzei cât și a celor care au fost înlăturate.

S-a mai susținut

că încadrarea juridică a faptelor prev. de art. 24 alin. (2) și art.

27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. este greșită întrucât, nu se impunea reținerea

dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., în acest caz, fiind în

prezența unei unități naturale de infracțiune, astfel

că, se impune înlăturarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C.

pen. pentru ambele infracțiuni.

Critica

formulată de parchet referitoare la reținerea circumstanței

agravante prev de art. 75 lit. a) C. pen., a fost invocată și de

inculpatul A.S.I., solicitând înlăturarea acestei agravante întrucât,

faptele au fost comise individual, fără ca această activitate

infracțională să fi fost conjugată cu vreo formă de

participare din partea celorlalți.

Într-o teză

subsidiară, s-a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul

aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen., privind suspendarea

condiționată a executării pedepsei ca modalitate de executare a

pedepsei aplicate.

În apelurile

formulate, inculpații D.S. și P.B., au solicitat admiterea

apelurilor, desființarea sentinței penale și achitarea în temeiul

art. 10 lit. c) C. proc. pen.

S-a susținut în

esență că probele administrate nu confirmă că

inculpatul P.B. și D.S. au deținut în vederea punerii în

circulație sau au pus în circulație instrumente de plată

electronice falsificate, singura probă care ar duce la această

concluzie fiind numai declarația inculpatului M.P.F., care este

singulară și se justifică numai prin faptul că din raportul

de constatare tehnico – științifică, rezultă că acesta

este autorul înscrierilor de pe cele 13 carduri falsificate.

Referitor la fapta

reținută în sarcina inculpatului P.B., de a deține la

locuința sa instrumente de plată falsificate, respectiv 10 carduri,

s-a arătat că - din procesul verbal de efectuare a percheziției

domiciliare rezultă că s-au găsit numai 9 carduri falsificate,

din care unul îi aparținea lui L.L.;

- în momentul

ridicării acestea nu au fost sigilate.

- din procesul verbal

din 04 martie 2009 rezultă că au fost citite 14 carduri, din care 3

capturate din bancomatul din Strehaia.

- în momentul citirii

acestor carduri inculpatul nu a fost prezent.

- procesul verbal nu

a fost semnat de nici un martor asistent.

- nu se poate stabili

cu certitudine cui aparțin cardurile întrucât, în locuința acestuia

au locuit, cu chirie, de-a lungul timpului și alte persoane.

S-a mai arătat

că se impunea restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea

urmăririi penale, cerere care a fost respinsă în mod nelegal de

instanța de fond întrucât, sunt incidente dispozițiile art. 197 alin.

(1) și (4) C. proc. pen., după prezentarea materialului de

urmărire penală fiind efectuate noi acte de cercetare penală,

respectiv au fost audiați martorii B.B. și J.A. și nu s-a

procedat la prezentarea din nou a materialului de urmărire penală

după administrarea acestor probe.

S-a mai susținut

că în mod nelegal au fost confiscate de la inculpat 10 carduri deși,

în locuință s-au găsit 9 din care 1 aparținea altei

persoane și a fost restituit astfel că, în realitate s-au găsit

numai 8 carduri.

Într-o teză

subsidiară, ambii inculpați au invocat critici referitoare la

individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, solicitând

înlăturarea circumstanțelor agravante prev. de art. 75 lit. a) C.

pen. și reținerea dispozițiilor art. 81 C. pen. ca modalitate de

executare a pedepsei.

Prin Decizia penală

nr. 260 din 17 decembrie 2010, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile

declarate de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Mehedinți și

inculpații D.S.A., A.S.I. și P.B.C., împotriva sentinței penale nr.

86 din 8 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în Dosarul

nr. 8091/101/2009.

A extins efectele

apelurilor inculpaților și cu privire la inculpatul M.P.F.

A desființat

sentința în parte pe latură penală și rejudecând:

În baza art. 334 C.

proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în

sarcina fiecăruia din cei 4 inculpați – D.S.A., A.S.I., P.B.C. și

M.P.F. prin rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art.

323 alin. (1) C. pen.

A schimbat încadrarea

juridică a faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina

fiecăruia din inculpații D.S.A., A.S.I. și M.P.F. din

infracțiunea prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe

fiecare din cei patru inculpați pentru infracțiunea prev. de art. 27

alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C.

pen., art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.P.F.la pedeapsa de 1

an și 3 luni închisoare.

În baza art. 323 alin.

(1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c) C.

pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 42 alin.

(1) și (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c C. pen. a

condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai

grea aceea de 2 ani închisoare.

A interzis

inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pe

durata prev. de 71 C. pen.

În baza art. 81 C.

pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 C.

pen., de 4 ani.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata

suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002 a condamnat pe fiecare din inculpații A.S.I.

și D.S.A. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerilor drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a și b) C. pen., pe o durată de 1 an.

În baza art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat

pe inculpatul P.B.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerilor drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.

În baza art. 323 alin.

(1) C. pen. a condamnat pe fiecare din inculpații A.S.I., D.S.A. și P.B.C.

la pedeapsa de câte 3 ani închisoare.

În baza art. 42 alin.

(1) și (3) din Legea 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a

condamnat pe fiecare din inculpații A.S.I., D.S.A., P.B.C. la pedeapsa de

câte 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen. a aplicat fiecăruia

din inculpații A.S.I., D.S.A. și P.B.C. pedeapsa de câte 3 ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerilor drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 1

an.

A interzis

fiecăruia din inculpații sus menționați drepturile prev. de

art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C.

pen.

În baza art. 86

1

C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei

aplicate fiecăruia din inculpații D.S.A., A.S.I., P.B.C. pe durata

termenului de încercare prev. de art. 86

2

C. pen., compus din durata

pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani fixat de

instanță, în total 5 ani.

A menținut

dispozițiile sentinței penale privind deducerea din pedeapsa

aplicată inculpaților perioada reținerii.

A menținut

dispozițiile din sentința penală privind obligațiile impuse

inculpaților A.S.I., D.S.A. și P.B.C., conform dispozițiilor art.

86

3

C. pen. și dispozițiile privind suspendarea

executării pedepsei accesorii conform disp. art. 71 alin. (5) C. pen.

A atras atenția

inculpaților sus menționați asupra disp. art. 86

4

C.

pen.

A schimbat temeiul

confiscării speciale dispusă prin sentința instanței de

fond cu privire la cardurile falsificate din art. 118 lit. b) C. pen., în art. 118

lit. f) C. pen.

A menținut

celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Pentru a

pronunța această deciziei, instanța de apel a reținut

că în ce privește încadrarea juridică a faptelor criticile aduse

de parchet sunt întemeiate.

Astfel se

apreciază că în mod greșit instanța de fond a reținut

dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. cu privire la infracțiunea

prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. întrucât este o

infracțiunea continuă fapt ce presupune o acțiune care

durează în timp fără a fi necesară o hotărâre pentru a

prelungi acțiunea respectivă.

La fel și în

cazul infracțiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002

reținută în sarcina celor patru inculpați reține instanța

de apel că față de modul de comitere a acestei fapte ne

aflăm în fața unei unități naturale de infracțiuni

împrejurare ce exclude reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C.

pen.

Cu privire la

inculpatul P.B.C. la domiciliul căruia s-au mai găsit 10 carduri falsificate,

după ce a pus în circulație, împreună cu ceilalți

inculpați cele 13 carduri falsificate, se justifică reținerea

dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Reține de

asemenea instanța de apel că soluția de achitare a

inculpaților cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 323 alin.

(1) C. pen. și art. 41 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 este

greșită, probele administrate în cauză dovedind că sunt întrunite

în cauză elementele constitutive ale infracțiunilor menționate,

motiv pentru care a dispus condamnarea inculpaților și pentru cele

două infracțiuni.

Apreciază

instanța de apel însă că în ceea ce privește infracțiunea

prev.de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic.art. 41 alin. (2) C.

pen., în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea

inculpaților cât timp infracțiunea în discuție se referă la

un instrument de plată real, folosit fără

consimțământul titularului, ori în speță cei patru

inculpați au deținut și au pus în circulație instrumente de

plată falsificate, modalități ce realizează conținutul

constitutiv al infracțiunii prev.de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

Pentru aceste motive

Curtea de Apel Craiova a reținut că nu sunt întrunite sub aspectul

laturii obiective, elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, fapt pentru

care a dispus achitarea inculpaților extinzând efectele apelului și

cu privire la intimatul inculpat M.P.F.

Curtea de Apel

Craiova a considerat întemeiată critica Parchetului cu privire la temeiul

confiscării cardurilor falsificate reținând că sunt aplicabile

dispozițiile art. 118 lit. f) C. pen. și nu cele prevăzute de art.

118 lit. b) C. pen. cum în mod greșit a reținut instanța de

fond.

De asemenea,

instanța de apel a considerat ca fiind întemeiate și criticile

parchetului referitoare la greșita reținere a dispozițiilor art.

75 lit. a) C. pen. alături de infracțiunea prevăzută de art.

323 C. pen. cât timp este de esența acestei infracțiuni pluralitatea

de făptuitori.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – serviciul

teritorial Craiova și inculpații D.S.A., A.S.I., P.B.C. și M.P.F.

În recursul

Parchetului este criticată decizia instanței de apel pentru

nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a

inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin.

(1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Se apreciază că

ne aflăm în cazul unui concurs de infracțiuni și nu a unei

infracțiuni unice prevăzută de art. 24 alin. (2) C. pen.

Se invocă cazul

de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen.

În recursul

inculpatului D.S.A. este invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. solicitând a se acorda o mai largă eficiență

circumstanțelor personale pozitive cu consecința reducerii pedepsei

sub minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul A.S.I.

critică decizia instanței de apel pentru nelegalitate și

netemeinicie solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art.

10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002 și art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003.

Arată inculpatul că materialul probator administrat în cauză nu

face dovada vinovăției sale cât timp nu reiese că ar fi

participat la sustragerea banilor din bancomat .

De asemenea,

arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor

prevăzute de art. 323 C. pen. și art. 42 alin. (1) și (3) din

Legea 161/2003.

În acest sens

inculpatul A.S.I. solicită menținerea soluției

pronunțată de instanța de fond.

În susținerea

recursului inculpatul A.S.I. invocă cazurile de casare prevăzute de art.

385

9

pct. 18 și 12 C. proc. pen.

În recursul inculpatului

P.B.C. este criticată decizia din apel pentru netemeinicie și

nelegalitate sub aspectul greșitei condamnări, solicitând achitarea

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pe

motiv că nu a comis faptele ce i se rețin în sarcină.

În subsidiar

inculpatul P.B.C. solicită reducerea pedepsei aplicate pe care o

consideră prea aspră în raport de circumstanțele personale

favorabile.

Invocă

inculpatul P.B.C. în susținerea recursului său cazurile de casare

prevăzute de art. 3859 pct. 18 și 14 C. proc. pen.

La termenul din 13

mai 2011, inculpatul M.P.F. fiind prezent în fața Înaltei Curți a

arătat că înțelege să-și retragă recursul fapt

pentru care Înalta Curte urmează să ia act de această

manifestare de voință.

Analizând legalitatea

și temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate,

conform art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte

apreciază că recursurile declarate în cauză nu sunt fondate

urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte

apreciază că situația de fapt a fost corect reținută

de instanța de fond în urma analizei coroborate a tuturor probelor

administrate în cauză, vinovăția inculpaților fiind just

stabilită sub aspectul infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Susținerile

inculpaților A.S.I. și P.B.C. în sensul achitării lor pe motiv

că nu s-a făcut dovada vinovăției lor, nu sunt întemeiate

fiind făcute doar cu scopul absolvirii de răspundere penală.

Probele administrate

dovedesc mai presus de orice dubiu, că inculpații se fac

vinovați de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor astfel

că soluția de condamnare pronunțată de instanța de

prim control judiciar este legală și temeinică fiind în

deplină concordanță cu materialul probator existent la dosar.

Astfel din

procesul-verbal de depistare încheiat la data de 2 martie 209 rezultă

că inculpatul A.S.I. a fost depistat lângă bancomantul

aparținând B.C.R. din orașul Strehaia, jud. Mehedinți iar în

apropiere se aflau ceilalți trei inculpați în autoturismul marca S.F.

Inculpatul M.P.F. fiind

audiat în cursul urmăririi penale a declarat că în noaptea de 1

martie 2009 împreună cu ceilalți inculpați a deținut cele

13 carduri false pe care toți le-au folosit pentru a extrage suma de

11.300 lei.

Potrivit

desfășurătorului operațiilor bancare efectuate la atm-ul B.C.R.

Strehaia în dimineața zilei de 2 martie 2009 orele 2,55-3,07 de la bancomatul

respectiv s-a retras în 14 rânduri suma totală de 11300 lei prin folosirea

celor 13 carduri găsite asupra inculpaților cu mențiunea că

un card a fost folosit de două ori.

De asemenea tot în

sprijinul vinovăției inculpatului A.S.I. invocăm și

procesul-verbal de redare a mesajelor de pe telefonul mobil ce atestă transmiterea

unui mesaj de către inculpatul M.P.F. către inculpatul A.S.I. la ora

3,27 în dimineața zilei de 2 martie 2009 în care îi cerea să se

ascundă în momentul în care ceilalți inculpați au fost

depistați în autoturism de organele de poliție.

Ansamblul probator

administrat în cauză dovedește indubitabil că activitatea infracțională

a inculpaților nu era spontană ci o activitate prestabilită,

pregătită în timp, așa cum rezultă și din

percheziția în sistemul informatic efectuată asupra hard-discului

ridicat de la locuința inculpatului A., prezența tuturor

inculpaților pe timpul nopții în orașul Strehaia, unde nici unul

dintre inculpați nu avea domiciliul, în preajma bancomatului

aparținând B.C.R. de unde au efectuat 14 extrageri, toate aceste

împrejurări dovedesc faptul că acțiunile inculpaților erau

coordonate, se intersectau între ele, au acționat în timp astfel încât

apreciază Înalta Curte că soluția de condamnare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 323 este legală, fiind

întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni atât cu privire

la latura obiectivă cât și cu privire la latura subiectivă.

Și

infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost dovedită în

cauză, în mod corect instanța de apel dispunând condamnarea

inculpaților și cu privire la această infracțiune.

Dispozițiile art.

42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 încriminează accesul fără

drept la un sistem informatic iar alin. (3) al aceluiași articol se

referă la comiterea faptei de la alin. (1) prin încălcarea

măsurilor de securitate.

Bancomatul, prin

natura sa este un mijloc de colectare, prelucrare și transmitere a unor

date informatice ori din probele dosarului rezultă că

inculpații, în repetate rânduri au accesat acest sistem informatic

fără drept, încălcând astfel măsurile de securitate, faptă

de întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzută de art. 41 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003

astfel încât se justifică condamnarea inculpaților și cu privire

la această infracțiune.

Ca atare criticile

formulate de inculpații A.S.I. și P.B.C. cu privire la greșita

lor condamnare sub aspectul infracțiunilor reținute în sarcina lor nu

sunt întemeiate fapt pentru care Înalta Curte va respinge ca nefondate

recursurile formulate de inculpați.

Nici critica

formulată de parchet cu privire la greșita achitare a

inculpaților cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 27

alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) nu este

întemeiată și drept consecință Înalta Curte va respinge

și recursul parchetului ca nefondat.

Astfel potrivit

dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 efectuarea uneia

din operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 11 prin utilizarea unui instrument

de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit

utilizarea acestuia, fără consimțământul titularului

instrumentului respectiv, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 12 ani.

Art. 1 pct. 11 din

Legea nr. 365/2002 definește noțiunea de instrument de plată

electronică ca fiind un instrument care permite titularului său

să efectueze următoarele tipuri de operațiuni:

a. transferuri de

fonduri altele decât cele ordonate și executate de către instituții

financiare;

b. retrageri de

numerar, precum și încărcarea și descărcarea unui

instrument de monedă electronică.

Din economia acestor

dispoziții legale, rezultă că legiuitorul se referă la

efectuarea de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată

electronică, operațiuni ce sunt definite în art. 1 pct. 11 din lege

fără a face nici o referire la utilizarea unui instrument de

plată electronică falsificat, ci doar la utilizarea lui

fără consimțământul titularului.

Art. 24 alin. (1) din

Legea nr. 365/2002 sancționează falsificarea unui instrument de

plată electronică iar la alin. (2) sancționează punerea în

circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate

sau deținerea lor în vederea punerii în circulație.

Înalta Curte

apreciază că extragerile de bani efectuate prin utilizarea cardurilor

falsificate reprezintă un mod de punere în circulație a instrumentelor

de plată electronică falsificate, fapt ce realizează

conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 24

alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

În cazul în care s-ar

reține în sarcina inculpaților atât săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 24 alin. (2) cât și a infracțiunii

prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 ar echivala cu

o dublă încriminare.

Faptul că

dispozițiile art. 27 din Legea nr. 365/2002 nu se referă la carduri

falsificate rezultă chiar și din denumirea marginală a infracțiunii

și anume efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos,

împrejurare ce impune existența unui instrument de plată

electronică real care însă este utilizat fără acordul

titularului.

În raport de

argumentele arătate Înalta Curte apreciază că soluția de

achitare dispusă de instanța de apel cu privire la infracțiunea

prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. este pe deplin justificată, activitatea

inculpaților de punere în circulație a instrumentelor de plată

electronică falsificate fiind corect încadrat juridic în infracțiunea

prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

Nici criticile

formulate de inculpați cu privire la netemeinicia pedepselor aplicate nu

sunt întemeiate, în cauză nu este incident cazul de casare prevăzut

de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

În procesul de

individualizare judiciară a pedepselor, instanța de apel a avut în

vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.

pen. respectiv gradul de pericol social concret al faptelor comise, natura

faptelor comise ca și modalitatea de săvârșire a faptelor

respectiv inculpații acționând în mod coordonat, asociindu-se între

ei pentru a asigura rezultatul activității infracționale ca și

perseverență infracțională de care au dat dovadă ei

săvârșind mai multe infracțiuni, în mod repetat în baza aceleiași

rezoluții infracționale.

Toate aceste

împrejurări justifică pedepsele aplicate atât sub aspectul

cuantumului cât și a modalității de executare în mod corect

apreciind instanța de apel că scopul educativ și coercitiv al

pedepsei poate fi atins fără privare de libertate și chiar

fără executarea acesteia.

Lipsa antecedentelor

penale a fost avută în vedere de instanța de fond și se

reflectă în modalitatea de executare a pedepselor aplicate

inculpaților, ori această împrejurare nu poate fi avută în

vedere și de Înalta Curte în sensul de a i se acorda o mai largă

eficiență cu consecința reducerii pedepsei și aplicării

dispozițiilor art. 81 C. pen., numai în acest mod putând fi atinsă

finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen.

Măsurile de

supraveghere cărora trebuie să se supună inculpații pe

durata termenului de încercare, reprezintă o garanție a faptului

că au înțeles scopul sancțiunii penale ca și faptul că

trebuie să adopte un comportament de respect față de ordinea de

drept și regulile de conviețuire socială.

Față de

considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondate recursurile

declarate de Parchet și inculpați.

În baza art. 385

4

alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 369 C. proc. pen. ia act de

retragerea recursului declarat de inculpatul M.P.F.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - serviciul teritorial Craiova

și de inculpații D.S.A., A.S.I. și P.B.C. împotriva Deciziei penale

nr. 260 din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Ia act de retragerea

recursului declarat de inculpatul M.P.F. împotriva aceleiași decizii.

Obligă

recurenții inculpați D.S.A., A.S.I. și P.B.C. la plata sumei de

câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din

oficiu, se vor avansa din fondul M.J.

Obligă

recurentul inculpat M.P.F. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 13 mai 2011.