Decizia nr. 1158/2010 — ÎCCJ, Secția penală — cale de atac împotriva sentinței nr. 201/2007 a Tribunalului Vâlcea

În baza dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.C.C., fiul lui C. și E., la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 1 an. În baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 1 an. În baza dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 365/2002, a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 20 C. pen., raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, a condamnat pe inculpat la 2 ani și 6 luni închisoare. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează a executa pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 1 an. În baza dispozițiilor art. 71 C. pen., i-au fost aplicate inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. În baza dispozițiilor art. 88 C. pen., a computat din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării preventive cuprinsă între 11 februarie 2006 și 11 aprilie 2007, inclusiv.

În baza dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm.C. pen., a condamnat pe inculpatul B.M.D., fiul lui D. și I., la 2 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 91 și urm.C. pen., a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 99 și urm.C. pen., a condamnat pe inculpat la 1 an închisoare. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b), c) C. pen., inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 71 C. pen., i-au aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 86 1 C. pen. și art. 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de încercare de 4 ani. În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea sau la Serviciul de Probațiune; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d).să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În baza dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 18 din Legea nr. 508/2004 modificată, a condamnat pe inculpatul M.D.M., fiul lui M. și V., la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) pe o perioadă de 1 an. În baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 modificată, a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 1 an. În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 modificată, a condamnat pe inculpat la 8 luni închisoare. În baza art. 26 combinat cu art. 20 C. pen. raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 modificată, a condamnat pe inculpat la 8 luni închisoare. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 1 an. În baza dispozițiilor art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 81 și art. 82 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind un termen de încercare de 4 ani. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În baza dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În baza dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul Ț.G.O., fiul lui C. și E., la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) pe o durată de 2 ani. În baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, a condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 365/2002, a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b pe o perioadă de 2 ani. I-au fost aplicate dispozițiile art. 57 C. pen. În baza dispozițiilor art. 71 C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.O.B., fiul lui O. și M., la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, a condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 365/2002, a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpat la 1 an și 6 luni închisoare. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 24 lit. b) C. pen., inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. I-au fost aplicate dispozițiile art. 57 C. pen. în baza dispozițiilor art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.G.A., fiul lui F. și C., la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 24 lit. b) C. pen., inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza dispozițiilor art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 86 1 C. pen. și art. 86 2 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de încercare de 5 ani. În baza dispozițiilor art. 86 3 C. pen., a dispus ca inculpatul să se supună pe toată durata termenului de încercare următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea sau la Serviciul de Probațiune; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. În baza dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii. În baza dispozițiilor art. 118 C. pen., a dispus confiscarea a 10 legitimații electronice de călătorie emise de M., cardul ce a aparținut lui P.F.M. și un card blanc aflate la dosarul cauzei (fila 187), precum și a hardware și software care conțin date de identificare și de securizare ale cărților de credit aflate în custodia S.C.C.O. al I.P.J. Vâlcea. S-a dispus disjungerea cauzei cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 25 raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în ceea ce-l privește pe inculpatul B.D. și a restituit cauza la procuror pentru refacerea urmăririi penale. În baza dispozițiilor art. 191 C. proc. pen., a obligat pe fiecare dintre inculpați la câte 500 lei cheltuieli judiciare statului, sume în care sunt incluse și onorariile avocaților din oficiu ce se achită din fondurile M.J. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că începând cu lunile noiembrie-decembrie 2004, inculpații au desfășurat o intensă activitate infracțională materializată în următoarele fapte: În declarația de la filele 136-138, dosar urmărire penală, vol. II, inculpatul B.O.B. a declarat că la sfârșitul verii 2004, într-o discotecă din municipiul Sibiu l-a cunoscut pe inculpatul B.D. Ulterior, s-au întâlnit în Rm. Vâlcea și a fost întrebat de acesta dacă se pricepe la calculatoare. întrebarea a fost repetată și la celelalte întâlniri, iar inculpatul B. i-a relatat că a făcut liceul de informatică și are cunoștințe în materie de tehnică de calcul. A început să-l viziteze pe inculpat, la început sporadic, iar din luna decembrie a aceluiași an, s-a mutat efectiv în apartamentul din zona O. În acel apartament l-a cunoscut și pe inculpatul Ț.G.O. La început, în apartament era un singur calculator, dar ulterior inculpatul B.D. a mai adus încă unul și la sugestia inculpatului B.D. un bărbat numit T. l-a inițiat în efectuarea de licitații în sisteme electronice. În luna ianuarie, numitul T. a părăsit locuința inculpatului B.D. și după plecarea acestuia inculpatul B. a mai efectuat câteva licitații electronice, până când pe un site de internet a observat că erau informații privitoare la cărți de credit. Inculpatul B.D. le-a cerut inculpaților B. și Ț. să găsească cât mai multe informații cu privire la cărțile de credit. Același inculpat a mai declarat că în cursul lunii februarie 2005, inculpatul B.D. a adus în apartament un aparat denumit MSR „pisică", iar pe un site de pe internet inculpatul a găsit aplicații cu privire la acest aparat prin intermediul căruia se inscripționează cărțile de credit. Împreună cu Ț.G.O. și la cererea inculpatului B.D., a intrat pe internet în programul de conversații-discuții, luând legătura cu diverse persoane care foloseau nume codificate și au solicitat să li se pună la dispoziție date de identificare referitoare la cărți de credit. în acest mod le-au fost puse la dispoziție cu titlu gratuit 7 date de identificare compuse din numărul de cont și codul PIN pe care le-au transferat prin intermediul MSR-ului pe cartele M. Au încercat să retragă banii din bancomate prin intermediul acestor cartele, însă nu au reușit. Inculpatul B.D. le-a adus 6 blancuri, cu ajutorul cărora au contrafăcut alte șase cărți de credit. Cu cele șase blancuri au retras la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie din bancomate de pe raza localităților Rm. Vâlcea și Curtea de Argeș, circa 12,5 milioane lei. Această sumă a fost înmânată lui B.D. Când nu s-au mai putut scoate sume de bani cu cele șase carduri falsificate, au reluat activitatea de licitații electronice pe internet, banii fiind ridicați de alte persoane sub coordonarea lui B.D. În luna aprilie 2005, inculpatul B.D. s-a speriat de cercetările care se făceau împotriva persoanelor care se ocupau cu licitații fictive pe internet și le-a cerut inculpaților B. și Ț. să părăsească locuința sa, ascunzând, totodată, MSR-ul și calculatoarele. În luna iunie 2005, inculpatul B.D. i-a rechemat în locuința sa pe cei doi inculpați, dar nu a mai adus și aparatul MSR. Cei doi au mai efectuat licitații fictive prin sisteme informatice până la jumătatea lunii iunie 2005. Din raportul de constatare grafică și expertizele efectuate în dosar, a rezultat că scrisul cifric de pe unele din instrumentele de plată descoperite în locuința inculpatului B.D., respectiv legitimațiile M., au fost executate de către trei dintre inculpați, astfel cum s-a arătat mai sus. La domiciliul inculpatului M.D.M., în urma percheziției domiciliare, s-au descoperit echipamente hardware și software deținute în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, iar în urma percheziției informatice s-a stabilit că pe unul din harduri au fost identificate nouă fragmente de text reprezentând date de identificare și securizare referitoare la cărți de credit aparținând unor bănci din SUA, create chiar și după data prinderii în flagrant a inculpaților. în ziua de 23 septembrie 2005, în jurul orelor 10,00, inculpații V.C.C. și M.D.M. au fost surprinși în fața ATM-ului al B.T., situat pe în municipiul Rm. Vâlcea, încercând să scoată banii de la bancomat cu un instrument de plată electronic ce s-a dovedit ulterior a fi falsificat. Acest cârd a fost pierdut de titularul său P.F.M. în luna martie 2005, iar pe banda sa magnetică s-au înscris în mod fraudulos datele de identificare și securizare ale unui instrument de plată electronică emis de B.B. din SUA. Din analiza probelor administrate în cauză, prima instanță a apreciat că inculpații se fac vinovați de faptele reținute în sarcina lor. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și inculpații: B.D., V.C.C., B.M.D., Ț.G.O., R.G.A., B.O.B. și M.D.M., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. Inculpatul B.D., prin intermediul apărătorul ales a invocat ca motiv de apel prioritar nelegala compunere a completului de judecată care a soluționat cauza la Tribunalul Vâlcea. Astfel, se învederează faptul că prin încheierea nr. 32 din 2 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în acest dosar, s-a admis cererea de abținere formulată de judecătorul investit inițial cu soluționarea acestei cauze. Cu toate acestea, același magistrat s-a pronunțat asupra fondului cauzei prin sentința supusă apelului. Apelantul a considerat că magistratul era incompatibil să soluționeze această cauză, având în vedere că anterior instanța admisese cererea de abținere pe care o formulase. Prin Decizia penală nr. 66/A/MF din 27 octombrie 2009 Curtea de Apel Pitești a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și de inculpații R.G.A., V.C.C., B.D., B.M.D., B.O.B., M.D.M., Ț.G.O., a desființat sentința penală nr. 201/ F din 21 noiembrie 2007 a Tribunalului Vâlcea și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a pronunța această soluție, instanța de control judiciar a apreciat că magistratul investit cu soluționarea cauzei la Tribunalul Vâlcea, judecătorul B.L. a formulat cerere de abținere, motivând că nu este compatibilă să soluționeze cauza, deoarece nu este nominalizată printre magistrații care pot soluționa cauza cu minori. Prin încheierea nr. 32 din 2 aprilie 2007 s-a admis declarația de abținere a judecătorului, fiind desemnat alt magistrat, respectiv judecătorul D.P. Ulterior, prin încheierea din 16 mai 2007 s-a dispus întoarcerea dosarului spre secția penală la completul F9, ca urmare a Hotărârii C.S.M. (care prevedea că pentru soluționarea cauzelor cu minori poate intra orice alt judecător al secției penale), dosarul fiind astfel repartizat magistratului L.B., care a pronunțat sentința atacată. Instanța de prim control judiciar a apreciat că judecătorul care a soluționat cauza a fost incompatibil, hotărârea fiind lovită de nulitate absolută, motiv pentru care a desființat sentința penală și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță. A existat și opinia separată a unui membru al completului de judecată în sensul că nu există nici un caz de incompatibilitate al judecătorului care a pronunțat hotărârea. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B.D., fără a învedera vreunul din cazurile prevăzute în art. 385 9 C. proc. pen. și fără a formula critici susceptibile a fi încadrate în vreunul dintre acestea. Recursul său este tardiv declarat. În raport cu dispozițiile art. 1 C. proc. pen., cu referire la art. 1 C. pen., procesul penal poate fi privit ca un mijloc de apărare, concomitent, a societății și a membrilor ce o compun, ca titulari de drepturi și obligații legal stabilite. Activitatea de judecată, finalizată prin pronunțarea unei hotărâri definitive, este strict reglementată prin C. proc. pen., lege procesuală cu un pregnant caracter formalist, indispensabil asigurării judecării corecte și garantării egale a drepturilor procesuale. Ilustrând acest formalism, între altele, vizând concomitent dinamizarea procesului penal și sancționarea conduitei procesuale neconforme, prin art. 185 C. proc. pen., legiuitorul a stabilit următoarele: „când pentru exercitarea unui drept procesual, legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen". Așadar, potrivit formalismului legii procesual-penale, având caracter de garanție egală pentru toate părțile interesate, în sensul dispozițiilor art. 21 din Constituția României, revizuită, cu referire la art. 16 din legea fundamentală și, ca rațiune, satisfacerea imperativului disciplinării activității procesuale, prin stabilirea unor termene peremptorii, vizând durata rezonabilă de soluționare definitivă a cauzei penale, conform dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin textul menționat a fost impusă obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului. Ca atare, neexercitarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia. Astfel, din practicaua Deciziei penale nr. 66/A/MF din 27 octombrie 2009, la dezbaterile cauzei, a rezultat că inculpatul B.D. a fost prezent personal, asistat de avocat B.C. În această situație, conform art. 385 3 raportat la art. 363 alin. (3) C. proc. pen., termenul de 10 zile, în care inculpatul putea să declare recurs potrivit legii a început să curgă de la data pronunțării sentinței, respectiv 27 octombrie 2009. Având în vedere dispozițiile art. 186 alin. (1), (2) și (4) C. proc. pen., referitor la calculul termenelor procedurale, Înalta Curte reține că ultima zi în care inculpatul putea declara recurs era 9 noiembrie 2009. Cum inculpatul a declarat recurs ulterior acestei date, la 10 decembrie 2009, recursul va fi respins ca tardiv conform art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, conform dispozitivului prezentei hotărâri.