ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2188/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2188/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, reclamanta A.J.O.F.M. Cluj a solicitat, în
contradictoriu cu pârâta A.N.O.F.M., O.I.P.O.S.D.R.U., obligarea pârâtei la
anularea Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului din 12 ianuarie 2012
și comunicată A.J.O.F.M. Cluj din 16 ianuarie 2012, precum și la emiterea unei
noi Scrisori Standard de Informare a Beneficiarului, în care să fie incluse ca
și cheltuială eligibilă cheltuiala cu resursa umană.
Prin sentința nr. 845 din 8 noiembrie
2012, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta A.J.O.F.M. Cluj și, în
consecință, a anulat parțial scrisoarea standard de informare a beneficiarului
emisă de pârâtă și a obligat pârâta A.N.O.F.M., O.I.P.O.S.D.R.U. la emiterea
unei noi scrisori standard de informare a beneficiarului în care să fie inclusă
ca și cheltuială eligibilă cu resursa umană suma de 717.761,00 RON.
În motivarea acestei hotărâri, prima instanță
a apreciat, în esență, că pârâta a încălcat prevederile contractuale și a celor
cuprinse în ghidul solicitantului prin declararea ca neeligibilă a sumei de 717.761,00
RON, reprezentând cheltuieli pentru plata muncii echipei de implementare a proiectului
„Funcționarul electronic”.
Împotriva sentinței nr. 845 din 8 noiembrie
2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ
și fiscal, a declarat recurs pârâta A.N.O.F.M., solicitând casarea acesteia și respingerea
cererii reclamantei.
În motivarea cererii de recurs s-a susținut,
în esență, că instanța de fond a respins în mod neîntemeiat excepția lipsei calității
procesuale pasive, invocate de către pârâta A.N.O.F.M., iar sentința recurată a
fost dată cu încălcarea dispozițiilor exprese și reglementărilor legale incidente
în ceea ce privește organizarea și funcționarea A.N.O.F.M., precum și în materia
gestionării asistenței financiare nerambursabilă alocate României pentru obiectivul
convergență al politicii de coeziune a Uniunii Europene, precum și a prefinanțării
și cofinanțării aferente acestei asistențe, în vederea asigurării unui management
financiar eficient al fondurilor provenite din instrumente structurale.
Examinând cu prioritate excepția tardivității
recursului, invocată de această instanță din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta
este întemeiată, pentru următoarele considerente.
Ca regulă, potrivit dispozițiilor art.
301 C. proc. civ., „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii,
dacă legea nu dispune altfel, iar art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 arată
că „hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen
de 15 zile de la comunicare.”
Or, din examinarea înscrisurilor depuse
în recurs, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă A.N.O.F.M. a formulat recurs
la data de 17 decembrie 2012, în condițiile în care hotărârea recurată a fost comunicată
acesteia la data de 28 noiembrie 2012 și, față de dispozițiile art. 20 alin. (1)
din Legea nr. 554/2004, termenul în care legea procedurală permitea declararea recursului,
în cauză, s-a împlinit la data de 14 decembrie 2012.
În speță, recurenta-pârâtă A.N.O.F.M. a
depus înscrisuri privind preluarea, de către C.N.P.R. SA, a unei recomandate, fără,
însă, ca din aceste înscrisuri să rezulte în mod convingător legătura între recomandată
și recursul ce face obiectul prezentei cauze.
Astfel, apreciind că în cauză nu s-a făcut
dovada depunerii cererii de recurs prin corespondență și a datei la care aceasta
a fost predată spre expediere, și nici a existenței vreuneia din situațiile prevăzute
de art. 103 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea
dispozițiilor art. 103 alin. (1) teza I C. proc. civ., cu consecința respingerii
recursului ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta A.N.O.F.M.
împotriva sentinței civile nr. 845 din 8 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj,
secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13
mai 2014.