ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1148/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1148/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 25.04.2012, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului București să înceteze a calcula și reține cota CASS de 5,5% din întregul cuantum al pensiei începând cu luna aprilie 2012 și să restituie sumele reținute fără titlu în perioada ianuarie 2011 - martie 2012, indexate cu rata inflației până la pronunțarea hotărârii judecătorești.
Prin Sentința civilă nr. 10956/06.12.2013 pronunțată în Dosarul nr. x/2012, Tribunalul București, secția a-VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins acțiunea formulată de contestatoarea A. în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului București și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Decizia nr. 2188/2014 din 31 martie 2014 a constat nulitatea recursului declarat de recurenta A. împotriva Sentinței civile nr. 10956 din data de 06.12.2013 pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului București, pentru nemotivare în termen.
Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința nr. 498 din 30 ianuarie 2019 a respins cererea de revizuire formulată de reclamanta A. în Dosarul nr. x/2018.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2019 la data de 27.02.2019 revizuenta A. a formulat în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului București, cerere de revizuire împotriva Sentinței civile nr. 498/30.01.2019 pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. x/2018.
Prin Sentința civilă nr. 3507 din 27 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2019, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de reclamanta A. împotriva Sentinței civile nr. 498 din 30 ianuarie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2019.
Împotriva acestei sentințe reclamanta A. a declarat apel ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
Prin încheierea din data de 14.11.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2019 (x/2019), în temeiul art. 411 alin. (1) pct. (2) C. proc. civ., a fost suspendată judecarea cauzei privind apelul formulat de apelanta-reclamantă A., împotriva Sentinței civile nr. 3507 din data de 13.06.2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2019,împotriva Sentinței civile nr. 10956 din data de 06.06.2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului București, pentru lipsa nejustificată a părților.
Împotriva acestei încheieri A. a formulat contestație în anulare ce a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2019.
Prin Decizia civilă nr. 5794 din 11 decembrie 2019 Curtea de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva încheierii din data de 14.11.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2019.
Împotriva Deciziei civile nr. 5794 din 11.12.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2019 și a încheierii de ședință din 14.11.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2019 A. a formular cerere de revizuire.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020.
Prin încheierea din data de 06 martie 2020 Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire.
Împotriva acestei încheieri A. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 2, 4, 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ.
În susținerea cererii de recurs, după o prezentare a parcursului judiciar al cauzei și a nemulțumirilor privind fondul cererii de chemare în judecată, recurenta a arătat, în esență, că instanța a refuzat să admită acordarea unui termen solicitat în sala de ședință în vederea completării acțiunii.
Recurenta consideră că însăși instanța era în drept legal să dispună, din oficiu, acordarea unui termen cu aplicarea prevederilor art. 129 C. proc. civ., fiind fără apărător în cauză.
În continuarea motivării, recurenta a prezentat nemulțumirile sale privind soluționarea cauzelor începute din 2012 până în 2020 făcând o prezentare generală a cauzelor soluționate, susținând că motivațiile ce stau la baza respingerii tuturor acțiunilor nu au niciun temei juridic.
Pentru aceste motive recurenta a solicitat admiterea recursului.
Examinând cererea de recurs, Înalta Curte reține următoarele:
Precizare prealabilă. Având în vedere data introducerii acțiunii, 25.04.2012, prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. de la 1965.
Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 2,3,4,5,6,7,8,9 C. proc. civ., însă argumentarea motivelor de recurs invocate a fost redactată cu nerespectarea unor minime exigențe procedurale, recurenta exprimându-și nemulțumirile sale privind soluționarea pe fond a cauzei, or recursul are ca obiect încheierea din data de 06 martie 2020 prin care Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire.
Sub un prim aspect, se reține că art. 304 pct. 2 - 4 și 6-9 C. proc. civ. au fost invocate formal, nefiind dezvoltate critici încadrabile în conținutul acestor dispoziții legale.
Ca atare, trebuie subliniat că, în această cale extraordinară de atac, nu pot forma obiect al analizei instanței de recurs decât motivele care vizează nelegalitatea încheierii recurate.
Din sinteza motivelor de recurs se constată că singura critică ce poate fi apreciată ca și critică de nelegalitate privește încălcarea dispozițiilor art. 129 C. proc. civ., critică ce va fi încadrată în motivul de recurs prevăzut de art. 304 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Prin prisma motivului încadrat în punctul 5 al art. 304 C. proc. civ., recurenta a pus în discuție nerespectarea dispozițiilor art. 129 C. proc. civ. în sensul că instanța de apel nu a dispus, din oficiu, "acordarea unui termen".
Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește faptul că acordarea unui termen de judecată este strict reglementată de norme procedurale, norme ce nu pot fi invocate din oficiu și care nu au fost încălcate de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Este adevărat că dispozițiile art. 129 C. proc. civ. consacră principiul rolului activ al instanței în desfășurarea procesului, însă instanța nu se poate substituie voinței părților, iar prezentarea la strigarea pricinii sau solicitarea de judecare în lipsă constituie acte de dispoziție ale acestora.
Art. 242 alin. (1) pct. 2 (în forma actuală art. 411 alin. (1) pct. 2) C. proc. civ. dispune: "Instanța va suspenda judecata, dacă nici una din părți nu se înfățișează la strigarea pricinii".
Norma juridică din art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. referitoare la suspendarea voluntară determinată de lipsa părților, are caracter imperativ, iar nu facultativ și, drept urmare, obligă instanța de judecată să dispună suspendarea judecății dacă niciuna dintre părți nu se înfățișează la strigarea pricinii și nu s-a cerut judecarea în lipsă.
Din niciun înscris de la dosar nu rezultă faptul că părțile ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel că față și de împrejurarea că nici una dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii la ordinea înscrisă pe lista de ședință, în mod corect București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire formulată de revizuenta A.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 6 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 6 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 iunie 2020.