ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 142/2015

Decizia nr. 142/2015

Asupra recursului de față:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

Prin acțiunea înregistrată la data de 14 august 2012 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. Cluj, a chemat în judecată pe pârâta B.-C., solicitând obligarea acesteia la anularea scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 180061 din 17 ianuarie 2012 și la emiterea unei noi scrisori în care să fie inclusă, ca și cheltuială eligibilă, cheltuiala cu resursa umană.

A arătat reclamanta că, la data de 01 iunie 2010, a fost semnat contractul din 01 mai 2010, între A. Cluj și D.-E., cu număr de identificare F./94/4.1/S/61424, al cărui obiect l-a constituit acordarea finanțării nerambursabile de către G.. pentru implementarea proiectului „Funcționarul electronic”.

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (3) din contract, A. Cluj a solicitat amânarea start-up-ului proiectului, solicitând clarificări de la B.-H. privind angajarea experților implicați în derularea contractului, în baza unor contracte civile de prestări servicii. Prin punctul de vedere din 25 iunie 2010, H.-B. i-a comunicat că una dintre modalitățile de angajare a personalului implicat în implementarea proiectului este cea a angajării în baza contractelor civile de prestări servicii, aspect permis și menționat expres în Ghidul solicitantului-Condiții generale pentru cererile de proiecte nr. 85-98.

A. Cluj s-a conformat punctului de vedere oficial al H.-B. și a încheiat contracte civile de prestări servicii pentru echipa de implementare a proiectului și pentru experții implicați. Contractele civile de prestări servicii pe întreaga perioadă de valabilitate nu au fost declarate ca nelegale și nu au fost denunțate de către nicio parte interesată.

Astfel, în condițiile în care aceste contracte au fost cu executare succesivă în timp, ajunse actualmente la finalitate, iar prestațiile au fost efectuate de părți în conformitate cu acestea, apreciază reclamanta un abuz poziția pârâtei B., de a nu recunoaște în mod unilateral cheltuielile efectuate cu aceste contracte ca fiind eligibile.

Mai precizează reclamanta că modalitatea de angajare a experților prin contracte civile de prestări servicii a fost singura prin care acest proiect să poată fi derulat și că prin notificarea transmisă H..-B. a fost acceptată diagrama organizațională în care erau cuprinși experții din cadrul proiectului, diagramă care era total diferită de ca privind statutul A. Cluj. Structura organizatorică a A. Cluj este întocmită în baza H.G. nr. 1610/2009, iar cea din proiect în baza contractului și a cererii de finanțare, putând suferi modificări, deosebirea dintre cele două structurii fiind de fond, și nicidecum de formă.

În ce privește perioada pentru care au fost încheiate contractele civile de prestări servicii, decizia angajării experților pe termen scurt s-a luat după consultarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj, care a comunicat faptul că, dacă s-ar angaja experții pe un interval mai mare de 6 luni, aceste convenții, în funcție de obiectul contractelor civile de prestări servicii, durată, obligațiile părților și voința părților, ar putea fi asimilate contractelor individuale de muncă.

Pârâta B. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

A susținut, în esență, că scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 17 ianuarie 2012 a fost emisă de H. în exercitarea atribuțiilor privind verificarea cererilor de rambursare primite de la beneficiari, ce i-au fost delegate de G. în temeiul Acordului de delegare de funcții privind implementarea F. 2007-2013 încheiat între G. și H., prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008, modificat și completat prin actele adiționale, astfel că, B. nu poate avea calitate procesuală pasivă în litigiul dedus judecății.

A precizat că B. nu are calitatea de parte în Contractul de finanțare, ci H., al cărui reprezentant legal, în persoana directorului, a semnat contractul în virtutea atribuțiilor ce i-au fost delegate de G.

Astfel, scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 17 ianuarie 2012, a cărei anulare se solicită de către reclamantă, a fost întocmită de H. în exercitarea atribuțiilor ce i-au fost delegate de G., președintele B. neputând dispune față de neregulile constatate.

Prin sentința civilă nr. 844 din 8 noiembrie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta B.-H., a admis acțiunea reclamantei A. Cluj, a anulat parțial scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 180061/2012 emisă de pârâtă și a obligat pârâta la emiterea unei noi scrisori standard de informare a beneficiarului în care să fie inclusă ca și cheltuială eligibilă cu resursa umană, suma de 772.680,00 lei.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, Curtea a reținut, conform art. 13 coroborat cu art. 18 din H.G. nr. 457/2008, că D., are responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate F. 2007-2013, îndeplinind funcția de autoritate de management prin E. (G.) și că, potrivit art. 31 alin. (1), (3) și (4) din H.G. nr. 457/2008, organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune pe bază de acord, dar autoritatea de management rămâne responsabilă pentru îndeplinirea atribuțiilor delegate.

Un asemenea acord de delegare s-a încheiat și între D., în calitate de autoritate de management, și pârâta B., în calitate de organism intermediar, cu denumirea H.-B., acord cuprins și aprobat în Anexa 9 a Ordinului D. nr. 600/2008.

În acest sens și în vederea îndeplinirii atribuțiilor astfel delegate, s-a prevăzut, în art. 6 din Statutul B. aprobat prin H.G. nr. 1610/2006, că în structura sa funcționează la nivel de direcție H.., iar, în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 202/2006, că pârâta are ca atribuție și aceea de a asigura implementarea programelor destinate dezvoltării resurselor umane, finanțate din fonduri ale Uniunii Europene.

În ceea ce privește atribuțiile pârâtei în calitate de organism intermediar, în art. 17.30 și art. 17.31 din acordul cuprins în Anexa 9 din Ordinul D. nr. 600/2008, se arată că aceasta verifică cererile de rambursare și documentele suport primite de la beneficiari, validează cheltuielile eligibile efectuate de beneficiari și întocmește și transmite G.. situația centralizată a cererilor de rambursare validate pe surse de finanțare, axe prioritare, domeniu major de intervenție.

Astfel, a apreciat instanța că, deși autoritatea de management rămâne responsabilă față de cel care asigură finanțarea nerambursabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, în măsura în care se contestă declararea ca neeligibilă a unor cheltuieli, calitatea procesuală pasivă nu poate aparține decât pârâtei B., respectiv celui care, conform prevederilor legale și contractuale, are atribuția verificării și validării acestor cheltuieli, în speță, litigiul născându-se tocmai datorită declarării ca neeligibile de către pârâtă a unor cheltuieli ce țin de programul F.

Pe fondul acțiunii, Curtea a constatat că, la data de 01 iunie 2010, între autoritatea de management D.-G., în calitate de ordonator de credite, și reclamantă, în calitate de beneficiar, s-a încheiat un contract de finanțare constând în acordarea unei finanțări nerambursabile pentru implementarea proiectului intitulat „Funcționarul electronic”, contract în care, la art. 7, s-a stipulat și procedura de rambursare a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului.

Reclamanta a formulat cererea de rambursare din 29 aprilie 2011, cerere validată de pârâtă doar pentru suma de 298.988,64 lei și respinsă de la validare, prin Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 17 ianuarie 2012, pentru suma de 772.680,00 lei reprezentând onorariile și contribuțiile pentru echipa de implementare, pe motiv că acestea nu au respectat prevederile legislative în ceea ce privește angajarea și salarizarea personalului în instituțiile bugetare, pârâta apreciind că echipa de implementare poate fi compusă numai din persoane încadrate în instituția bugetară și salarizate conform salarizării aplicabile în mod obișnuit.

A reținut instanța că, la data încheierii contractului de finanțare, făceau parte din contract și anexele ce cuprindeau, între altele, cererea de finanțare și componența echipei de management și a echipei de implementare a proiectului, componență diferită de structura organizatorică a reclamantei, cuprinzând personalul încadrat cu contract de muncă sau în baza unui raport de serviciu. Astfel, fiind parte integrantă din contractul de finanțare, prin semnarea acestui contract, practic, a fost aprobat bugetul proiectului și, implicit, sumele aferente resurselor umane, respectiv salariile echipei de management și componența numerică a acesteia în conformitate cu cererea de finanțare aprobată.

Dispozițiile cuprinse în Ghidul solicitantului în vigoare la data depunerii cererii de finanțare, 10 septembrie 2009, la data aprobării sale, 01 aprilie 2010, și la data încheierii contractului de finanțare, 01 iunie 2010, prevedeau posibilitatea angajării experților pe termen lung și scurt în cadrul unor raporturi de muncă generate de încheierea unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau în afara unor raporturi juridice de muncă, respectiv, contract civil de prestări servicii încheiat în temeiul C. civ. De asemenea, prin Adresa din 21 octombrie 2010 emisă de D. s-a precizat că sunt eligibile cheltuielile generate de activitățile prestate în baza contractelor de servicii încheiate în baza C. civ. între beneficiar/partener și o persoană fizică.

A constatat instanța că motivul nevalidării sumei de 772.680,00 lei este dat exclusiv de împrejurarea că aceste cheltuieli nu respectă prevederile legislative în ceea ce privește angajarea și salarizarea personalului din instituțiile bugetare, pârâta, practic, negând posibilitatea încheierii unor asemenea contracte de prestări servicii.

Curtea a reținut că aceste posibilități nu sunt accesibile, câtă vreme, îndeplinirea unor atribuții suplimentare de personalul deja încadrat nu este posibilă, întrucât ar duce la neîndeplinirea atribuțiilor existente în mod obișnuit și care acoperă programul de lucru zilnic de 8 ore, atribuțiile suplimentare fiind neremunerate, iar angajarea unor persoane din afara instituției nu este posibilă, posturile vacante din sistemul bugetar fiind blocate.

Ca atare, singura posibilitate de a aduce la îndeplinire un proiect deja aprobat pentru o anumită finanțare, cu un anumit buget, o anumită componentă numerică a echipei de implementare, este angajarea experților cu contract de prestări servicii, conform Ghidului solicitantului. Atât experții pe termen lung, cât și cei pe termen scurt, indiferent de beneficiarul finanțării, nu trebuiau angajați cu contract de muncă sau pe bază de raport de serviciu, ci își puteau desfășura activitatea fără a face parte din schema de personal încadrat în respectiva instituție publică pe baza unui contract de prestări servicii.

Astfel, instanța de fond a apreciat că pârâta a declarat ca fiind neeligibilă suma de 772.680,00 lei, reprezentând cheltuieli pentru plata muncii echipei de implementare a proiectului „Funcționarul electronic”, prin încălcarea prevederilor contractuale și a celor cuprinse în Ghidul solicitantului.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâta B., solicitând casarea hotărârii.

Apreciază recurenta că instanța de fond, fără a ține seama de obiectul cererii deduse judecății, respectiv anularea scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 180061/2012, a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv, a anulat parțial scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 180043/2012 și a obligat-o să emită o nouă scrisoare de informare a beneficiarului, în care să fie inclusă ca și cheltuială eligibilă cu resursa umană suma de 717.761,00 lei.

Susține că instanța de fond a respins în mod neîntemeiat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Arată, invocând dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea B. și ale art. 6 alin. (1) și (2) din Statutul B. aprobat prin H.G. nr. 1610/2006, că H. îndeplinește atribuțiile delegate de E. (G.), care funcționează în aparatul D. ca organism intermediar la nivel național pentru F. - axa prioritară „Modernizarea serviciului public de ocupare”.

H., în exercitarea atribuțiilor ce i-au fost delegate potrivit acordului încheiat cu G., verifică cererile de rambursare și documentele suport primite de la beneficiari și validează cheltuielile eligibile efectuate de aceștia.

Precizează că B. nu are calitate de parte în Contractul de finanțare, calitate având H., al cărui reprezentant legal a semnat contractul în virtutea atribuțiilor ce i-au fost delegate de G. pentru F. - Axa prioritară 4 „Modernizarea serviciului public de ocupare”, în temeiul Acordului de delegare funcții privind implementarea F. 2007-2013, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul D. nr. 600/2008.

Astfel, solicită a se constata că Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 17 ianuarie 2012, a cărei anulare s-a solicitat de către intimata-reclamantă A. Cluj, a fost emisă de H. în exercitarea atribuțiilor privind verificarea cererilor de rambursare primite de la beneficiari, scrisoarea nefiind semnată de președintele B., ci de Directorul H., în calitate de reprezentant legal, în numele și pe seama G.

Mai arată că, potrivit reglementărilor incidente în materia gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate F., președintele B. nu poate dispune, în cauză, asupra neregulilor constatate a fi fost efectuate de intimata-reclamantă A. Cluj, în calitate de beneficiar al contractului de finanțare F., B. având, ca și unitățile cu personalitate juridică din subordinea sa, calitatea de beneficiar în implementarea proiectelor finanțate prin F.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs pentru următoarele considerente.

Nu pot fi reținute susținerile recurentei-pârâte, expuse în argumentarea primului motiv de recurs, referitor la faptul că instanța de fond ar fi acordat ce nu s-a cerut, respectiv, că ar fi anulat scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 180043/2012 și ar fi obligat-o să emită o nouă scrisoare standard în care să fie inclusă, drept cheltuială eligibilă cu resursa umană, suma de 717.761,00 lei.

Obiectul acțiunii constă în anularea scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 180061/2012, în care se menționează cheltuielile neeligibile în valoare de 772.680,00 lei, acest act fiind, de altfel, depus la fila 21, dosar fond.

De asemenea, în minuta sentinței civile nr. 844 din 8 noiembrie 2012 (fila 153, dosar fond), s-a consemnat anularea parțială a scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 180061/2012, emisă de pârâta B.-H., și s-a dispus obligarea pârâtei la emiterea unei noi scrisori standard în care să fie inclusă ca și cheltuială eligibilă cu resursa umană suma de 772.680,00 lei, iar, în cuprinsul sentinței civile menționate, argumentele primei instanțe privesc același act administrativ atacat.

Prin urmare, în considerentele și în dispozitivul sentinței civile recurate, s-au strecurat erori materiale, constând în menționarea eronată a numărului actului atacat și a sumei solicitate a fi apreciată drept cheltuială eligibilă, erori a căror îndreptare este de competența instanței de fond, în procedura prevăzută de art. 281 C. proc. civ.

Analizând celelalte motive de recurs formulate de recurenta-pârâtă B., se constată că acestea sunt subsumate susținerii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, recurenta neformulând critici pe fondul cauzei, privind soluția de admitere a acțiunii și de anulare a actului contestat.

Înalta Curte apreciază neîntemeiate susținerile pârâtei referitoare la modul de soluționare a excepției lipsei calității sale procesuale pasive de către prima instanță.

Soluția instanței de fond este corectă, pârâta având, prin H., calitatea de organism intermediar în implementarea programului operațional F.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor delegate pe bază de acord de la autoritatea de management - D. - pârâta B. a înființat direcția ce poartă numele organismului intermediar, H.-B., care este doar un compartiment funcțional în structura organizatorică a agenției naționale, fără personalitate juridică, prevăzut ca atare în Statutul B., aprobat prin H.G. nr. 1610/2006.

De menționat că, potrivit art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea B., această autoritate asigură implementarea programelor destinate dezvoltării resurselor umane finanțate din fonduri ale Uniunii Europene, astfel încât, a fost în mod corect considerată că are calitatea de subiect de drept în prezentul litigiu, câtă vreme are, prin H., responsabilitatea verificării și validării cererilor de rambursare formulate de beneficiarii proiectelor.

Un argument în plus în acest sens constă în faptul că, pe parcursul soluționării recursului, pentru termenul din 11 iunie 2014, I. a solicitat, să se ia act că se substituie, în temeiul art. 15 alin. (4) din H.G. nr. 344/2014 privind organizarea și funcționarea D., precum și pentru modificarea unor acte normative, în drepturile și obligațiile procesuale ale B., solicitând citarea sa în calitate de recurent-pârât.

În consecință, în mod justificat s-a reținut prin hotărârea atacată că pârâta B. are calitatea de organism intermediar în implementarea programului F., excepția lipsei calității procesuale pasive fiind nefondată.

Deși recurenta-pârâtă B. nu a formulat critici asupra fondului litigiului, Înalta Curte constată, verificând cauza sub toate aspectele, că instanța de fond a dispus în mod corect anularea actului administrativ contestat și obligarea pârâtei la emiterea unei noi scrisori standard de informare a beneficiarului, în care să fie inclusă cheltuiala efectuată de reclamantă cu resursa umană.

Motivul declarării neeligibile a sumei solicitate la rambursare de intimata-reclamantă prin cererea din 29 aprilie 2011 este faptul că aceasta privește onorarii și contribuții care nu respectă prevederile legislative în materia angajării și salarizării personalului din instituțiile bugetare.

Asupra modului de angajare a personalului în cadrul proiectului, prin adresa din 2010, pârâta B. a comunicat că, în conformitate cu Ghidul solicitantului, persoanele care fac parte din echipa de management a proiectului, își pot desfășura activitatea, după caz, în cadrul unor raporturi juridice de muncă sau în afara unor raporturi juridice de muncă, precum contract civil de prestări servicii încheiat în temeiul prevederilor C. civ.

În mod corect a reținut prima instanță că dispozițiile cuprinse în Ghidul solicitantului în vigoare la data depunerii cererii de finanțare și la data încheierii contractului de finanțare prevedeau posibilitatea angajării experților în afara unor raporturi juridice de muncă, respectiv contract civil de prestări servicii încheiat în temeiul C. civ., aspect confirmat prin Adresa din 21 octombrie 2010 emisă de D.-F., prin care se stipula că, „În conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului (2008, 2009), pe de o parte, și prevederile Ordinului pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin F. 2007-2013”, pe de altă parte, cheltuielile generate de activitățile prestate în baza contractelor de servicii, încheiate în baza C. civ. între beneficiar/partener și o persoană fizică sun considerate eligibile”.

Astfel, declararea ca neeligibile a cheltuielilor pentru plata muncii echipei de implementare a proiectului „Funcționarul electronic”, s-a făcut cu încălcarea prevederilor contractuale și a celor cuprinse în Ghidul solicitantului, potrivit cărora experții, chiar în situația când beneficiarul finanțării este o instituție publică, își pot desfășura activitatea fără a face parte din schema de personal încadrat în acea structură, doar pe baza unor contracte de prestări servicii.

În ceea ce privește cererea intimatei-reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată, în raport cu soluția pronunțată asupra recursului B. continuat de D., Înalta Curte constată că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 274 alin. (1) C. proc. civ., urmând a obliga recurentul la plata cheltuielilor de judecată dovedite de intimata-reclamantă prin înscrisurile depuse la dosar, în cuantum de 4.340 lei.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, și va obliga recurentul la plata sumei de 4.340 lei către intimată, reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B. și continuat de I. împotriva sentinței civile nr. 844 din 8 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul la plata sumei de 4.340 lei către intimata-reclamantă A. Cluj, reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2015.