ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 121/2013

Asupra cauzei civile de față, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13

iunie 2012 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

I

civilă,

revizuentul I.S. a solicitat revizuirea deciziei nr. 4245

din 8 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I

civilă.

În motivarea cererii, revizuentul a criticat

modul în care instanța supremă a soluționat contestația în anulare, reiterând cererile

și susținerile pe care le-a făcut în fazele procesuale anterioare și solicitând

reanalizarea acestora, în raport de probatoriul administrat în cauză.

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire

din perspectiva dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., chestiune pusă în

discuția contradictorie a părților la termenul de dezbateri din 21 ianuarie 2013,

Înalta Curte reține următoarele:

Prin decizia nr. 4245 din 8 iunie 2012

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I

civilă, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația

în anulare declarată de contestatorul I.S. împotriva deciziei nr. 5887 din 8 iulie

2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală,

reținându-se că motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile legale care reglementează

această cale de atac.

Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc.

civ. „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare,

precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul,

se poate cere în următoarele cazuri: (...)". Din formularea textului legal,

rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate este limitativă,

iar nu exemplificativă.

Prin urmare nu este admisibilă formularea

unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile judecătorești expres și

limitativ de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., deoarece în alt fel s-ar încălca

principiul legalității căii de atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi

exercitată doar dacă este prevăzută de lege și în condițiile prevăzute de aceasta.

Așa fiind, nu pot forma obiectul revizuirii

hotărârile pronunțate de instanțele de control judiciar prin care nu s-a evocat

fondul vreunui litigiu, ci doar s-a constatat inadmisibilitatea căii de atac deduse

judecății, cum este cazul deciziei a cărei revizuire se cere în prezenta cauză.

Condiția ca hotărârea a cărei revizuire

se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare

de atac care este o cale de retractare, prin care se cere instanței de judecată

care a soluționat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se

împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.

În speță, hotărârea atacată este dată în

cadrul unei contestații în anulare, cale de atac ce a fost respinsă ca inadmisibilă,

deci nu este în nici un caz o hotărâre care să evoce fondul, astfel că nu poate

face obiectul căii de atac a revizuirii.

Pentru considerentele arătate, Înalta

Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul

I.S..

În conformitate cu dispozițiile art. 274

alin. (1) C. proc. civ., revizuentul va fi obligat să plătească intimatei SC

R.R. SRL suma de 450,23 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat

pentru redactare întâmpinare și cheltuieli de deplasare, conform chitanțelor depuse

la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire

a deciziei nr. 4245 din 8 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția

I

civilă, formulată de revizuentul I.S..

Obligă pe revizuent la plata sumei de 450,23

RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata SC R.R. SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21

ianuarie 2013.