ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.04.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1363/2017

HOTĂRÂRE
04.04.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1363/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 1363/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 23 septembrie 2013, reclamantul Municipiul Timișoara, prin primar, a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând anularea Deciziei nr. 121 din 07 august 2013 emisă de pârât, precum și a Notei de neconformitate nr. 93135 din 24 mai 2013 și a Informării cu același număr din 10 iunie 2013 ale Direcției Generale Programe europene, și exonerarea de la aplicarea unei corecții financiare de 5% din valoarea contractului de lucrări.

Prin Sentința nr. 455 din 14 noiembrie 2013, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamant.

Împotriva Sentinței nr. 455 din 14 noiembrie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul, Municipiul Timișoara prin primar, invocând motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8, C. proc. civ., republicat, și solicitând casarea hotărârii atacate iar, pe fond, admiterea acțiunii.

Reclamantul a arătat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 14 din H.G. nr. 925/2006 coroborate cu art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, în sensul că a stabilit că metodologia de punctare la "soluția tehnică și arhitecturală" este arbitrară și nu are indicatori pentru acordarea unui punctaj mai mic decât cel maxim, cu toate că fiecare dintre subpuncte are un scor de 10 puncte. Mai mult, din documentație rezultă în detaliu, aplicarea algoritmului de calcul.

Astfel, trebuie arătat că autoritatea contractantă a respectat legea și a stabilit în mod clar în cadrul documentației de atribuire care sunt factorii de evaluare a ofertelor, aceștia reflectând metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți, fapt dovedit prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv fișa de date a achiziției. Întrucât în anul 2009 sistemul electronic al achizițiilor publice nu permitea detalierea în anunțul de participare, a algoritmului de calcul și metodologia de punctare avantajelor care au legătură concretă cu specificul contractului - toate aceste aspecte au fost detaliate în cadrul fișei de date.

În cauză s-a întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului la 19 mai 2014, după comunicarea cererii de recurs către intimată la 14 martie 2014 și după depunerea de către intimat a întâmpinării la 02 aprilie 2014.

Raportul realizat în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 30 septembrie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ. Atât recurentul, cât și intimatul nu au depus puncte de vedere asupra raportului comunicat.

Prin încheierea de ședință din data de 31 martie 2015, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului, în ședință publică, pentru data de 23 iunie 2015.

Prin încheierea de ședință din 23 iunie 2015 s-a dispus amânarea judecării cauzei, pentru ca părțile să depună puncte de vedere cu privire la incidența în cauză a Deciziei 66/2015 a Curții Constituționale, la data de 20 octombrie 2015.

La termenul din 20 octombrie 2015, instanța, în lipsa părților a pus în discuție din oficiu necesitatea suspendării judecării cauzei până la pronunțarea unei hotărâri de către Curtea de Justiție a Uniunii europene în cauzele C-260/2014 și C-261/2014.

Prin încheierea de ședință din 20 octombrie 2015 s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea celor două cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii europene.

Prin referatul din data de 24 octombrie 2016 s-a constatat că cele două cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii europene, care au condus la suspendarea prezentei cauze au fost soluționate, considerente pentru care s-a dispus acordarea unui termen la data de 04 aprilie 2017 pentru reluarea judecății.

La data de 02 aprilie 2014, pârâta MDRAP a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului formulat de reclamant, ca nefondat, arătându-se că A. Timișoara a procedat la atribuirea unui contract de servicii privind elaborarea documentației tehnico-economice în vederea realizării proiectului "Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega".

Pentru factorul de evaluare soluția tehnică și arhitecturală nu a fost detaliat în mod clar algoritmul de calcul, precum și metodologia concretă de punctare a avantajelor ce vor rezulta din propunerile tehnice prezentate de ofertanți, fiind încălcat principiul tratamentului egal al candidaților în cadrul procedurii.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Criticile reclamantului pot fi subsumate dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.

Problema esențială care se impune a fi dezlegată în cauză este aceea de a stabili dacă a existat sau nu o neregulă, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de servicii nr. 300 din 09 decembrie 2009, încheiat de către reclamant cu SC B. SRL.

Textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.nr. 66/2011 definește "neregula" ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Se observă astfel, că pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

Pentru a dispune aplicarea unei corecții financiare de 5% din valoarea contractului, prin Nota de neconformitate nr. 93.135 din 24 mai 2013 s-a reținut încălcarea prevederilor art. 2 și art. 199 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, precum și art. 14 alin. (2) și 15 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006.

În mod corect a statuat instanța de fond că la factorul de evaluare "soluția tehnică și arhitecturală" din fișa de date a achiziției, nu este prevăzut algoritmul de calcul aplicabil pentru stabilirea punctajului pentru ofertele depuse în procedura de atribuire.

Acest aspect constituie o încălcare a dispozițiilor art. 199 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, deoarece dacă în cadrul procedurii de atribuire se folosește criteriul "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", este obligatorie instituirea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau a unui algoritm de calcul specific pentru departajarea ofertelor candidaților.

Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, algoritmul de calcul se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și va reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006, atunci când stabilește criteriile de atribuire, autoritatea contractantă trebuie să motiveze modul în care a fost stabilită ponderea factorilor de evaluare, printr-o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției.

Cu alte cuvinte, pentru a asigura respectarea principiilor transparenței și egalității de tratament în cadrul procedurii de achiziție publică, nu este suficientă indicarea unui punctaj maxim pentru factorii de evaluare, fiind necesar a se institui un sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau a unui algoritm de calcul - prezentate în mod explicit în fișa de date a achiziției, cu scopul de a permite departajarea ofertanților în funcție de soluțiile propuse.

Așa fiind, urmează să fie înlăturate susținerile reclamantei că au fost respectate dispozițiile legale incidente în cauză, de vreme ce sistemul de factori de evaluare sau algoritmul de calcul nu a fost stabilit în fișa de date a achiziției.

În acest context, rezultă încălcarea legislației în materia achizițiilor publice, respectiv a prevederilor art. 2 și art. 199 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, precum și art. 14 alin. (2) și 15 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006, ceea ce echivalează cu o abatere ce poate fi subsumată unei nereguli sancționabilă potrivit pct. 2.4 din Anexa nr. 1 din O.U.G. nr. 66/2011.

Prin încheierea contractului de finanțare, reclamantul a acceptat finanțarea nerambursabilă și s-a obligat, potrivit art. 9 alin. (24) din contract, să respecte prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice, cu precizarea că nerespectarea acestora conduce la neeligibilitatea cheltuielilor astfel efectuate.

Prin urmare, în mod legal s-a reținut prin actele administrative contestate existența unei nereguli, accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, criticile aduse hotărârii recurate fiind neîntemeiate.

Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Timișoara prin primar împotriva Sentinței civile nr. 455 din 14 noiembrie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 aprilie 2017.

Procesat de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-10-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3272/2015
Decizia nr. 3272/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 05.06.2013, reclamantul Municipiul Timișo
ÎCCJ 2016-03-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 904/2016
Decizia nr. 904/20 16 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția con
ÎCCJ 2018-03-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1245/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ
ÎCCJ 2019-05-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2701/2019
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2016, la data
ÎCCJ 2017-03-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1182/2017
te și a normelor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed: Reclamantul Municipiul Timișoara a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în anulare a Decizie
Sursă