ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2687/2013

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin decizia civilă nr. 5157 din 19

septembrie 2011a Curții de Apel București, secția a VII-a civila și pentru

cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admis recursul

formulat de pârâta S.N.T.F.C. C.F.R. C. SA - Regionala de Transport Feroviar de

Călători Constanța, împotriva sentinței civile nr. 1019 din data de 24

februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Călărași, secția civilă, a fost

modificată sentința recurată în sensul ca a fost respinsă acțiunea ca

neîntemeiata.

În motivare, curtea de apel a reținut că

prin sentința recurată a fost obligată pârâta să calculeze și sa plătească membrilor

de sindicat nominalizați, drepturile bănești reprezentând câte un salariu suplimentar

anual echivalent cu salariul de încadrare diti luna decembrie pentru perioada 2006-2008,

cuvenite și neachitate, sume actualizate cu rata inflației la data plății efective,

drepturi prevăzute de art. 32 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă.

Față de împrejurarea că societatea pârâtă

este o societate cu capital de stat, aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor

și Infrastructurii și unul din agenții economici monitorizați in baza O.U.G.

nr. 79/2001, are obligația de a se încadra in fondul de salarii prevăzut in bugete

de venituri și cheltuieli aferente anilor 2006, 2007 și 2008, iar fundamentarea

fondului de salarii s-a făcut pe baza indicelui de creștere a câștigului mediu brut

și care nu putea fi mai mare decât indicele productivității muncii.

Din înscrisurile depuse la dosar, a rezultat

că societatea s-a aflat in imposibilitate legală de constituire a fondului necesar

salariului suplimentar, întrucât în toata aceasta perioadă indicele câștigului mediu

a fost mai mare decât indicele de productivitate.

Totodată, potrivit O.U.G. nr. 79/2001 privind

întărirea disciplinei economico-financiare, salariații nu pot beneficia de primele

prevăzute in Contractul colectiv de munca daca societatea înregistrează pierderi

salariale, cum este cazul în speță.

Împotriva acestei decizii Federația Sindicatelor

Transportatorilor Feroviari din România a formulat cerere de revizuire, întemeiată

în drept pe dispozițiile art. 324 C. proc. civ., cauza fiind înregistrată pe rolul

Curții de Apel București, secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale.

La data de 17 octombrie 2012 revizuenta

și a precizat cererea, în sensul că temeiul de drept este art. 322 pct. 7 C. proc.

civ.

În motivarea cererii, s-a arătat că în

alte trei dosare, cu aceleași părți, obiect și cauză, Curtea de Apel București a

pronunțat hotărâri judecătorești potrivnice cu decizia atacată, respectiv decizia

nr. 449/2012, decizia nr. 1377/2012 și decizia nr. 6313/2011.

În plus, practica judiciară a curților

de apel este în sensul admiterii acțiunilor prin care se solicită acordarea salariului

suplimentar, revizuenta indicând în acest sens multiple decizii pronunțate de curțile

de apel din România.

Prin decizia nr. 5787 din 26 octombrie

2012 Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte

de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând cererea de revizuire,

Înalta Curte constată că este inadmisibilă,

pentru considerentele ce succed.

Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. reglementează

motivul de revizuire determinat de existența unor hotărâri definitive potrivnice,

date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,

între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Fundamentul acestui motiv de revizuire

îl reprezintă puterea de lucru judecat și presupune îndeplinirea mai multor condiții

cumulative: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie

pronunțate în aceeași pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părți,

obiect și cauză, hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite, iar în cel de-al

doilea proces să nu se fi invocat excepția de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată,

să nu se fi discutat.

După cum s-a arătat mai sus, una dintre

condițiile existenței cazului de revizuire în discuție vizează tripla identitate

de părți, obiect și cauză, între litigiile în care s-au pronunțat hotărârile pretins

contradictorii.

În speță, revizuenta invocă contradictorialitatea

deciziei nr. 5157/2011 cu deciziile nr. 449/2012, nr. 1377/2012 și nr. 6313/2011,

toate pronunțate de Curtea de Apel București.

Astfel, prin decizia nr. 449/2012 pronunțată

de Curtea de Apel București a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de S.N.T.F.C.

C.F.R. C. SA Sucursala de Transport feroviar de Călători Constanța în contradictoriu

cu intimații reclamanți persoane fizice reprezentați de Federația Sindicatelor Transportatorilor

Feroviari din România.

Prin decizia nr. 1377/2012 pronunțată de

Curtea de Apel București, a fost admis recursul formulat de recurenții reclamanți

persoane fizice reprezentați de Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari

din România.

De asemenea, prin decizia nr. 6313/2012

pronunțată de Curtea de Apel București a fost respinsă contestația în anulare formulată

de S.N.T.F.C. C.F.R. C. SA în contradictoriu cu Federația Sindicatelor Transportatorilor

Feroviari din România.

Aceste litigii însă nu s-au purtat între

aceleași părți, în realitate revizuenta având calitatea de reprezentant, și nu de

parte în dosare,

Revizuenta mai invocă pronunțarea unor

hotărâri judecătorești contradictorii în litigii care au același obiect, respectiv

acordarea salariului suplimentar, referindu-se, în realitate, la practică judiciară

neunitară.

Pentru a fi incident cazul de revizuire

întemeiat pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile pretins contradictorii

să vizeze aceleași părți, obiect și cauză, ceea ce nu este ipoteza din speță.

Așadar, lipsa identității de părți nu poate

fundamenta cazul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. deoarece

nu asigură îndeplinirea cerinței de admisibilitate impusă de acest text de lege.

Având în vedere cele arătate mai sus,

Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire

formulată de revizuenta Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din

România în numele și pentru membrii de

sindicat, B.A., B.G., I.I., D.N., V.A., D.A., M.C., E.M., B.C., N.G., N.N., E.G.,

E.D., E.M., P.A., S.A., M.C. împotriva deciziei civile nr. 5157 din 19 septembrie

2011 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte

de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțata

în ședință publică, astăzi 16 mai 2013.