ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1562/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1562/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin
decizia nr. 8495 din 26 septembrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă,
a admis recursul declarat de pârâta SC C.F.R.I. SA împotriva sentinței nr. 1989
din 26 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă
și asigurări sociale, pe care a modificat-o în sensul că a respins acțiunea.
La data de 21 octombrie 2013 pe rolul
Curții de Apel Craiova s-a înregistrat cererea de revizuire a acestei decizii,
formulată de revizuientul C.E., declinată de Curtea de Apel Craiova în favoarea
Înaltei Curți de Casație și Justiție prin decizia nr. 9541 din 26 noiembrie
2013.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile
art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuientul arătând că decizia a cărei revizuire
se solicită este contradictorie cu alte decizii ale Curții de Apel Craiova, pronunțate
în dosare cu același obiect, respectiv deciziile nr. 6224/2013, nr. 6225/2013, nr.
6226/2013, nr. 6223/2013 și nr. 5343/2013, depuse odată cu motivele revizuirii.
Examinând cererea de revizuire prin prisma
condițiilor de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 322 pct. 7 C.
proc. civ. și motivelor invocate, Înalta Curte reține următoarele:
În speță se invocă contrarietatea dintre
decizia civilă nr. 8495 din 26 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția
I civilă, privind pe C.E. și SC C.F.R.I. SA și deciziile nr. 6226 din 6 iunie 2013
privind pe G.I. și SC C.F.R.I. SA, nr. 6225 din 6 iunie 2013 privind pe D.C. și
SC C.F.R.I. SA, nr. 6224 din 6 iunie 2013 privind pe O.G. și SC C.F.R.I. SA,
nr. 6223 din 6 iunie 2013 privind pe R.N. și SC C.F.R.I. SA precum și decizia
nr. 5343 din 21 mai 2013 privind pe M.C.M. și SC C.F.R.I. SA, toate pronunțate de
aceeași instanță.
Prin sentința nr. 1989 din 26 februarie
2013 Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis acțiunea
reclamantului C.E. în contradictoriu cu pârâta SC C.F.R.I. SA, a obligat pârâta
să plătească reclamantului salariul suplimentar pentru anii 2009-2010 echivalent
cu salariul de bază de încadrare al reclamantului din luna decembrie a anului respectiv,
conform art. 30 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din
transportul feroviar valabil pe anii 2006-2008 prelungit prin actul adițional, precum
și ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Crăciun 2009-2010 și Ziua Feroviarului
2010 echivalent fiecare cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare
conform art. 71 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din
transportul feroviar valabil pe anii 2006-2008 prelungit prin act adițional, sume
actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății
efective plus dobânda legală aferentă, sumele cuvenite urmând a fi calculate și
cu respectarea prevederilor art. 41 alin. (3) lit. a) din Contractul colectiv
de muncă unic la nivel de ramură transporturi valabil pe anii 2008-2010.
Prin decizia nr. 8495 din 26 septembrie
2013 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis recursul pârâtei declarat
împotriva acestei sentințe, pe care a rnodificat-o în sensul că a respins acțiunea
reclamantului.
Prin deciziile nr. 6224/2013, nr. 6225/2013,
nr. 6226/2013, nr. 6223/2013 și nr. 5343/2013, în raport de care se solicită revizuirea
deciziei nr. 8495 din 26 septembrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă,
a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.F.R.I. SA împotriva sentințelor
instanței de fond, prin care acțiunea reclamanților fusese admisă.
Revizuirea, în temeiul art. 322 pct. 7
C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:
existența unor hotărâri judecătorești definitive și potrivnice, date în dosare deosebite
în una și aceeași pricină; existența triplei identități de părți, obiect și cauză,
și ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii lucrului judecat,
sau, dacă a fost ridicată aceasta să nu fi format obiect de dezbatere.
Prin urmare, revizuirea pentru contrarietate
de hotărâri își are suportul logic în respectarea principiului puterii lucrului
judecat și conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunțate cu încălcarea
acestui principiu.
În speță, nu sunt întrunite condițiile
prevăzute de textul de lege menționat și anume, ea între hotărârile pretins a fi
contradictorii să existe identitate de părți, obiect și cauză.
Se constată că prin hotărârea a cărei revizuire
se solicită nu s-a încălcat principiul autorității de lucru judecat în raport de
hotărârea judecătorească pretins a fi potrivnică, deoarece între pricini nu există
identitate de părți, respectiv între Dosarul revizuientului nr. 24763/63/2012 și
celelalte dosare în care s-au pronunțat deciziile nr. 6224/2013, nr. 6225/2013,
nr. 6226/2013, nr. 6223/2013 și nr. 5343/2013, în raport de care se solicită revizuirea
deciziei nr. 8495 din 26 septembrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă
Chestiunea relevată prin cererea de revizuire
de față, reprezintă o problemă de practică neunitară a instanței de recurs, care
nu poate fi rezolvată pe această cale procedurală, aleasă de revizuent, neexistând
astfel un motiv legal de revizuire.
Așa fiind, cererea de revizuire va fi respinsă
ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire
a deciziei nr. 8495 din 26 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă,
formulată de revizuientul C.E.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
22 mai 2014.