ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.04.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1305/2008

HOTĂRÂRE
01.04.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1305/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Constanța sub nr. 2857/com/2006 reclamanta SC N. SRL Constanța

prin lichidator judiciar O.Z. a chemat în judecată pe pârâta SC M. SA

solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate valabilă

vânzarea cumpărarea construcțiilor din zona popas cișmea - Cotul Alb constând

în padocuri crescătorie porcine, beci furaje și platforme de beton conform

facturii din 17 decembrie 1996 și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de

act de vânzare cumpărare cu privire la imobilul în cauză.

În motivarea acțiunii

s-a arătat că față de reclamantă s-a deschis procedura falimentului la data de

12 aprilie 2004 prin sentința civilă nr. 1121 a Tribunalului Constanța și cu

ocazia efectuării raportului de evaluare în vederea valorificării bunurilor

debitoarei, s-a constata lipsa unui înscris doveditor al dreptului de

proprietate al acesteia asupra construcțiilor menționate.

Prin sentința civilă nr.

5685 din 19 septembrie 2006 a Tribunalului Constanța s-a admis cererea

reclamantei și s-a constatat vânzarea cumpărarea asupra imobilului situat în

Palazu Mare, compus din locuința în suprafață de 64,70 mp și anexe în suprafață

de 517,05 mp, identificat cu nr. cadastral, pentru prețul de 2.950,31 lei.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că reclamanta a făcut

dovada intervenirii contractului de vânzare-cumpărare, contract perfectat prin

simplul acord de voință al părților, acțiunea fiind întemeiată întrucât aceasta

nu are la dispoziție o altă cale pentru realizarea dreptului său, în vederea

înstrăinării bunurilor.

Împotriva sentinței

instanței de fond a declarat apel N.C. atât în calitate de reprezentant al SC

Lichidatorul judiciar

al SC N. SRL a formulat excepția lipsei de calitate a lui N.C. în declararea

apelului întrucât societatea fiind în faliment, nu o mai poate reprezenta.

Curtea de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și

fiscal, prin Decizia nr. 102 din 19 aprilie 2007 a admis excepția lipsei

calității de reprezentant și a anulat apelul formulat de SC N. SRL prin N.C. și

a respins și apelul formulat de apelantul N.C. în nume propriu, ca inadmisibil.

În pronunțarea

deciziei menționate s-a reținut că N.C. nu are calitatea de a reprezenta

societatea, aceasta fiind în lichidare și fiind desemnat administrator

judiciar.

Apelantul nu are

calitatea de a declara apel nici în nume propriu, fiind un terț față de

raportul juridic dedus judecății.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs SC N. SRL Constanța prin N.C., precum și N.C. în

nume propriu, invocându-se art. 304 pct. 3 C. proc. civ. și anume necompetența

materială a tribunalului, competența revenind judecătoriei în raport de

valoarea imobilului.

Recurentul a susținut

că are calitatea de reprezentant al societății, dat fiind faptul că sentința

Tribunalului Constanța nr. 1121 din 12 aprilie 2000 prin care s-a admis cererea

de deschidere a procedurii falimentului nu este irevocabilă.

Lichidatorul a

desfășurat o activitate în disprețul legii și contrar intereselor societății.

La 31 martie 2008, SC

întrucât a fost formulat de o persoană fără calitate procesuală, N.C., ca fost

administrator, nu are calitatea de a reprezenta societatea.

Curtea, din actele și

lucrările dosarului reține următoarele:

N.C. a formulat două

recursuri: în numele societății SC N. SRL și în nume propriu.

Ambele recursuri sunt

nefondate și de respins.

Criticile privind

necompetența materială a tribunalului, determinat de valoarea imobilului sunt

de respins, întrucât obiectul acțiunii privește un litigiu neevaluabil în bani,

competența revenind tribunalului conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Pe fond, SC N. SRL

fiind în procedura falimentului, conform sentinței Tribunalului Constanța nr.

1121 din 12 aprilie 2004, i-a fost ridicat dreptul de administrare, astfel că

administratorul societății nu mai avea dreptul de a reprezenta societatea.

Ca urmare, întemeiat

Curtea de Apel a admis excepția lipsei calității de reprezentant a fostului

administrator N.C. pentru SC N. SRL și a anulat apelul.

Susținerea

recurentului în sensul că sentința de declararea falimentului nu a fost

comunicată și că nu este irevocabilă, este de respins aceasta fiind definitivă

și producând depline efecte.

Reprezentarea

societății SC N. SRL revine lichidatorului judiciar numit de instanță, or,

acesta nu și-a însușit apelul și nici recursul petenților.

Întemeiat, instanța a

respins și apelul declarat în nume propriu de N.C., acesta, neavând calitatea

să atace hotărârea instanței privind constatarea vânzării cumpărării

intervenite între părți.

Așa fiind, hotărârea

atacată fiind legală, recursurile urmează să fie respinse ca nefondate.

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de reclamanții SC N. SRL Constanța și N.C.

împotriva Deciziei civile nr. 102/Com din 19 aprilie 2007 a Curții de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și

fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 aprilie 2008.

Sursă