ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1720/2016

Decizia nr. 1720/2016 Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la data de 31 iulie 2015, sub nr. x/121/2015, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului Galați, Conducătorul Instituției Primarului Municipiului Galați, Conducătorul comisiei de punere în posesie, Primarul municipiului Galați și B. revizuirea Sentinței civile nr. 2055 din 25 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Galați, devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 80R din 19 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Galați.

În motivare, revizuentul a arătat că la data de 17 iulie 2015 a primit din partea Tribunalului Galați un document prin care se clarifică situația Dosarului nr. x/121/2010, dosar care a fost înregistrat la data de 11 noiembrie 2010 la Tribunalul Galați, ca rejudecare dispusă în Dosarul nr. x/C/2005, prin Decizia civilă nr. 215 din 26 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Galați. Revizuentul a învederat că dosarul a fost soluționat prin Sentința civilă nr. 2055 din 25 octombrie 2013, devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 80R din 29 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Galați, iar, conform adresei menționate, emise de Tribunalul Galați, la aceeași instanță, la data de 5 iulie 2012, a fost înregistrat sub nr. x/121/2012, Dosarul care inițial a purtat nr. x/C/2005.

Revizuentul a arătat că nu a cunoscut personal existența celor două dosare care, în opinia sa, trebuiau conexate. La data de 18 iunie 2013 a formulat cerere de repunere pe rol a Dosarului nr. x/121/2010, însă instanța s-a pronunțat asupra perimării. Acesta a subliniat că, la acea dată, obiectul Dosarului nr. x/C/2005 se judeca în Dosarul nr. x/121/2010 și, conform adreselor emise de Tribunalul Galați, obiectul Dosarului nr. c/C/2005 se judeca și în alt dosar, respectiv în Dosarul nr. x/121/2010. Revizuentul a mai susținut că la momentul în care instanța a pronunțat Sentința civilă nr. 2055/2013, conform certificatului din 11 iunie 2015, la Dosarul nr. x/121/2010 erau atașate Dosarele nr. x/C/2005, nr. x/44/2005, nr. x/44/2008, nr. x/1/2010 și nr. x/2/2011.

A apreciat revizuentul că s-a comis o gravă eroare judiciară, întrucât nu se putea admite excepția de perimare în acest dosar deoarece cauza era deja în lucru în alt dosar care a fost atașat la Dosarul nr. x/121/2010. A arătat că acte de procedură erau efectuate încă din data de 15 iulie 2012, când a fost înregistrat Dosarul nr. x/121/2012. Revizuentul a mai învederat că există două hotărâri potrivnice pronunțate de Tribunalul Galați. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 5 și pct. 7 C. proc. civ. Cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. a fost disjunsă, formându-se Dosarul nr. x/121/2015. Prin Sentința civilă nr. 1164 din 2 noiembrie 2015, Tribunalul Galați a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția I civilă.

Prin Sentința civilă nr. 48 F din 3 martie 2016 Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă. În motivare a arătat că fundamentul motivului de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. îl reprezintă instituția puterii lucrului judecat. Deși excepția puterii de lucru judecat are caracter absolut și, deci, poate fi invocată și din oficiu de către instanță, uneori este posibil ca, în aceeași pricină, două instanțe deosebite sau chiar aceeași instanță, în dosare deosebite să pronunțe hotărâri potrivnice, astfel încât fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă.

Revizuirea prin contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul pricinii; hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să fi existat tripla identitate de părți, obiect, cauză; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat sau dacă a fost ridicată, excepția să nu fi fost discutată; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri. Această ultimă cerință se explică prin faptul că instanța de revizuire nu este o instanță de control judiciar și deci nu poate să aprecieze care dintre hotărârile potrivnice este greșită; ea poate doar să constate că prin ultima hotărâre s-a nesocotit puterea lucrului judecat care rezultă din prima hotărâre.

Cu privire la cele două sentințe a căror contrarietate se invocă s-a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, sub nr. x/C/2005, reclamanții B. și A. au contestat Dispoziția nr. 1554 din 11 aprilie 2005 a Primăriei Galați. Prin Sentința civilă nr. 1544 din 11 noiembrie 2005, Tribunalul Galați a admis în parte contestația, a dispus anularea Dispoziției nr. 1554 din 11 aprilie 2005 emisă de Primăria Galați. S-a reținut că reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru cota de 1/6 din imobilul retrocedat situat în Galați; au fost respinse celelalte capete de cerere. Prin Decizia civilă nr. 72/A din 9 martie 2007, Curtea de Apel Galați, secția civilă, a admis apelurile declarate împotriva acestei sentințe, a schimbat în tot sentința apelată în sensul admiterii contestației și restituirii în natură a terenului de 973,67 mp, situat în Galați, parțial pe str. (...) și parțial pe (...).

Totodată, a dispus și restituirea construcțiilor aflate pe teren (casă de locuit și magazie). S-a luat act de renunțarea reclamanților la suprafața de teren de 85,33 m.p. iar intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată. Prin Decizia nr. 1305 din 27 februarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de Primăria Municipiului Galați, a casat Decizia civilă nr. 72/A din 9 martie 2007 a Curții de Apel Galați, secția civilă, și a trimis cauza spre rejudecare instanței de apel. În rejudecarea apelului (Dosar nr. x/44/2008), după casare, prin Decizia civilă nr. 215/A din 28 octombrie 2008 au fost admise apelurile reclamanților, a fost desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare, soluția rămânând irevocabilă prin Decizia civilă nr. 4826 din 30 septembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

După reîntoarcerea dosarului la Tribunalul Galați, secția civilă, cauza a fost înregistrată sub nr. x/121/2010, iar la termenul din 8 decembrie 2010, s-a dispus suspendarea judecății în baza art. 244 pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea contestației în anulare promovată de reclamanți împotriva Deciziei civile nr. 4826 din 30 septembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Întregul dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, la Tribunalul Galați păstrându-se o urmă. Prin Sentința civilă nr. 2055 din 25 octombrie 2013 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. x/121/2010, s-a constatat perimată cererea de chemare în judecată. Recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva acestei sentințe a fost respins, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 80/R din 19 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Prin Deciziile civile nr. 5229 din 16 iunie 2011 și nr. 4461 din 16 iunie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție au fost respinse, ca nefondate, contestațiile în anulare. După restituirea dosarului de la Înalta Curte de Casație și Justiție dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Galați la data de 4 iulie 2012 sub nr. x/121/2012. La primul termen în rejudecare, reclamantul B. a depus o cerere de precizare a acțiunii prin care a solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Administrației și Internelor, primarul Municipiului Galați și O.C.P.I. Galați, predarea imobilului situat în Galați. De asemenea, a solicitat declinarea cauzei în favoarea Secției de contencios administrativ și fiscal, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 1, 8, 24 alin. (2) și (3) din Legea nr. 554/2004 și pe cele ale Legii nr. 10/2001; acest reclamant a formulat și o cerere de chemare în garanție.

La termenul din 8 februarie 2013 instanța a dispus suspendarea cauzei în baza dispozițiilor art. 155 1 C. proc. civ., reținând că reclamantul A. nu a formulat în scris temeiurile de drept și motivele de fapt ale cererii de chemare în garanție. Cu ocazia repunerii pe rol a cauzei la 24 februarie 2014, reclamanții B. și A. au solicitat conexarea Dosarului nr. x/121/2012 cu Dosarul nr. x/121/2010, având ca obiect Lega nr. 10/2001, ambele ale Tribunalului Galați, disjungerea cererii având ca obiect obligație de a face și declinarea acesteia în favoarea Secției de contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea interlocutorie din 24 februarie 2014, Tribunalul Galați, secția I civilă, a constatat că acțiunea având ca obiect contestație la Legea nr. 10/2001, care a făcut obiectul Dosarului nr. x/121/2010, a fost soluționată la data de 25 octombrie 2013, constatându-se perimată contestația; prin Decizia civilă nr. 80/R/2014, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul. Cu privire la acțiunea având ca obiect obligație de a face, Tribunalul Galați a admis cererile reclamanților și a dispus transpunerea cauzei pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal. Pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Galați dosarul a fost înregistrat sub nr. x/121/2012*, iar reclamanții au formulat o nouă cerere precizatoare, prin care au solicitat restituirea imobilului în natură în baza Legii nr. 10/2001.

Prin încheierea din 10 aprilie 2014, Secția de administrativ și fiscal a dispus transpunerea cauzei pe rolul Secției I civilă a Tribunalului Galați (unde dosarul a fost înregistrat sub nr. x/121/2012**), întemeindu-și motivarea pe dispozițiile art. 315 C. proc. civ. și pe precizările reclamanților care au arătat că solicită anularea Dispoziției nr. 1554 din 11 aprilie 2005, emisă de Primăria Municipiului Galați.

Prin încheierea din 26 mai 2014, instanța civilă a lămurit obiectul constatând că este învestită cu o cerere formulată doar de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Galați, Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Administrației și Internelor și O.C.P.I., precum și cu o cerere de chemare în garanție, formulată la data de 11 octombrie 2012, având ca părți Uniunea Elenă din România și Secretariatul Primăriei Municipiului Galați; instanța a constatat că reclamantul a renunțat expres la cererea de chemare în garanție a Ministerului Justiție. S-a mai reținut că numitul A. și SC C. SRL au avut calitatea de părți în Dosarul nr. x/121/2010, având ca obiect contestație la Legea nr. 10/2001, dosar care a fost soluționat irevocabil, aceștia neavând calitate de părți în Dosarul nr. x/121/2012**.

Prin Sentința civilă nr. 904 din 4 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtul Primarul Municipiului Galați, ca nefondată. A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Guvernul României, Ministerul Administrației și Internelor și O.C.P.I. Galați. S-a respins cererea având ca obiect obligație de a face formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Administrației și Internelor și O.C.P.I. Galați, ca fiind formulată în contradictoriu cu părți lipsite de calitate procesuală pasivă. A fost respinsă, ca nefondată, cererea având ca obiect obligație de a face formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Galați și Ministerul Finanțelor Publice.

S-a respins cererea de chemare în garanție, formulată de reclamant în contradictoriu cu chemații în garanție Uniunea Elenă din România și Secretarul Primăriei Municipiului Galați. S-a constatat că reclamantul a renunțat la judecata cererii de chemare în garanție, formulată în contradictoriu cu chematul în garanție Ministerul Justiției și s-a luat act că pârâtul Primarul Municipiului Galați nu a solicitat cheltuieli de judecată. Această hotărâre a devenit irevocabilă prin neapelare. Revizuentul A. a invocat faptul că atât Sentința nr. 2055 din 25 octombrie 2013 a Tribunalului Galați, prin care s-a constatat perimată contestația, cât și Sentința civilă nr. 904 din 9 iunie 2014 a aceleiași instanțe sunt pronunțate în realitate, în aceleași dosar, înregistrat inițial sub nr. x/C/2005 și având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Instanța învestită cu soluționarea cererii de revizuire a apreciat că hotărârile nu sunt pronunțate în aceeași pricină. Astfel, prin Sentința civilă nr. 2055 din 25 octombrie 2013 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. x/121/2010, devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 80/R din 19 februarie 2014, a fost soluționată contestația promovată de A. și B., împotriva Dispoziției nr. 1554 din 11 aprilie 2005 a Primăriei Municipiului Galați, constatându-se perimarea cererii. În Dosarul nr. x/121/2012**, pornit inițial tot ca o rejudecare a cererii formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, instanța a lămurit obiectul acțiunii ca fiind obligație de a face, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Galați, Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice Ministerul Administrației și Internelor și O.C.P.I.

Galați și cerere de chemare în garanție, formulată în contradictoriu cu Uniunea Elenă din România și Secretarul Primăriei Municipiului Galați. Conform mențiunilor din încheierile din 24 februarie 2014 și 26 mai 2014, prin Sentința civilă nr. 2055 din 25 octombrie 2013 a fost soluționată irevocabil contestația la Legea nr. 10/2001, instanța rămânând învestită doar cu cererea având ca obiect obligația de a face și cererea de chemare în garanție formulată la data de 11 octombrie 2012. Prin urmare s-a reținut că nu este întrunită condiția identității de obiect, părți și cauză prevăzută de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

A mai reținut Curtea de Apel Galați că, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, s-a invocat existența a două dosare cu același obiect - Legea nr. 10/2001 (Dosarul nr. x/121/2012 și Dosarul nr. x/121/2010) solicitându-se conexarea lor, iar instanța s-a pronunțat asupra excepției prin încheierea din 24 ianuarie 2014, constatând că dosarul ce are ca obiect Legea nr. 10/2001 a fost soluționat irevocabil, iar celălalt dosar are un obiect diferit, care este de competența funcțională a instanței de contencios administrativ. Împotriva Sentinței civile nr. 48/F din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă a declarat recurs recurentul-revizuent A., care a indicat, ca temei de drept, dispozițiile art. 304 C. proc.

civ. În motivarea cererii de recurs a arătat că sentința atacată a fost pronunțată fără temei legal. Astfel, în cererea de revizuire a arătat că există două hotărâri potrivnice, pronunțate în două dosare diferite, identice în privința cauzei, obiectului și părților, respectiv Dosarul nr. x/121/2010 - format în rejudecarea Dosarului nr. x/C/2005 și Dosarul nr. x/121/2012 - format în rejudecarea Dosarului nr. x/C/2005. Ambele dosare au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Galați, urmare Deciziei nr. 215/2008 a Curții de Apel Galați, pronunțată în Dosarul nr. x/44/2008. Sentința civilă nr. 48/F din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, este nelegală deoarece soluționând Dosarul nr. x/121/2015, instanța s-a pronunțat și asupra Dosarului nr. x/121/2012, care se afla în faza de revizuire pe rolul Tribunalului Galați (fiind înregistrat sub nr. x/121/2015).

Recurentul a arătat că la data de 19 februarie 2016 a depus precizări referitoare la excepția de inadmisibilitate a cererii de revizuire și a solicitat suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., motivat de faptul că dezlegarea pricinii se va putea face numai după soluționarea cererii de revizuire din Dosarul nr. x/121/2015 al Tribunalului Galați iar Curtea de Apel Galați nu a pus în discuție această cerere. S-a mai învederat că instanța a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire reținând că nu sunt întrunite condițiile autorității de lucru judecat, în sensul că Dosarul nr. x/121/2012 a avut ca obiect "obligația de a face", iar nu "plângere" formulată în baza Legii nr. 10/2001.

În fine, recurentul a susținut că în cauză a fost săvârșită o eroare judiciară; acesta a solicitat casarea Sentinței civile nr. 48/F din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, ca urmare a neregularității procedurale constând în faptul că nu a pusă în discuție cererea de suspendare a judecării cauzei formulată în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Analizând recursul prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte reține că recursul nu este fondat și urmează a fi respins pentru motivele ce succed: Din perspectiva încadrării criticilor formulate, făcând aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a le examina prin raportare la dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc.

civ. Cu referire la criticile prin care s-a susținut că instanța învestită cu soluționarea cererii de revizuire nu a pus în discuție cererea de suspendare a judecății pe care a formulat-o la data de 19 februarie 2016, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte reține că potrivit acestui text legal, instanța poate suspenda judecata "când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți". În cauză se constată că în ședința publică din 27 ianuarie 2016, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a luat în examinare și a respins, motivat, cererile formulate de revizuent prin care a solicitat admiterea excepției de litispendență prin raportare la Dosarul nr. x/121/2015 al Curții de Apel Galați iar, în subsidiar, suspendarea judecării cauzei până la soluționarea aceluiași dosar.

În acest sens s-a reținut, cu privire la excepția de litispendență, că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru reunirea cauzelor, deoarece prezenta cerere de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar cealaltă cauză vizează o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Cu aceeași motivare a fost respinsă și cererea de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea Dosarului nr. x/121/2015.

Conform aceleiași încheieri de ședință, la termenul din 27 ianuarie 2016, Curtea de Apel Galați a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de revizuire sub aspectul întrunirii condițiilor autorității de lucru judecat și a amânat judecata pentru a-i da posibilitate revizuentului să își pregătească apărarea sub acest aspect, acordând termen la data de 24 februarie 2016. La data de 19 februarie 2016 revizuentul a depus note de ședință cu privire la excepția în discuție și a formulat o nouă cerere de suspendare a judecății până la soluționarea Dosarului nr. x/121/2015. La termenul de judecată acordat pentru a da posibilitate revizuentului să-și exprime punctul de vedere asupra admisibilității căii de atac promovate, 24 februarie 2016, Curtea de Apel Galați a pus în discuție acest aspect și a reținut cauza spre soluționare, respingând cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

Având în vedere că admisibilitatea căii de atac, invocată de instanță la termenul de judecată din 27 ianuarie 2016, era prioritară iar cazul de suspendare în baza căruia a fost formulată o nouă cerere de suspendare este unul de suspendare facultativă, Înalta Curte apreciază că prin soluționarea cu prioritate a excepției inadmisibilității, care a avut drept consecință nepronunțarea instanței de revizuire cu referire la cererea de suspendare formulată la data de 19 februarie 2016, instanța de revizuire nu a săvârșit o neregularitate procedurală de natură să atragă incidența dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Înalta Curte reține că cererea de revizuire a Sentinței civile nr. 2055 din 25 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Galați, prin raportare la Sentința civilă nr. 904 din 4 iunie 2014 a aceleiași instanțe, formulată în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost respinsă ca inadmisibilă, instanța reținând lipsa identității de obiect și cauză. Înalta Curte reține că, față de motivul de revizuire invocat, care are ca fundament respectarea prezumției legale absolute a puterii de lucru judecat, se impune cu prioritate examinarea condiției premisă ca prin demersul judiciar să se tindă la anularea celei de-a doua hotărâri.

Sub acest aspect Înalta Curte constată că recurentul tinde la anularea Sentinței civile nr. 2055 din 25 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Galați, devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 80R din 19 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Galați, care este anterioară Sentinței civile nr. 904 din 4 iunie 2014 a aceleiași instanțe, devenită irevocabilă prin neapelare. Prin urmare, nefiind îndeplinită una din condițiile de admisibilitate care trebuie să se regăsească în mod cumulativ, cererea de revizuire nu poate fi primită iar examinarea criticilor privitoare la obiectul și cauza dosarelor în care au fost pronunțate hotărârile pretins potrivnice nu se mai impune. Pentru motivele expuse, Înalta Curte reține că nu este incident nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., astfel că recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva Sentinței civile nr. 48/F din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 septembrie 2016. Procesat de GGC - NN