ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1720/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1720/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Decizia nr.
1720/2016
Deliberând
asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe
rolul Tribunalului Galați la data de 31 iulie 2015, sub nr. x/121/2015,
revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Primăria
Municipiului Galați, Conducătorul Instituției Primarului
Municipiului Galați, Conducătorul comisiei de punere în posesie,
Primarul municipiului Galați și B. revizuirea Sentinței civile
nr. 2055 din 25 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Galați,
devenită irevocabilă prin Decizia civilă nr. 80R din 19
februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Galați.
În motivare,
revizuentul a arătat că la data de 17 iulie 2015 a primit din partea
Tribunalului Galați un document prin care se clarifică situația
Dosarului nr. x/121/2010, dosar care a fost înregistrat la data de 11 noiembrie
2010 la Tribunalul Galați, ca rejudecare dispusă în Dosarul nr.
x/C/2005, prin Decizia civilă nr. 215 din 26 octombrie 2008,
pronunțată de Curtea de Apel Galați.
Revizuentul a
învederat că dosarul a fost soluționat prin Sentința civilă
nr. 2055 din 25 octombrie 2013, devenită irevocabilă prin Decizia
civilă nr. 80R din 29 februarie 2014, pronunțată de Curtea de
Apel Galați, iar, conform adresei menționate, emise de Tribunalul
Galați, la aceeași instanță, la data de 5 iulie 2012, a
fost înregistrat sub nr. x/121/2012, Dosarul care inițial a purtat nr.
x/C/2005.
Revizuentul a
arătat că nu a cunoscut personal existența celor două
dosare care, în opinia sa, trebuiau conexate. La data de 18 iunie 2013 a
formulat cerere de repunere pe rol a Dosarului nr. x/121/2010, însă
instanța s-a pronunțat asupra perimării. Acesta a subliniat
că, la acea dată, obiectul Dosarului nr. x/C/2005 se judeca în
Dosarul nr. x/121/2010 și, conform adreselor emise de Tribunalul
Galați, obiectul Dosarului nr. c/C/2005 se judeca și în alt dosar,
respectiv în Dosarul nr. x/121/2010.
Revizuentul a
mai susținut că la momentul în care instanța a pronunțat
Sentința civilă nr. 2055/2013, conform certificatului din 11 iunie
2015, la Dosarul nr. x/121/2010 erau atașate Dosarele nr. x/C/2005, nr.
x/44/2005, nr. x/44/2008, nr. x/1/2010 și nr. x/2/2011.
A apreciat
revizuentul că s-a comis o gravă eroare judiciară, întrucât nu
se putea admite excepția de perimare în acest dosar deoarece cauza era
deja în lucru în alt dosar care a fost atașat la Dosarul nr. x/121/2010. A
arătat că acte de procedură erau efectuate încă din data de
15 iulie 2012, când a fost înregistrat Dosarul nr. x/121/2012.
Revizuentul a
mai învederat că există două hotărâri potrivnice
pronunțate de Tribunalul Galați.
În drept, au
fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 5 și pct. 7 C. proc. civ.
Cererea de
revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. a
fost disjunsă, formându-se Dosarul nr. x/121/2015. Prin Sentința
civilă nr. 1164 din 2 noiembrie 2015, Tribunalul Galați a admis
excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a
declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții
de Apel Galați, secția I civilă.
Prin
Sentința civilă nr. 48 F din 3 martie 2016 Curtea de Apel
Galați, secția I civilă, a respins cererea de revizuire, ca
inadmisibilă.
În motivare a
arătat că fundamentul motivului de revizuire întemeiat pe
dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. îl reprezintă
instituția puterii lucrului judecat. Deși excepția puterii de
lucru judecat are caracter absolut și, deci, poate fi invocată
și din oficiu de către instanță, uneori este posibil ca, în
aceeași pricină, două instanțe deosebite sau chiar
aceeași instanță, în dosare deosebite să pronunțe
hotărâri potrivnice, astfel încât fiecare parte se prevalează de
hotărârea care îi este favorabilă.
Revizuirea
prin contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt
îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: să fie vorba de
hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a
rezolvat fondul pricinii; hotărârile să fie pronunțate în
aceeași pricină, deci să fi existat tripla identitate de
părți, obiect, cauză; în al doilea proces să nu se fi
invocat excepția puterii de lucru judecat sau dacă a fost
ridicată, excepția să nu fi fost discutată; să se
ceară anularea celei de-a doua hotărâri. Această ultimă
cerință se explică prin faptul că instanța de
revizuire nu este o instanță de control judiciar și deci nu
poate să aprecieze care dintre hotărârile potrivnice este
greșită; ea poate doar să constate că prin ultima
hotărâre s-a nesocotit puterea lucrului judecat care rezultă din
prima hotărâre.
Cu privire la
cele două sentințe a căror contrarietate se invocă s-a
reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată
pe rolul Tribunalului Galați, sub nr. x/C/2005, reclamanții B.
și A. au contestat Dispoziția nr. 1554 din 11 aprilie 2005 a
Primăriei Galați.
Prin
Sentința civilă nr. 1544 din 11 noiembrie 2005, Tribunalul
Galați a admis în parte contestația, a dispus anularea
Dispoziției nr. 1554 din 11 aprilie 2005 emisă de Primăria
Galați. S-a reținut că reclamanții au dreptul la
despăgubiri pentru cota de 1/6 din imobilul retrocedat situat în
Galați; au fost respinse celelalte capete de cerere.
Prin Decizia
civilă nr. 72/A din 9 martie 2007, Curtea de Apel Galați, secția
civilă, a admis apelurile declarate împotriva acestei sentințe, a
schimbat în tot sentința apelată în sensul admiterii
contestației și restituirii în natură a terenului de 973,67 mp,
situat în Galați, parțial pe str. (...) și parțial pe
(...). Totodată, a dispus și restituirea construcțiilor aflate
pe teren (casă de locuit și magazie). S-a luat act de renunțarea
reclamanților la suprafața de teren de 85,33 m.p. iar intimata a fost
obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Decizia
nr. 1305 din 27 februarie 2008, Înalta Curte de Casație și
Justiție a admis recursul formulat de Primăria Municipiului
Galați, a casat Decizia civilă nr. 72/A din 9 martie 2007 a
Curții de Apel Galați, secția civilă, și a trimis
cauza spre rejudecare instanței de apel.
În
rejudecarea apelului (Dosar nr. x/44/2008), după casare, prin Decizia
civilă nr. 215/A din 28 octombrie 2008 au fost admise apelurile
reclamanților, a fost desființată sentința și
trimisă cauza spre rejudecare, soluția rămânând irevocabilă
prin Decizia civilă nr. 4826 din 30 septembrie 2010 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție.
După
reîntoarcerea dosarului la Tribunalul Galați, secția civilă,
cauza a fost înregistrată sub nr. x/121/2010, iar la termenul din 8
decembrie 2010, s-a dispus suspendarea judecății în baza art. 244
pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea contestației în
anulare promovată de reclamanți împotriva Deciziei civile nr. 4826
din 30 septembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție. Întregul dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație
și Justiție, la Tribunalul Galați păstrându-se o urmă.
Prin
Sentința civilă nr. 2055 din 25 octombrie 2013 a Tribunalului
Galați, pronunțată în Dosarul nr. x/121/2010, s-a constatat
perimată cererea de chemare în judecată.
Recursul
declarat de recurentul-reclamant A. împotriva acestei sentințe a fost
respins, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 80/R din 19 februarie 2014,
pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.
Prin
Deciziile civile nr. 5229 din 16 iunie 2011 și nr. 4461 din 16 iunie 2012,
pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție au fost
respinse, ca nefondate, contestațiile în anulare.
După
restituirea dosarului de la Înalta Curte de Casație și Justiție
dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Galați la data de 4
iulie 2012 sub nr. x/121/2012.
La primul
termen în rejudecare, reclamantul B. a depus o cerere de precizare a
acțiunii prin care a solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României,
Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Administrației și
Internelor, primarul Municipiului Galați și O.C.P.I. Galați,
predarea imobilului situat în Galați.
De asemenea,
a solicitat declinarea cauzei în favoarea Secției de contencios
administrativ și fiscal, întemeindu-și cererea pe dispozițiile
art. 1, 8, 24 alin. (2) și (3) din Legea nr. 554/2004 și pe cele ale
Legii nr. 10/2001; acest reclamant a formulat și o cerere de chemare în
garanție.
La termenul
din 8 februarie 2013 instanța a dispus suspendarea cauzei în baza
dispozițiilor art. 155
1
C. proc. civ., reținând că
reclamantul A. nu a formulat în scris temeiurile de drept și motivele de
fapt ale cererii de chemare în garanție.
Cu ocazia
repunerii pe rol a cauzei la 24 februarie 2014, reclamanții B. și A.
au solicitat conexarea Dosarului nr. x/121/2012 cu Dosarul nr. x/121/2010,
având ca obiect Lega nr. 10/2001, ambele ale Tribunalului Galați,
disjungerea cererii având ca obiect obligație de a face și declinarea
acesteia în favoarea Secției de contencios administrativ și fiscal.
Prin
încheierea interlocutorie din 24 februarie 2014, Tribunalul Galați,
secția I civilă, a constatat că acțiunea având ca obiect
contestație la Legea nr. 10/2001, care a făcut obiectul Dosarului nr.
x/121/2010, a fost soluționată la data de 25 octombrie 2013,
constatându-se perimată contestația; prin Decizia civilă nr.
80/R/2014, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I
civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul.
Cu privire la
acțiunea având ca obiect obligație de a face, Tribunalul Galați
a admis cererile reclamanților și a dispus transpunerea cauzei pe
rolul Secției de contencios administrativ și fiscal.
Pe rolul
Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului
Galați dosarul a fost înregistrat sub nr. x/121/2012*, iar
reclamanții au formulat o nouă cerere precizatoare, prin care au
solicitat restituirea imobilului în natură în baza Legii nr. 10/2001.
Prin
încheierea din 10 aprilie 2014, Secția de administrativ și fiscal a
dispus transpunerea cauzei pe rolul Secției I civilă a Tribunalului
Galați (unde dosarul a fost înregistrat sub nr. x/121/2012**),
întemeindu-și motivarea pe dispozițiile art. 315 C. proc. civ.
și pe precizările reclamanților care au arătat că
solicită anularea Dispoziției nr. 1554 din 11 aprilie 2005,
emisă de Primăria Municipiului Galați.
Prin
încheierea din 26 mai 2014, instanța civilă a lămurit obiectul
constatând că este învestită cu o cerere formulată doar de
reclamantul B., în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului
Galați, Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul
Administrației și Internelor și O.C.P.I., precum și cu o
cerere de chemare în garanție, formulată la data de 11 octombrie
2012, având ca părți Uniunea Elenă din România și
Secretariatul Primăriei Municipiului Galați; instanța a
constatat că reclamantul a renunțat expres la cererea de chemare în
garanție a Ministerului Justiție.
S-a mai
reținut că numitul A. și SC C. SRL au avut calitatea de
părți în Dosarul nr. x/121/2010, având ca obiect contestație la
Legea nr. 10/2001, dosar care a fost soluționat irevocabil, aceștia
neavând calitate de părți în Dosarul nr. x/121/2012**.
Prin
Sentința civilă nr. 904 din 4 iunie 2014, pronunțată de
Tribunalul Galați, secția I civilă, a fost respinsă
excepția lipsei calității procesuale active invocată de
pârâtul Primarul Municipiului Galați, ca nefondată.
A fost
admisă excepția lipsei calității procesuale pasive
invocată de pârâții Guvernul României, Ministerul Administrației
și Internelor și O.C.P.I. Galați.
S-a respins
cererea având ca obiect obligație de a face formulată de reclamantul
B. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul
Administrației și Internelor și O.C.P.I. Galați, ca fiind
formulată în contradictoriu cu părți lipsite de calitate
procesuală pasivă.
A fost
respinsă, ca nefondată, cererea având ca obiect obligație de a
face formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâții
Primarul Municipiului Galați și Ministerul Finanțelor Publice.
S-a respins cererea de chemare în garanție, formulată de reclamant în
contradictoriu cu chemații în garanție Uniunea Elenă din România
și Secretarul Primăriei Municipiului Galați. S-a constatat
că reclamantul a renunțat la judecata cererii de chemare în
garanție, formulată în contradictoriu cu chematul în garanție
Ministerul Justiției și s-a luat act că pârâtul Primarul
Municipiului Galați nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Această
hotărâre a devenit irevocabilă prin neapelare.
Revizuentul
A. a invocat faptul că atât Sentința nr. 2055 din 25 octombrie 2013 a
Tribunalului Galați, prin care s-a constatat perimată
contestația, cât și Sentința civilă nr. 904 din 9 iunie
2014 a aceleiași instanțe sunt pronunțate în realitate, în
aceleași dosar, înregistrat inițial sub nr. x/C/2005 și având ca
obiect Legea nr. 10/2001.
Instanța
învestită cu soluționarea cererii de revizuire a apreciat că
hotărârile nu sunt pronunțate în aceeași pricină.
Astfel, prin
Sentința civilă nr. 2055 din 25 octombrie 2013 a Tribunalului
Galați, pronunțată în Dosarul nr. x/121/2010, devenită
irevocabilă prin Decizia civilă nr. 80/R din 19 februarie 2014, a
fost soluționată contestația promovată de A. și B., împotriva
Dispoziției nr. 1554 din 11 aprilie 2005 a Primăriei Municipiului
Galați, constatându-se perimarea cererii.
În Dosarul
nr. x/121/2012**, pornit inițial tot ca o rejudecare a cererii formulate
în temeiul Legii nr. 10/2001, instanța a lămurit obiectul
acțiunii ca fiind obligație de a face, în contradictoriu cu Primarul
Municipiului Galați, Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice
Ministerul Administrației și Internelor și O.C.P.I. Galați
și cerere de chemare în garanție, formulată în contradictoriu cu
Uniunea Elenă din România și Secretarul Primăriei Municipiului
Galați.
Conform
mențiunilor din încheierile din 24 februarie 2014 și 26 mai 2014,
prin Sentința civilă nr. 2055 din 25 octombrie 2013 a fost
soluționată irevocabil contestația la Legea nr. 10/2001,
instanța rămânând învestită doar cu cererea având ca obiect
obligația de a face și cererea de chemare în garanție
formulată la data de 11 octombrie 2012.
Prin urmare
s-a reținut că nu este întrunită condiția
identității de obiect, părți și cauză
prevăzută de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
A mai
reținut Curtea de Apel Galați că, astfel cum rezultă din
actele și lucrările dosarului, s-a invocat existența a două
dosare cu același obiect - Legea nr. 10/2001 (Dosarul nr. x/121/2012
și Dosarul nr. x/121/2010) solicitându-se conexarea lor, iar instanța
s-a pronunțat asupra excepției prin încheierea din 24 ianuarie 2014,
constatând că dosarul ce are ca obiect Legea nr. 10/2001 a fost
soluționat irevocabil, iar celălalt dosar are un obiect diferit, care
este de competența funcțională a instanței de contencios
administrativ.
Împotriva
Sentinței civile nr. 48/F din 3 martie 2016, pronunțată de
Curtea de Apel Galați, secția I civilă a declarat recurs
recurentul-revizuent A., care a indicat, ca temei de drept, dispozițiile
art. 304 C. proc. civ.
În motivarea
cererii de recurs a arătat că sentința atacată a fost
pronunțată fără temei legal.
Astfel, în
cererea de revizuire a arătat că există două hotărâri
potrivnice, pronunțate în două dosare diferite, identice în
privința cauzei, obiectului și părților, respectiv Dosarul
nr. x/121/2010 - format în rejudecarea Dosarului nr. x/C/2005 și Dosarul
nr. x/121/2012 - format în rejudecarea Dosarului nr. x/C/2005. Ambele dosare au
fost înregistrate pe rolul Tribunalului Galați, urmare Deciziei nr.
215/2008 a Curții de Apel Galați, pronunțată în Dosarul nr.
x/44/2008.
Sentința
civilă nr. 48/F din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel
Galați, secția I civilă, este nelegală deoarece
soluționând Dosarul nr. x/121/2015, instanța s-a pronunțat
și asupra Dosarului nr. x/121/2012, care se afla în faza de revizuire pe
rolul Tribunalului Galați (fiind înregistrat sub nr. x/121/2015).
Recurentul a
arătat că la data de 19 februarie 2016 a depus precizări
referitoare la excepția de inadmisibilitate a cererii de revizuire și
a solicitat suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor
art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., motivat de faptul că dezlegarea
pricinii se va putea face numai după soluționarea cererii de
revizuire din Dosarul nr. x/121/2015 al Tribunalului Galați iar Curtea de
Apel Galați nu a pus în discuție această cerere.
S-a mai
învederat că instanța a invocat excepția
inadmisibilității cererii de revizuire reținând că nu sunt
întrunite condițiile autorității de lucru judecat, în sensul
că Dosarul nr. x/121/2012 a avut ca obiect "obligația de a
face", iar nu "plângere" formulată în baza Legii nr.
10/2001.
În fine,
recurentul a susținut că în cauză a fost
săvârșită o eroare judiciară; acesta a solicitat casarea
Sentinței civile nr. 48/F din 3 martie 2016, pronunțată de
Curtea de Apel Galați, secția I civilă, ca urmare a
neregularității procedurale constând în faptul că nu a pusă
în discuție cererea de suspendare a judecării cauzei formulată
în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Analizând
recursul prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte reține că
recursul nu este fondat și urmează a fi respins pentru motivele ce
succed:
Din
perspectiva încadrării criticilor formulate, făcând aplicarea
dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează
a le examina prin raportare la dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C.
proc. civ.
Cu referire
la criticile prin care s-a susținut că instanța învestită
cu soluționarea cererii de revizuire nu a pus în discuție cererea de
suspendare a judecății pe care a formulat-o la data de 19 februarie
2016, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,
Înalta Curte reține că potrivit acestui text legal, instanța
poate suspenda judecata "când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau
în parte de existența sau neexistența unui drept care face obiectul
unei alte judecăți".
În cauză
se constată că în ședința publică din 27 ianuarie
2016, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a luat în
examinare și a respins, motivat, cererile formulate de revizuent prin care
a solicitat admiterea excepției de litispendență prin raportare
la Dosarul nr. x/121/2015 al Curții de Apel Galați iar, în subsidiar,
suspendarea judecării cauzei până la soluționarea aceluiași
dosar.
În acest sens
s-a reținut, cu privire la excepția de litispendență,
că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru reunirea cauzelor,
deoarece prezenta cerere de revizuire este întemeiată pe dispozițiile
art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar cealaltă cauză vizează o
cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C.
proc. civ. Cu aceeași motivare a fost respinsă și cererea de
suspendare a judecării cauzei până la soluționarea Dosarului nr.
x/121/2015.
Conform
aceleiași încheieri de ședință, la termenul din 27 ianuarie
2016, Curtea de Apel Galați a invocat din oficiu excepția
inadmisibilității cererii de revizuire sub aspectul întrunirii
condițiilor autorității de lucru judecat și a amânat
judecata pentru a-i da posibilitate revizuentului să își
pregătească apărarea sub acest aspect, acordând termen la data
de 24 februarie 2016.
La data de 19
februarie 2016 revizuentul a depus note de ședință cu privire la
excepția în discuție și a formulat o nouă cerere de
suspendare a judecății până la soluționarea Dosarului nr.
x/121/2015.
La termenul
de judecată acordat pentru a da posibilitate revizuentului să-și
exprime punctul de vedere asupra admisibilității căii de atac
promovate, 24 februarie 2016, Curtea de Apel Galați a pus în discuție
acest aspect și a reținut cauza spre soluționare, respingând
cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
Având în
vedere că admisibilitatea căii de atac, invocată de
instanță la termenul de judecată din 27 ianuarie 2016, era
prioritară iar cazul de suspendare în baza căruia a fost
formulată o nouă cerere de suspendare este unul de suspendare
facultativă, Înalta Curte apreciază că prin soluționarea cu
prioritate a excepției inadmisibilității, care a avut drept
consecință nepronunțarea instanței de revizuire cu referire
la cererea de suspendare formulată la data de 19 februarie 2016,
instanța de revizuire nu a săvârșit o neregularitate
procedurală de natură să atragă incidența
dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
În ceea ce
privește motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304
pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține că cererea de revizuire a
Sentinței civile nr. 2055 din 25 octombrie 2013 pronunțată de
Tribunalul Galați, prin raportare la Sentința civilă nr. 904 din
4 iunie 2014 a aceleiași instanțe, formulată în temeiul
dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost respinsă ca
inadmisibilă, instanța reținând lipsa identității de
obiect și cauză.
Înalta Curte
reține că, față de motivul de revizuire invocat, care are
ca fundament respectarea prezumției legale absolute a puterii de lucru
judecat, se impune cu prioritate examinarea condiției premisă ca prin
demersul judiciar să se tindă la anularea celei de-a doua
hotărâri.
Sub acest
aspect Înalta Curte constată că recurentul tinde la anularea
Sentinței civile nr. 2055 din 25 octombrie 2013 pronunțată de
Tribunalul Galați, devenită irevocabilă prin Decizia civilă
nr. 80R din 19 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel
Galați, care este anterioară Sentinței civile nr. 904 din 4
iunie 2014 a aceleiași instanțe, devenită irevocabilă prin
neapelare.
Prin urmare,
nefiind îndeplinită una din condițiile de admisibilitate care trebuie
să se regăsească în mod cumulativ, cererea de revizuire nu poate
fi primită iar examinarea criticilor privitoare la obiectul și cauza
dosarelor în care au fost pronunțate hotărârile pretins potrivnice nu
se mai impune.
Pentru
motivele expuse, Înalta Curte reține că nu este incident nici motivul
de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel că
recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva Sentinței
civile nr. 48/F din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel
Galați, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 30 septembrie 2016.
Procesat
de GGC - NN