Decizia nr. 4/2025 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.296/40/2023.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere la raport de către părți.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.296/40/2023, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: " Posibilitatea includerii în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispozițiilor Legii nr. 223/2015 a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020 și art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020, prin raportare la dispozițiile art. 4 pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020".

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.117/1/2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Decretul Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, cu modificările ulterioare (Decretul nr. 195/2020) Anexa nr. 1 Măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă " Art. 32. - (1) Pe perioada stării de urgență, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, după caz. (2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege".

Decretul Președintelui României nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020 (Decretul nr. 240/2020) Anexa nr. 1 Măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă " Art. 47. - (1) Pe durata stării de urgență, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidențiale și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, după caz. (2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege".

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2020, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020) " Art. 7. - (1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1) și alin. (1 1 ), precum și ale art. 4 din Legea nr. 19/2020, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2020, numărul de zile libere plătite pentru unul dintre părinți se stabilește până la încheierea cursurilor anului școlar 2019-2020, în condițiile legii, cu aplicarea prevederilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 217/2020. (2) Pe perioada prevăzută la alin. (1) prevederile Legii nr. 19/2020, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidențiale și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, după caz. (3) Până la încheierea cursurilor anului școlar 2019-2020, în condițiile legii, angajații prevăzuți la alin. (2) beneficiază de majorarea salarială în condițiile și cuantumul prevăzute de art. 3 1 din Legea nr. 19/2020 în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, cu modificările și completările ulterioare. (4) Până la încheierea cursurilor anului școlar 2019-2020, în condițiile legii, angajații prevăzuți la alin. (2) beneficiază de o majorare salarială în cuantumul prevăzut de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, cu modificările și completările ulterioare, corespunzător numărului de zile lucrătoare. (5) Majorarea prevăzută la alin. (4) se acordă, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de zilele libere prevăzute la alin. (1) sau de această majorare. (6) Pentru personalul prevăzut la alin. (2), majorarea prevăzută la alin. (4) se suportă din bugetele din care se suportă drepturile salariale de bază. (...)"

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV- 2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 278/2020, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020) " Art. 4. - (...) (8) Majorarea prevăzută la alin. (3) nu se cuprinde în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare. (...)"

Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2020) " Art. 3. - (1) Indemnizația pentru fiecare zi liberă acordată în condițiile art. 1 se plătește din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al angajatorului și este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. (2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) este supusă impozitării și plății contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum și plății contribuției asiguratorii pentru muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. (...)" " Art. 3 1 . - (1) Personalul prevăzut la art. 32 alin. (1) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României are dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1), corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada stării de urgență în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile prevăzute la art. 1 sau în prezentul articol. (2) Pentru personalul prevăzut la art. 32 alin. (1) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, majorarea prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetele din care se suportă drepturile salariale de bază. (...) (3) Pentru personalul instituțiilor și autorităților publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, majorarea prevăzută la alin. (1) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare".

Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), forma în vigoare înainte de modificările intervenite prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal " Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer; b) compensațiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament; e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă; h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. (2) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. (3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu. (...) (10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. (...)"

Legea nr. 223/2015, forma în vigoare după modificările intervenite prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal " Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ: a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer; b) compensațiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament; e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă; h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare; o 1 ) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate și asistență socială» la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; o 2 ) sporul acordat în temeiul art. 7 din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările și completările ulterioare; o 3 ) stimulentul de risc acordat în temeiul art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările și completările ulterioare; o 4 ) stimulentele financiare lunare acordate în temeiul art. 193 alin. (6 1 ) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare; o 5 ) majorarea încasată, potrivit legii, de personalul care nu a beneficiat de zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ; o 6 ) contravaloarea serviciilor turistice acordată potrivit legii; p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. (2) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 18, 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), aferentă vechimii în serviciu, actualizată cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii dreptului la pensie. (3) «abrogat» (...) (10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. (...)" III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția I civilă cu nr. 1.296/40/2023, reclamantul ABC, în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne București - Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București - C.C.M.A.I.) și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani (I.J.J. Botoșani), a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. xxxxx din 26.04.2023 emise de C.C.M.A.I. și a Deciziei nr. yyyyy din 25.01.2023 emise de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. cu privire la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, și cu privire la valorificarea perioadelor de vechime civilă aferentă studiilor superioare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: (i) obligarea I.J.J. Botoșani la emiterea unei noi fișe de pensie cu luarea în considerare a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, în perioada martie-iunie 2020 (respectiv în luna martie - suma de 2.036 lei, în luna aprilie - suma de 3.054 lei, în luna mai - suma de 4.072 lei și în luna iunie - suma de 1.629 lei); (ii) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I. la emiterea unei noi decizii cu includerea în baza de calcul pentru stabilirea pensiei a majorărilor salariale din perioada martie-iunie 2020, acordate în temeiul Decretului nr. 195/2020 și Decretului nr. 240/2020, precum și cu valorificarea perioadelor de vechime civilă - studii superioare efectuate în perioadele 1.10.1992-30.09.1993 și 3.10.1994-28.06.1997, respectiv 3 ani, 8 luni și 25 de zile, conform adeverințelor nr. aaa din 29.08.2022 și nr. bbb din 26.05.2023 emise de Facultatea de Informatică din cadrul Universității "Al. I. Cuza" din Iași; (iii) obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a M.A.I. la plata diferenței dintre pensia calculată conform celor dispuse prin hotărâre și cea efectiv achitată, sume care vor fi actualizate în funcție de indicii de inflație și de dobânda legală, de la data scadenței și până la plata efectivă.

În drept, reclamantul a invocat Constituția României, republicată, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 80/1995), Legea nr. 223/2015, Decretul nr. 195/2020, Decretul nr. 240/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020. Întâmpinarea

Ministerul Afacerilor Interne pentru C.C.M.A.I. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a C.C.M.A.I., iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

Pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

Pârâtul I.J.J. Botoșani a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii. Sentința pronunțată în cauză

Prin Sentința civilă nr. 878 din 27 octombrie 2023, îndreptată prin Încheierea de îndreptare eroare materială pronunțată în camera de consiliu din 30.01.2024, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă: (i) a respins excepția invocată de I.J.J. Botoșani; (ii) a respins excepția invocată de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București; (iii) a admis acțiunea formulată de reclamantul ABC, în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București, C.C.M.A.I. și I.J.J. Botoșani; (iv) a anulat Decizia nr. yyyyy din 25.01.2023 emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București; (v) a anulat în parte Hotărârea nr. xxxxx din 26.04.2023 emisă de C.C.M.A.I.; (vi) a obligat I.J.J. Botoșani să emită o nouă fișă de pensie în care să consemneze, alături de sumele înscrise inițial, și sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020; (vii) a obligat Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București să emită o nouă decizie de pensie prin care: a) să valorifice noua fișă emisă de I.J.J. Botoșani, conform celor menționate mai sus; b) să valorifice, ca vechime civilă, perioada 30.06.1993-30.09.1993, în care reclamantul a urmat cursurile unei instituții de învățământ superior; c) să valorifice Adeverința nr. ccc din 13.12.2022 emisă de I.J.J. Botoșani, care atestă conferirea Semnului onorific "În Serviciul Patriei" pentru 15 ani de activitate, plata drepturilor de pensie urmând a se face începând cu 1.12.2022. Apelul formulat în cauză

Împotriva Sentinței civile nr. 878 din 27 octombrie 2023 a Tribunalului Botoșani - Secția I civilă au declarat apel pârâtele Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București, I.J.J. Botoșani și M.A.I., prin care au solicitat admiterea apelului și, în rejudecare, respingerea acțiunii intimatului-reclamant, ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Suceava judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Prin Încheierea de ședință din 25 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, apreciind că, dat fiind preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deși, potrivit art. 4 din aceeași ordonanță de urgență, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sunt diferite de cele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

În acest sens s-a reținut că singura condiție de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Odată verificată îndeplinirea acestei condiții, sesizarea este obligatorie.

Se mai arată că analiza centralizatoarelor privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului administrativ și a litigiilor de muncă nu a relevat existența unei hotărâri privind exact chestiunile de drept care fac obiectul prezentei cauze. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Potrivit punctului de vedere exprimat de apelantul-pârât M.A.I., în cauză, sunt incidente prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, apelantulpârât I.J.J. Botoșani solicită dezlegarea chestiunii de drept cu privire la prevederile art. 4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020, care stipulează faptul că majorarea reglementată de respectivul act normativ (drept similar cu cel reglementat de decretele nr. 195/2020 și nr. 240/2020) nu se cuprinde în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.

Apelanta-pârâtă Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. București apreciază că, în măsura în care se va constata că asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, sesizarea este admisibilă, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Intimatul-reclamant ABC consideră că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept puse în discuție este inoportună, întrucât prevederile legale supuse interpretării sunt foarte clare și trebuie doar aplicate.

În ceea ce privește fondul chestiunii de drept, intimatul-reclamant apreciază că, în cazul deschiderii dreptului de pensie anterior datei de 1.01.2024, sumele brute în cauză se includ în baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare, întrucât în perioada 1.03.2020-31.12.2023 nu există prevederi legale care să le excludă. În cazul deschiderii dreptului de pensie începând cu 1.01.2024, sumele brute respective nu se includ în baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, modificare intrată în vigoare la 1.01.2024. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Instanța de trimitere nu a prezentat un punct de vedere în legătură cu problema de drept, obiect al sesizării, în care să indice în ce ar consta dificultatea acesteia, considerând că este obligată să solicite pronunțarea unei hotărâri prealabile prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Au fost enunțate însă două interpretări care ar face posibilă calificarea naturii juridice a sumelor brute acordate în perioada de referință menționată, fie, ca drepturi de natură salarială, fie, dimpotrivă, ca nefiind susceptibile de această calificare juridică. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

Curțile de apel Galați și Timișoara au transmis practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Tribunalele București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Ilfov, Teleorman, Constanța - Secția I civilă, Iași și Vaslui au transmis puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni.

Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispozițiilor Legii nr. 223/2015 nu se includ sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020, prin raportare la dispozițiile art. 4 pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020.

Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul: curților de apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și al Tribunalului Vrancea - Secția I civilă.

În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, comunicate de tribunalele Ilfov și Constanța - Secția I civilă.

În susținerea acestei orientări jurisprudențiale, în esență, au fost invocate argumentele redate în continuare.

Majorările acordate în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020 au un caracter special, determinat de contextul generat de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, și nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariului, care să fie acordate cu regularitate și să fie incluse în baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiilor.

Dispozițiile legale redate în cadrul paragrafului anterior se coroborează cu cele ale art. 28 din Legea nr. 223/2015, privind veniturile care nu se includ în baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat, enumerate la lit. a)-o) ale alin. (1) din articolul menționat, precum și alte venituri care, potrivit legii în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor, potrivit alin. (1) lit. p) din același articol.

Prevederile art. 4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020 sunt lămuritoare sub aspectul naturii juridice a majorărilor în discuție, în sensul că stabilesc faptul că aceste majorări nu se cuprind în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.

Într-o altă orientare jurisprudențială, identificată la nivelul Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale (o hotărâre judecătorească definitivă), s-a reținut că în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispozițiilor Legii nr. 223/2015 se includ sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020, însă doar în ceea ce privește drepturile la pensie deschise înainte de 28.08.2020, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2020.

În același sens a fost comunicat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, al Tribunalului Vaslui.

În susținerea acestei soluții, în esență, au fost invocate argumentele redate în continuare.

Legea nr. 223/2015 nu cuprinde nicio referire la majorarea acordată suplimentar în temeiul dispozițiilor art. 3 1 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, întrucât aceasta din urmă a fost reglementată ulterior adoptării Legii nr. 223/2015, într-un context excepțional. Însă, la art. 28 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 223/2015 se stipulează că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. Din interpretarea per a contrario a acestui articol rezultă că majorările salariale obținute în intervalul respectiv intră în baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei.

Împrejurarea că, ulterior, a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020 nu are nicio relevanță în speță, deoarece data intrării în vigoare a acesteia a fost 28.08.2020, iar petentul și-a depus cererea de pensionare la 1.07.2020, deci anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2020, care nu poate retroactiva.

Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au transmis opinii teoretice.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării au fost pronunțate mai multe decizii care pot prezenta relevanță cu privire la soluționarea prezentei sesizări.

Prin aceste decizii, Curtea Constituțională a interpretat prevederile art. 47 alin. (2) din Constituia României, republicată, în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a drepturilor de pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (deciziile: nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007; nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018; nr. 497 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 974 din 4 decembrie 2019; nr. 526 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 13 ianuarie 2020; nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019; nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022), iar achitarea sau nu a unei contribuții sociale aferente încasării unor astfel de prime [cu referire la excluderea de la art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 225/2013] nu reprezintă un criteriu de care legiuitorul trebuie să țină seama atunci când stabilește care sunt veniturile care intră în baza de calcul al pensiilor de serviciu (Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, mai sus indicată, paragraful 15). De asemenea, s-a statuat că dobândirea unui drept salarial în timpul activității profesionale și intrarea acestui drept în patrimoniul salariatului reprezintă o chestiune distinctă de cea a includerii ulterioare a acelui drept în baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 702 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 22, și Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022). IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării

Examinarea sesizării din perspectiva întrunirii condițiilor de admisibilitate pornește de la constatarea faptului că prezenta cerere de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept este formulată în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Sfera de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este expres determinată prin dispozițiile art. 1, unde se arată că ordonanța se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.

Potrivit dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Admisibilitatea sesizărilor va fi circumscrisă, așadar, atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere prevăzute la art. 4 din ordonanța de urgență.

Prin urmare, admisibilitatea sesizării presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; (ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; (iii) existența unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu; (iv) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; (v) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și, de asemenea, chestiunea de drept în discuție să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluționare.

Sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate privitoare la obiectul cauzei în care a fost formulată cererea de pronunțare a hotărârii prealabile și stadiul procedurii, constatându-se că instanța de trimitere este învestită cu soluționarea apelului declarat împotriva unei sentințe pronunțate în materia asigurărilor sociale, fiind pusă în discuție în fața instanței de trimitere chestiunea includerii în baza de calcul al pensiei militare, stabilite potrivit Legii nr. 223/2015, a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială, conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020.

De asemenea, din verificările efectuate asupra admisibilității sesizării nu rezultă că instanța supremă a dat deja o rezolvare de principiu chestiunii de drept pe calea mecanismelor de unificare jurisprudențială prevăzute de lege și nici declanșarea procedurii de recurs în interesul legii cu privire la aceeași chestiune de drept.

În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, instanța de trimitere a arătat, în cuprinsul încheierii de sesizare, că "nu se impune stabilirea existenței unei veritabile chestiuni de drept, întrucât în litigiile conturate pe temeiul dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este obligatorie formularea cererii de pronunțare a hotărârii prealabile ori de câte ori instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept ce se ridică în acele litigii".

Contrar concluziei la care a ajuns instanța de trimitere, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază faptul că și în cazul sesizărilor întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este necesar a fi demonstrată existența unei chestiuni de drept, aptă să declanșeze mecanismul hotărârii prealabile, noțiune cu un înțeles autonom, ce nu este sinonimă cauzei juridice a acțiunii deduse judecății.

Trebuie observat faptul că nici în cuprinsul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă legiuitorul nu introduce criterii care să circumstanțieze noțiunea de chestiune de drept, aptă a declanșa mecanismul pronunțării hotărârii prealabile, însă cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă realizează nemijlocit funcția de asigurare a unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. Nu este posibil însă ca în cadrul acestui mecanism, al unificării a priori a jurisprudenței, instanța supremă să se substituie funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, învestită cu soluționarea, în concret, a raportului juridic dedus judecății.

De altfel, aceeași concluzie rezultă și din cuprinsul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, autorul reglementării făcând trimitere expresă la dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituția României, republicată, ce consacră rolul constituțional al instanței supreme în asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești, precum și la faptul că a avut în vedere configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a se asigura, dintr-o etapă incipientă, clarificarea unor chestiuni dificile de drept.

Raportat la considerentele precedente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu este indicată și nici demonstrată în cauză existența unor dispoziții cu conținut neclar, imperfect sau lacunar, care să ridice probleme de interpretare, nefiind, așadar, îndeplinită condiția esențială pentru pronunțarea hotărârii prealabile în vederea asigurării unei jurisprudențe unitare.

Astfel cum rezultă din dosarul constituit în vederea soluționării sesizării, instanța de trimitere se întreabă dacă sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială, conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, se includ sau nu în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispozițiilor Legii nr. 223/2015, disputa purtând asupra naturii juridice a majorărilor acordate în temeiul actelor normative anterior citate, ceea ce presupune o calificare juridică prin simpla corelare a unor dispoziții legale.

Analizând prevederile incidente în cauză, rezultă că, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, forma în vigoare înainte de modificările intervenite prin Legea nr. 282/2023, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ drepturile prevăzute la lit. a)-p) din alin. (1).

Prin dispozițiile art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020 s-a prevăzut, pentru starea de urgență că, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, Legea nr. 19/2020 nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, însă s-a instituit pentru acești angajați dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

Prevederile art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 au fost reluate în cuprinsul dispozițiilor art. 47 ali