ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1733/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1733/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului

față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 136 din data de 23

mai 2013 Tribunalul Brașov în baza art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin.

(1) lit. i) C. pen. a condamnat inculpatul C.L. la pedeapsa de 16 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen. pe o durată de 10 ani pentru comiterea infracțiunii de omor

calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i)

C. pen.

Pe durata executării

pedepsei, inculpatului i s-a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A menținut starea de

arest a inculpatului și a dedus din durata pedepsei reținerea și arestul

începând cu data de 4 septembrie 2012 la zi.

A obligat inculpatul

să achite următoarele sume, cu titlu de despăgubiri civile: către Spitalul

Clinic Județean de Urgență Brașov suma de 3.323,40 RON cu titlu de daune

materiale, reprezentând îngrijirile acordate victimei; către Z.M. suma de 5.000

RON cu titlu de daune morale; către Z.V., suma de 3.000 RON cu titlu de daune

morale.

A respins celelalte

pretenții ale părților civile.

Au rămas atașate

cauzei și au calitatea de mijloace materiale de probă următoarele: Plicuri

conținând ADN și impresiuni papilare; Trei suporturi optice care conține

imaginile surprinse de camera de luat vederi a sucursalei RB Râșnov, unul depus

la urmărire penală, unul comunicat de organele de poliție și unul comunicat de

instituția bancară; Plic conținând urme biologice (sânge) ridicate de la fața

locului; Suport optic ce conține aspectele fixate cu ocazia necropsiei lui Z.V.

În baza art. 7 din

Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

A respins cererea

inculpatului privind schimbarea încadrării juridice.

A obligat inculpatul

să plătească statului suma de 1.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de

pe lângă Tribunalul Brașov cu numărul 433/P/2012 din data de 19 octombrie 2012

înregistrat la Tribunalul Brașov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest

a inculpatului C.L. pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.

174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. În actul se sesizare, s-a

reținut ca stare de fapt că în data de 20 iulie 2012, în public (trecerea de

pietoni din Piața Agroalimentară Râșnov) a aplicat victimei Z.V. o lovitură de

intensitate medie-mare, cu un ciocan de tâmplărie, în zona capului (zonă

vitală). Persoana agresată a decedat la data de 29 august 2012 datorită

complicațiilor survenite.

În cursul urmăririi

penale au fost administrate următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la

fața locului; planșa fotografică conținând aspecte fixate cu ocazia cercetării

la fața locului; plicul conținând urme biologice (sânge) ridicate de la fața

locului; raportul organelor de poliție sosite la fața locului, declarațiile

martorilor: S.E., B.G., I.S., V.F., K.E., A.F., L.V., M.C.C., martorul cu

identitate protejată „P.C.", a fost audiat fiul victimei Z.V. Jr. De

asemenea a fost audiat inculpatul în prezența apărătorului.

Au fost depuse la

dosar următoarele procese-verbale: Proces-verbal de vizionare a înregistrărilor

surprinse de camera de luat vederi a sucursalei RB Râșnov; Proces-verbal de

cercetare la fața locului decesului lui Z.V.; Planșe foto cu aspectele fixate

cu ocazia cercetării de la fața locului decesului lui Z.V. A fost depus

suportul optic care conține imaginile surprinse de camera de luat vederi a

sucursalei RB Râșnov.

De asemenea, la dosar

au fost depuse actele medicale eliberate pe numele victimei, respectiv: Minută

medicală, Foaia de observație clinică generală; Raportul de expertiză

medico-legală care îl privește pe Z.V. la momentul în care acesta se mai afla

în viață; adresa SJ.M.L. Brașov către Poliția Orașului Râșnov din care reiese

că leziunile traumatice au pus în pericol viața lui Z.V., acesta fiind în viață

la momentul respectiv; biletul de ieșire din spital; adresa SJ.M.L. Brașov prin

care se precizează că nu se exclude ca producerea leziunilor să se datoreze

loviturii aplicate cu un ciocan de 500 g; concluziile preliminare asupra cauzei

decesului; planșe foto cu aspectele fixate cu ocazia necropsiei lui Z.V.;

suportul optic ce conține aspectele fixate cu ocazia necropsiei lui Z.V.;

plicuri conținând ADN și impresiuni papilare și raportul de constatare medico-legală

autopsie, cadavrul numitului Z.V.

În cursul judecății,

a fost audiat inculpatul C.L. și martorii S.E., F.A., C.C., Z.G.E., V.L., M.M.

și martorul cu identitate protejată P.C. A fost de asemenea audiat partea

civilă Z.V.

Analizând actele și

probele dosarului, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul C.L. și

victima Z.V. se cunoșteau din trecut și, în virtutea acestei relații, victima a

împrumutat de la diferite instituții bancare diferite sume de bani pentru

inculpat și familia acestuia. Aceste împrumuturi, precum și discuțiile legate

de restituirea banilor de către victimă, au generat nemulțumiri în cadrul

familiei victimei. Deoarece au fost discuții privind rambursările la termen a

sumelor de bani ce reprezentau ratele lunare la credite, între victimă și

inculpat s-a creat o stare de tensiune. Domnul Z.V. era o persoană în vârstă cu

un handicap de vorbire. Pentru a-și suplimenta veniturile, victima mergea

aproape zilnic în piața agroalimentară din Râșnov unde ajuta diferite persoane

care vindeau la piață, în schimbul unor sume de bani modice. Victima obișnuia

să consume băuturi alcoolice, fără a avea un comportament violent.

În data de 20 iulie

2012, victima Z.V. s-a deplasat la piața din Râșnov, unde la un moment dat, în

cursul zilei, în jurul orelor 18:00 s-a întâlnit cu inculpatul C.L. în

interiorul localului public E. aflat în administrarea SC S.C. SRL, local ce se

află în incinta pieței. Conform declarațiilor inculpatului, în acea zi se

deplasase la piață pentru a lua un ciocan de tâmplărie ce îi era necesar

activităților casnice. Inculpatul avea asupra sa ciocanul în momentul

întâlnirii cu victima și ulterior plecării din bar. Conform declarației

martorei S.E., administratorul barului, între cei doi a avut loc o dispută ce a

fost aplanată de martoră care a condus victima în afara localului. Martora a

văzut că victima l-a apucat pe inculpat de haine și că cei doi

„bombăneau". Martora a mai arătat că victima nu prezenta halenă alcoolică.

Dinamica acestui incident a fost confirmată și de martora V.L., aceasta

afirmând că cei doi s-au împins ușor, fără a expune incidentul ca fiind agresiv

sau violent față de inculpatul C... După plecarea victimei, inculpatul a mai

rămas în bar pentru a-și termina consumația (berea la halbă) după care a ieșit

din bar și s-a deplasat spre ieșirea din piață.

La ieșirea din piață,

pe trecerea de pietoni din fața pieței inculpatul s-a întâlnit din nou cu

victima, iar în momentul în care s-a apropiat de victimă l-a lovit cu ciocanul

de tâmplărie în cap. După lovire, victima a căzut. Inculpatul a aruncat

ciocanul de tâmplărie, fără a se putea găsi locul în care a fost aruncat.

Victima fiind surdo-mut nu a putut striga după ajutor, sau alerta persoanele

din apropiere anterior agresiunii. După căderea victimei, la fața locului s-au

strâns mai multe persoane, cei care vindeau în piață, trecători sau persoane

care locuiesc în apropiere. Inculpatul a stropit victima cu apă și a chemat

salvarea și poliția, ulterior victima fiind transportată la spital.

După ce victima a

căzut, inculpatul s-a aplecat pentru a vedea care este starea acesteia, astfel

s-a justificat față de persoanele strânse la fața locului că el doar l-a împins

ușor, victima a căzut și probabil a avut o criză de epilepsie. Z.V. a fost

internat în spital și la data de 29 august 2012, a decedat.

Concluziile

raportului de constatare medico-legală stabilesc faptul că leziunile traumatice

grave s-au produs prin lovire directă cu ciocanul, intensitatea loviturii

aplicate a fost medie - mare și că legătura de cauzalitate este clară dintre

leziunea amintită și decesul lui Z.V.. Agresiunile comise de către C.L. sunt

confirmate de către martorul sub acoperire „P.C.". Martorul a arătat că

din locul în care se afla în piață a putut să vadă când inculpatul C.L. s-a

apropiat de Z.V. și l-a lovit pe acesta o singură dată cu ciocanul în cap după

care a aruncat corpul contondent lângă o grămadă de pepeni.

Inculpatul a negat

comiterea faptei. Acesta a afirmat că în momentul în care a ieșit din piață,

victima a venit spre el și a încercat să îl lovească, el s-a apărat, a barat

lovitura, fără să exercite o intensitate mare și victima a căzut, după care a

încercat să se ridice și a căzut din nou.

Cu ocazia audierii în

fața instanței, inculpatul a avansat ideea că victima s-a lovit de mai multe

ori cu capul de partea carosabilă, datorită ricoșeului determinat de prima

lovitură și că victima a avut o criză de epilepsie. Această poziție este

infirmată de actele medicale care au confirmat faptul că victima a prezentat și

leziuni ușoare produse prin lovire în cădere, însă acestea nu au avut nici un

rol cauzal în decesul acesteia.

Referitor la

incidentul din interiorul barului, inculpatul a afirmat că victima l-a prins de

umăr și l-a strâns foarte tare, rupându-i tricoul. Inculpatul s-a considerat

agresat prin această acțiune a victimei.

Apărările

inculpatului nu pot fi considerate veridice deoarece victima nu suferea de

atacuri epileptice, era o persoană în vârstă. Referitor la incidentul din bar,

versiunea inculpatului nu este confirmată de martorele V. și S. De altfel prin

strângere, un tricou, o haină nu se pot rupe, sau cel puțin printr-o acțiune de

strângere exercitată de o persoană în vârstă.

Referitor la lovirea

victimei în cap cu ciocanul de tâmplărie aceasta a fost confirmată efectiv de

martorul cu identitate protejată P.C. Acest martor a solicitat protejarea

identității datorită temerii de a depune mărturie împotriva inculpatului pe

care l-a perceput ca fiind o persoană violentă.

Deși la orele 18:30

când se afirmă momentul incidentului zona era extrem de populată, nicio altă

persoană prezentă în piață nu a confirmat dinamica incidentului. Acest fapt a

fost explicat de martorul cu identitate protejată care a arătat că mult mai

multe persoane din piață au văzut efectiv incidentul, dar le-a fost teamă să

declare împotriva inculpatului.

Lovirea victimei în

cap cu ciocanul este confirmată și de actele medicale aflate la dosar.

Intensitatea loviturii aplicate de inculpat a fost apreciată medie - mare, zona

vizată a fost vitală (capul victimei) ca atare din aceste aspecte rezultă

intenția de a suprima viața victimei, fiind certă intenția indirectă și anume

inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit a acceptat

posibilitatea producerii lui.

La internarea din

data de 20 iulie 2012 victima prezenta TCC grav, comă GCS 5 puncte. S-a reținut

că victima prezenta hematom subdural fronto-temporo-parietal stâng de 1 cm,

neomogen cu efect de masă pe VL și linia mediană deplasată la dreapta cu 5 mm;

fractură temporală dreapta cominutivă cu minimă înfundare și hematom subdural

epicranian stâng.

La data de 22 august

2012 victima este din nou internată și prezenta la acea dată sindrom de

citoliză hepatică, sindrom de dezhidratare, casexie, insuficiență renală acută.

Raportul de

constatare medico legală privind autopsia victimei, 322/AUT din 30 august 2012,

a relevat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat traumatismului

cranio-cerebral cu fractura bolții craniene, hematom subdural compresiv și

contuzii cerebrale cortico-subcorticale, eveniment petrecut la data de 20 iulie

2012, inițial cu evoluție pozitivă dar complicată în timp cu cașexie, hemoragie

digestivă superioară cu anemia secundară, iar în final cu bronhopneumonie.

S-a arătat că

leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putu produce prin lovire cu

corp dur și căderi, leziunile grave s-au putu produce prin lovire directă cu

ciocanul de tâmplărie, intensitatea a fost medie-mare. Urmele de leziuni

traumatice produse prin căderi-loviri sunt minore și nu au contribuit la felul

și cauza decesului.

Instanța de fond a

apreciat că între agresiunea din data de 20 iulie 2012 și deces există legătură

de cauzalitate.

Institutul Național

de Medicină Legală Mina Minovici a avizat prin Comisia de Avizare și Control

raportul de constatare Medico legală (autopsie) nr. 322/AUT din 30 august 2012.

S-a apreciat că între

leziunile traumatice și deces există legătură directă de cauzalitate, chiar

dacă decesul s-a produs la cca. 40 de zile de la agresiune și leziunile s-au complicat

în final cu casexie (stare de slăbiciune profundă a organismului, legată de o

denutriție foarte importantă, nu este o afecțiune în sine ci este strâns legată

de o altă cauză), hemoragie digestivă și bronhopneumonie.

Inculpatul cunoștea

faptul că victima era în vârstă, că datorită acestui fapt o persoană de o

asemenea etate este mai sensibilă, poate fi mai vulnerabilă. între cei doi era

o stare tensionată determinată de neplata la termen a ratelor pentru împrumutul

efectuat de victimă pentru familia inculpatului. Din aceasta se poate desprinde

și mobilul crimei și anume scăparea de datoriile pe care le avea la acesta și

prin acesta la diferite instituții bancare.

Banca Cooperatistă 8

Martie Codlea a comunicat că pe numele victimei exista la data decesului un

contract de împrumut, în care numiții A.M., A.M., P.N. și C.I. sunt giranți.

S-a arătat că asupra celor patru giranți au fost instituite popriri.

Suportul optic care

conține imaginile surprinse de camera de luat vederi a sucursalei RB Râșnov nu

a fost apt să releve mai multe date despre dinamica incidentului, deoarece din

unghiul în care se afla bancomatul față de locul de intrare în piață, camera nu

a putut înregistra aspecte relevante pentru cauză. Se pot observa cele două

părți implicate în incident anterior agresiunii de la intrarea din piață, când

ies sau intră în piață.

Având în vedere

probatoriul administrat, instanța a apreciat că la data de 20 iulie 2012

inculpatul a lovit victima Z.V. cu un ciocan de tâmplărie în cap, având

reprezentarea suprimării vieții victimei.

În ceea ce privește

încadrarea juridică a faptei, inculpatul a solicitat prin apărătorul său

schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de omor calificat

prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., în

infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen.

Pentru reținerea dispozițiilor art. 183 C. pen. se impune pe de o parte analiza

poziției subiective a făptuitorului și în al doilea pas, analiza dinamicii acțiunii.

Lovirea care a avut ca urmare decesul victimei, presupune existența intenției

cu privire la acțiunea de lovire și culpa cu privire la rezultatul mai grav

produs și anume decesul victimei.

Or în aceste

condiții, din punct de vedere subiectiv, făptuitorul acționează cu intenția de

a lovi, ca atare prin acțiunea sa produce o vătămare, iar în realitate se

produce un rezultat mai grav, decesul victimei, iar între acțiunea de vătămare

și deces există legătură de cauzalitate.

În speță inculpatul a

negat acțiunea de lovire, de vătămare a victimei, ca atare, chiar dacă

inculpatul are dreptul de a nu se autoincrimina, atâta vreme cât a negat un

contact direct cu victima, cu consecința producerii unei vătămări, acțiunea sa

nu poate fi analizată prin prisma art. 183 C. pen. inculpatul a arătat că

victima a încercat să îl lovească, el doar a barat lovitura și victima a căzut

lovindu-se cu capul de asfalt. Această teză este infirmată științific prin

constatările medico-legale efectuate care au afirmat existența unei lovituri de

intensitate medie mare care a avut rol tanatogenerator și mai multe lovituri de

intensitate mică, produse prin lovire de corp dur, partea carosabilă, fără a

avea vreun efect în producerea traumatismului cranio-cerebral.

Pe de altă parte,

dinamica acțiunii astfel cum a fost dovedită, locul unde a fost lovită victima,

organul vital vizat, corpul contondent folosit, ciocan, relevă intenția de a

lovi victima, prevăzând rezultatul faptei sale de suprimare a vieții victimei,

rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii

lui.

Lovirea a victimei,

în vârstă de 64 de ani, cu un ciocan de tâmplărie, cu intensitate medie-mare,

cu consecința unor leziuni deosebit de grave în regiunea vitală ale corpului,

impune concluzia că inculpatul a avut reprezentarea rezultatului agresiunii

sale, pe care l-a acceptat.

Așadar, inculpatul a

acționat cu intenție indirectă de a ucide, fapta constituind infracțiunea de

omor calificat și nu aceea de lovituri cauzatoare de moarte, cum eronat a cerut

inculpatul a se schimba încadrarea juridică.

S-a apreciat că, în

surprinderea poziției psihice pe care inculpatul a avut-o în momentul comiterii

infracțiunii, trebuie pornit de la premisa că tocmai faptul că a aplicat unei

persoane în vârstă, în cap o lovitură de intensitate medie-mare cu un ciocan de

tâmplărie, este de natură să conducă la ideea că acesta a prevăzut și a

acceptat posibilitatea lezării unor regiuni cu potențial mortal ridicat (cap).

Orientarea loviturii nu a vizat altă regiune a corpului mai puțin vulnerabilă,

de asemenea intensitatea loviturii nu a fost mică sau cel mult mică-medie, ca

atare nu se poate vorbi de praeterintenție și ca atare nu pot fi reținute

dispozițiile art. 183 C. pen. Chiar dacă victima când se afla în fața pieței s-a

îndreptat spre inculpat, astfel cum declară acesta din urmă, posibilitatea

evitării incidentului era ușoară și firească, prin îndepărtarea din acel loc,

ocolind victima. Inculpatul a mai invocat în apărare faptul că victima suferea

de anumite boli preexistente și că există suspiciunea că decesul acestuia nu ar

fi în legătură de cauzalitate cu leziunile corporale traumatice suferite în

incidentul din data de 20 iulie 2012.

Chiar dacă ulterior

lovirii victimei starea de sănătate a acesteia s-a deteriorat datorită

complicațiilor ce au survenit, lanțul cauzal nu se întrerupe, deoarece se

păstrează legătura de cauzalitate între acțiune și rezultat, pentru faptul că

dacă nu ar fi existat acțiunea de lovire, nu ar fi existat nici complicațiile

ulterioare, aflate în strânsă legătură cu acțiunea de lovire.

Victima nu era în

evidență cu boli psihice și nici cu alte boli grave. Victima a fost internată

în spital la data de 20 iulie 2012 orele 19:57, iar când starea sa de sănătate

s-a ameliorat, a fost externat. La domiciliu a fost îngrijit de familia sa.

Când starea sa de sănătate s-a agravat, la data de 22 august 2012 victima a

fost din nou internat în spital. După incident și până la deces victima nu a

reușit să comunice cu nicio persoană străină sau din cadrul familiei.

Deoarece victima avea

un handicap din naștere de vorbire, surdomutitate s-a încercat comunicarea cu

acesta prin scriere, însă nu s-a reușit.

Deși inculpatul a

vehiculat ideea că decesul victimei s-a datorat faptului că nu a fost îngrijit

de membrii familiei sale, acest fapt a fost infirmat de fiul victimei. De

altfel, științific s-a stabilit cauza decesului ca fiind în legătură directă cu

agresiunea din data de 20 iulie 2012.

Nu poate fi reținută

nici starea de provocare din partea victimei. Pe de o parte incidentul din

interiorul barului dintre cei doi nu a fost descris în aceea modalitate ca

inculpatul, de martorele S.E. și V.L. Pe de altă parte, martorul cu identitate

protejată a arătat că inculpatul a lovit victima, brusc, fără motiv, în

momentul în care a trecut pe lângă aceasta.

În plus, victima se

afla într-o netă stare de inferioritate fizică față de inculpat, datorită

vârstei și constituției fizice, în plus inculpatul avea supra sa și un obiect

contondent. Inculpatul a avut posibilitatea obiectivă de a evita întâlnirea cu

victima.

Chiar și conduita

inculpatului după incident, constând în prezentarea la spital în acea seară și

a doua zi, loc în care în mod insistent s-a interesat de starea de sănătate a

victimei, prezentându-se la personalul spitalului ca fiind nepotul victimei,

trădează o preocupare excesivă și nejustificată a inculpatului, dacă astfel cum

afirmă acesta, nu ar fi lovit victima. Chiar și "autodenunțul" pe

care l-a efectuat inculpatul la data de 20 iulie 2012 relevă conduita nesinceră

a inculpatului, dar preocupat pentru a-și preconstitui

"buna-credință". Astfel, inculpatul a arătat că în data de 20 iulie

2012 victima a încercat să îl lovească, el s-a apărat, barând lovitura, astfel

victima a căzut și s-a lovit cu capul de asfalt. Inculpatul a apreciat că

victima a rămas întins pe asfalt deoarece s-a lovit și pentru că era în stare

de ebrietate.

Având în vedere

probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a apreciat că prezumția de

nevinovăție a inculpatului a fost răsturnată, probele cauzei conducând fără

dubiu la stabilirea vinovăției inculpatului.

S-a apreciat că în

drept, fapta inculpatului C.L. care, la data de 20 iulie 2012, în loc public

(trecerea de pietoni din Piața Agroalimentară din Râșnov) i-a aplicat victimei

Z.V. o lovitură de intensitate medie-mare cu un ciocan de tâmplărie într-o zonă

vitală (cap), persoana agresată decedând la data de 29 august 2012 datorită

complicațiilor survenite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de omor calificat prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit.

i) C. pen.

La individualizarea

pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța a avut în vedere circumstanțele

reale ale cauzei și cele personale ale inculpatului.

Inculpatul a negat

comiterea faptei, fără ca poziția procesuală a acestuia să fie considerată ca o

cauză care ar determina dozarea pedepsei peste minim, deoarece acesta are

dreptul de a nu se autoincrimina și ca atare are dreptul de a nega acuzația

adusă, aceasta urmând a fi dovedită prin probele cauzei.

Partea vătămată Z.M.,

care a comunicat instanței prin intermediul lui Z.V., s-a constituit parte

civilă în cauză cu suma de 10.000 RON, cu titlu de daune morale.

Partea vătămată Z.V.

s-a constituit parte civilă cu suma de 9.000 RON cu titlu de daune materiale și

cu suma de 10.000 RON daune morale. În ceea ce privește daunele morale

solicitate de părțile civile, acestea sunt parțial întemeiate. Pierderea unui

soț, sau unui tată chiar dacă acesta este în vârstă creează o stare de

suferință. Dacă această pierdere se datorează unui eveniment în care a fost

implicat un terț și pierderea este violentă, aceasta creează suferințe mult mai

mari.

Cu certitudine cele

două părți civile au trecut printr-o perioadă dificilă, au suferit ca urmare a

faptului că prin acțiunea ilegală a inculpatului și-au pierdut un membru al

familiei de care erau atașați.

Cu toate acestea,

cuantumul daunelor morale solicitate de părțile civile este exagerat și ca

atare se impune diminuarea daunelor morale cerute.

Fiind întrunite elementele

răspunderii civile delictuale, respectiv existența prejudiciului cert suferit

de părțile civile, a faptei ilicite, legătura de cauzalitate între prejudiciu

și fapta ilicită, precum și vinovăția inculpatului sub forma intenției

indirecte, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la 1394 și

următoarele C. civ., instanța a obligat inculpatul să achite următoarele sume,

cu titlu de despăgubiri civile: către Spitalul Clinic Județean de Urgență

Brașov suma de 3.323,40 RON cu titlu de daune materiale, reprezentând

îngrijirile acordate victimei; către Z.M. suma de 5.000 RON cu titlu de daune

morale; către Z.V., suma de 3.000 RON cu titlu de daune morale. Partea civilă

Z.V. a solicitat și daune materiale, însă acesta nu a făcut dovada cheltuirii

vreunei sume de bani ca urmare a decesului tatălui său Z.V., ca atare restul

pretențiilor solicitate de părțile civile, vor fi respinse.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel inculpatul C.L., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie. În susținerea apelului, inculpatul atât personal dar și prin

apărătorul ce i-a fost desemnat în cauză, a învederat faptul că, nu este

vinovat de comiterea infracțiunii ce i se impută. A arătat că sentința este

criticabilă, atât sub aspectul netemeiniciei cât și a nelegalității întrucât,

în opinia sa, din ansamblul probelor care au fost administrate atât în cursul

urmăririi penale cât și cu ocazia cercetării judecătorești în fața instanței de

fond nu a rezultat în afara oricărui dubiu vinovăția inculpatului în sensul că

ar fi săvârșit infracțiunea reținută în sarcina acestuia.

Într-adevăr, între

inculpat și victima Z.V., a avut loc un incident, în sensul că victima aflată

sub influența băuturilor alcoolice s-a legat de inculpat, iar acesta nu a făcut

altceva decât să o îndepărteze pe victimă, însă acțiunea inculpatului nu a avut

o intensitate deosebită și nu putea conduce la decesul victimei.

Inculpatul nu a

exercitat nicio acțiune de lovire cu ciocanul asupra victimei, iar declarația

martorului sub acoperire, dată în acest din urmă sens nu se coroborează cu

celelalte probe.

Așa cum rezultă din

toate înscrisurile medico-legale de la dosar, afecțiunile victimei nu s-au

complicat pe perioada internării, ci dimpotrivă victima a fost externată cu

leziunile respective ameliorate. De asemenea, rezultă și faptul că după

externare victima nu a urma tratamentul prescris, decesul victimei datorându-se

atitudinii de a nu urma tratamentul medical, neexistând o legătură de

cauzalitate directă și nemijlocită cu acea lovitură la cap. În esență, în

opinia sa, din analiza coroborată a acestor probe rezidă un puternic dubiu cu

privire la săvârșirea faptei de către inculpat, dubiu care profită

inculpatului, sens în care față de aceste concluzii, coroborate cu analiza

asupra materialului probator existent la dosar, se impune ca inculpatul să fie

achitat în baza art. 2 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Prin Decizia nr.

145/Ap din 17 decembrie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru

cauze cu minori a fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpatul

C.L. împotriva Sentinței penale nr. 136/S din data de 23 mai 2013 a

Tribunalului Brașov, pe care a menținut-o.

A fost menținută

starea de arest preventiv a inculpatului C.L. și s-a adăugat timpul de arestare

scurs de la data de 23 mai 2013 la zi.

În baza art. 189 C.

proc. pen., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției, către

Baroul Brașov a sumei de 200 RON, reprezentând onorariul avocatului desemnat

din oficiu, pentru inculpat, iar în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a

fost obligat apelantul la plata sumei de 600 RON reprezentând cheltuielile

judiciare avansate de stat în apel.

Pentru a se pronunța

astfel, în fața instanței de apel a fost audiat martorul B.T. propus în apărare

de către inculpat, martor care a arătat că îl cunoaște atât pe inculpat, cât și

pe victimă. Acesta nu a fost martor ocular la incident, însă știe din auzite că

inculpatul s-a întâlnit cu victima, pe care a îmbrâncit-o, iar aceasta a căzut

și s-a lovit la cap. Referitor la acest incident, martorul a arătat că nu a

auzit ca inculpatul să fi avut asupra sa un ciocan. A mai arătat, de asemenea

că nu a avut nici un conflict cu inculpatul, pe care îl cunoaște de mai multă

vreme. Despre victimă a arătat că aceasta obișnuia să consume băuturi

alcoolice.

Cel de-al doilea

martor încuviințat în apărare nu a putut fi audiat, fiind plecat de la

domiciliu, iar instanța nu a fost în posesia unei alte adrese a acestuia, unde

ar fi putut să îl citeze.

A fost administrată

și proba cu înscrisuri, depuse de către inculpat la ultimul termen de judecată.

În apel, așa cum

rezultă din încheierile de ședință inculpatul a mai formulat și alte cereri în

probațiune și numeroase memorii care au fost analizate și soluționate, cu

motivările din respectivele încheieri de ședință. În privința memoriilor

formulate de către inculpat, pe lângă aspectele consemnate în încheierile de

ședință, instanța de apel a răspuns și în considerentele ce urmează, la analiza

apelului declarat de către acesta.

Analizând hotărârea

apelată, în baza actelor și lucrărilor dosarului și în baza mijloacelor de

probă administrate în fața instanței de apel, curtea a constatat că apelul

declarat este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele

considerente.

Instanța de apel a

constatat că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt, în baza

mijloacelor de probă administrate, în condiții de legalitate, pe tot parcursul

procesului penal.

S-a reținut că starea

de fapt constă, în esență, în următoarele: la data de 20 iulie 2012, în loc

public (trecerea de pietoni din Piața Agroalimentară din Râșnov) inculpatul

C.L. i-a aplicat victimei Z.V. o lovitură de intensitate medie-mare cu un

ciocan de tâmplărie într-o zonă vitală (cap), persoana agresată decedând la

data de 29 august 2012 datorită complicațiilor survenite.

S-a apreciat că prin

coroborarea judicioasă a mijloacelor de probă, în mod legal a stabilit

tribunalul că fapta inculpatului C.L., astfel cum a fost descrisă anterior,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de

art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

S-a arătat că

mijloacele de probă care dovedesc cu certitudine săvârșirea de către inculpat a

infracțiunii de omor calificat, așa cum a fost descrisă anterior, sunt

următoarele:

- Procesul-verbal de

cercetare la fața locului, în care este descris locul săvârșirii infracțiunii,

de către inculpat. Cu ocazia primelor cercetări efectuate de către organele de

poliție a rezultat și s-a consemnat în respectivul proces verbal, faptul că

inculpatul și victima au avut o altercație pe trecerea de pietoni. La fața

locului au fost descoperite urme de sânge.

- Planșa fotografică

conținând aspecte fixate cu ocazia cercetării la fața locului, atestă aceleași

aspecte, în sensul că pe trecerea de pietoni au fost descoperite urme de sânge.

- Potrivit

procesului-verbal care atestă primele activități efectuate la fața locului, de

către primul polițist sosit acolo, rezultă faptul că, a fost identificat

făptuitorul, în persoana inculpatului C.L., care a declarat că a avut o

altercație cu victima Z.V., acesta din urmă a încercat să îl lovească pe

inculpat cu pumnul, acesta parând lovitura, împrejurare în care victima a căzut

și s-a lovit cu capul de asfalt, pe trecerea de pietoni aflată la intrarea în

piața Agroalimentară. În declarația olografa a inculpatului de la fila 40 dosar

urmărire penală, acesta a descris același mod de săvârșire a faptelor, în

sensul că victima a încercat să îl lovească cu pumnul, el a parat lovitura

victimei, aceasta din urmă căzând la pământ și lovindu-se cu capul de asfalt pe

trecerea de pietoni. În cuprinsul aceleiași declarații olografe, inculpatul

recunoaște că a avut asupra sa respectivul ciocan, însă a arătat că nu a lovit

victima cu acest ciocan. Inculpatul a arătat, că în momentul căderii victimei a

încercat să o prindă pe victimă, moment în care a aruncat din mână ciocanul

spre trotuar, fără să știe ce s-a întâmplat ulterior cu acesta.

- Declarațiile

martorei S.E., martoră care face referire la un incident verbal petrecut

într-un bar de lângă piața agroalimentară, între inculpat și victimă,

împrejurare în care martora l-a scos afară pe Z.V. din bar, iar apoi a auzit

mai mult zgomot afară, a ieșit din bar și a văzut lume multă strânsă afară, iar

pe Z.V. l-a văzut căzut pe trecerea de pietoni. Aceeași variantă a susținut-o

această martoră și în declarația dată în fața instanței, la termenul de

judecată din 28 februarie 2013. Această martoră nu a văzut momentul în care

inculpatul a lovit victima pe trecerea de pietoni și a descris un incident

dintre victimă și inculpat dintr-un bar, incident anterior lovirii victimei, cu

ciocanul pe trecerea de pietoni.

- Martora B.G. a

declarat că l-a văzut în zona producerii incidentului și în jurul orei, în care

acesta s-a produs, pe inculpat având în mâna dreaptă un ciocan. La scurt timp,

a auzit zgomot afară și a văzut lume adunată, în jurul trecerii de pietoni, iar

apoi a văzut victima căzută pe trecerea de pietoni.

- Declarația

martorului I.S., vânzător de pepeni în piața agroalimentară, în care acesta

arată că a văzut victima căzută pe trecerea de pietoni, nu a văzut momentul în

care a căzut, iar inculpatul a venit în piață și a luat telefonul mobil de la o

altă persoană și a sunat la serviciul de urgență 112. Acest martor a arătat că

în momentul în care a văzut victima căzută pe trecerea de pietoni, lângă

aceasta se afla doar inculpatul C.L.

- Martorul V.F. a

confirmat că a existat o altercație între inculpat și victimă, într-un bar de

lângă Piața Agroalimentară, că l-a văzut pe inculpat, după acest incident având

în mână un ciocan cu mâner galben, tip teslă. După acest incident din zona

barului, la aproximativ 20 de minute același martor a declarat faptul că a

auzit zgomot pe stradă, moment în care a văzut victima căzută pe trecerea de

pietoni, având sânge în zona capului și pe inculpat pe lângă el, încercând să

îi acorde primul ajutor. Victima era inconștientă, iar la scurt timp a sosit

ambulanța și poliția.

- Martorul K.E. a

arătat că, a văzut victima căzută pe trecerea de pietoni, pe inculpat lângă

aceasta acordându-i primul ajutor, însă nu a văzut efectiv momentul în care

aceasta a căzut și împrejurările în care a căzut. În declarația din fața

instanței de judecată, martorul a arătat aceleași aspecte, în sensul că a văzut

victima căzută, și nu cunoaște circumstanțele concrete în care aceasta a căzut.

De asemenea, a arătat că a văzut inculpatul lângă victimă acordându-i acesteia

primul ajutor.

- Martora A.F. a

declarat că a văzut lume strânsă în apropierea trecerii de pietoni, s-a

apropiat și a văzut-o pe victimă căzută pe trecerea de pietoni, iar pe inculpat

acordându-i primul ajutor și ținându-i capul în mână. În declarația dată în

fața instanței de judecată această martoră a arătat că nu a văzut direct

momentul în care victima a căzut pe trecerea de pietoni pe asfalt, însă a

văzut-o pe victimă căzută la pământ, cu sânge pe cap.

- Martora L.V.,

vânzătoare l-a un magazin din zona unde s-a produs incidentul a arătat că a

văzut victima căzută pe trecerea de pietoni, pe inculpat cu o sticlă de apă în

mână acordându-i victimei primul ajutor. Această martoră a declarat că nu a

văzut momentul când victima a căzut și din ce împrejurări a căzut, însă

anterior acestui incident, cu 30 de minute l-a văzut pe inculpat având asupra

sa un ciocan. Și această martoră, în declarația din data de 23 mai 2013, în

fața primei instanțe a arătat că a văzut incidentul de la momentul la care

victima era deja căzută la pământ, îi curgea sânge din zona capului, iar

inculpatul se afla lângă aceasta și suna la ambulanță.

- Martora C.M.C. a

declarat că a văzut victima căzută, pe inculpat lângă aceasta încercând să îi

acorde primul ajutor, oferindu-i inculpatului telefonul pentru a apela

serviciul de urgență 112. Această martoră a susținut, în principiu aceeași

variantă de expunere a stării de fapt, și în instanță la termenul de judecată

din data de 28 martie 2013.Martora a văzut incidentul de la momentul, în care

victima era căzută jos.

- Martorul M.M. nu a

fost martor ocular și nu aduce lămuriri, în declarația dată asupra modului de

producere a incidentului.

- Martorul cu

identitate protejată „P.C." a fost martor ocular observând momentul în

care inculpatul pe trecerea de pietoni a lovit în cap victima cu un ciocan,

victima a căzut, inculpatul a încercat să îi acorde primul ajutor.

În declarația dată de

inculpat la momentul arestării preventive, acesta a recunoscut că avea

respectivul ciocan în mână, când a întâlnit victima, dar nu a lovit-o cu

ciocanul. Despre ciocan a declarat că l-a lăsat jos în momentul în care a

început să îi acorde victimei primul ajutor. Chiar și în declarația dată de

către acest inculpat, în fața instanței de judecată, inculpatul a prezentat

același mod de desfășurare al evenimentelor, ca cel prezentat, în faza de

urmărire penală, recunoscând și de această dată că avea un ciocan în mână în

momentul în care s-a întâlnit cu victima pe trecerea de pietoni și ar fi fost

lovită de către aceasta. Și în declarația din fața instanței de judecată,

inculpatul a susținut aceeași versiune, în sensul că ar fi fost lovită de către

victimă și că nu a făcut altceva decât să se apere, împingând astfel victima.

Materialul probator

este completat de redarea în formă scrisă a vizionării imaginilor de la camera

de supraveghere externă de la sucursala R. Potrivit acestui proces-verbal de la

dosar urmărire penală, în data incidentului și în apropiere de locul unde s-a

produs este văzut inculpatul având un ciocan în mână.

Pe aceste imagini nu

a fost surprins locul producerii incidentului, ci sunt văzute victima și

inculpatul anterior agresiunii, iar apoi sosirea ambulanței și a poliției.

S-a arătat că

vinovăția inculpatului, alături de declarațiile martorilor mai-sus arătați mai

este dovedită și de actele medicale care atestă cauza producerii decesului, ca

fiind actul de agresiune exercitat de către inculpat asupra victimei.

Încă de la momentul

internării și pe parcursul spitalizării s-a constatat existența traumatismului

cranio-cerebral.

Raportul de expertiză

medico-legală nr. 2035 din data de 24 iulie 2012, a concluzionat în urma

examinării victimei că prezintă leziuni traumatice ce s-au produs prin lovire

cu și de corpuri dure. S-a stabilit că leziunile au pus viața victimei în

pericol.

Potrivit precizărilor

date de către laboratorul de medicină legală de la dosar urmărire penală, nu

este exclusă producerea prin lovire directă cu un ciocan de 500 g a plăgii

contuze fronto parietal dreapta.

După decesul victimei

s-a întocmit raportul de constatare medico-legală, dosar urmărire penală, iar

potrivit concluziilor acestui raport moartea victimei a fost violentă și s-a

datorat traumatismului cranio-cerebral cu fractura bolții craniene, hematom

subdural compresiv și contuzii cerebrale cortico-subcorticale, eveniment

petrecut la data de 20 iulie 2012, inițial cu evoluție pozitivă dar complicată

în timp cu casexie, hemoragie digestivă superioară cu anemia secundară, iar în

final cu bronhopneumonie.

S-a arătat că

leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu

corp dur și căderi, leziunile grave s-au putu produce prin lovire directă cu

ciocanul de tâmplărie, intensitatea a fost medie-mare. Urmele de leziuii

traumatice produse prin căderi-loviri sunt minore și nu au contribuit la felul

și cauza decesului. Acest raport de autopsie a arătat în mod clar că intre

agresiunea din data de 20 iulie 2012 și deces există legătură de cauzalitate.

Instanța de apel a

constatat că din ansamblul materialului probator, l-a care s-a făcut referire

mai sus, inclusiv din declarația inculpatului, se desprinde faptul că

inculpatul s-a întâlnit cu victima, prima dată, într-un bar din apropiere, unde

a avut loc un incident verbal, iar victima l-a tras pe inculpat de haină, iar

ulterior pe trecerea de pietoni.

Ceea ce se contestă

de către inculpat este modul de agresare al victimei. Inculpatul susține o

variantă care nu este confirmată de mijloacele de probă administrate în cauză,

respectiv faptul că a încercat să se apere la una dintre loviturile victimei,

parându-i această lovitură, împrejurare în care victima a căzut și s-a lovit la

cap de asfaltul de pe trecerea de pietoni.

S-a apreciat că

această variantă expusă de către inculpat este contrazisă însă de mijloace de

probă precum declarația martorului ocular, cu identitate protejată, la a cărei

declarație am făcut trimiteri anterior. Martorul cu identitate protejată P.C. a

surprins momentul în care inculpatul a lovit victima cu ciocanul în cap,

aceasta din urmă căzând la pământ, iar inculpatul a aruncat ciocanul într-un

loc din apropiere.

Marea majoritate a

martorilor, la ale căror declarații s-a făcut trimitere anterior, nu au văzut

momentul în care inculpatul a lovit victima cu ciocanul în cap, ci au văzut

incidentul după momentul în care victima era căzută, iar inculpatul încerca să

îi acorde primul ajutor.

Declarația martorului

cu identitate protejată, este avută în vedere ca element de bază în materialul

probator și ca probă directă, deoarece ea se coroborează cu mijloace de probă

cu caracter științific, este vorba de expertiza medico-legală și de raportul

medico-legal de autopsie, în care sunt descrise leziunile suferite de victimă,

modul de producere al acestora și existența legăturii de cauzalitate între

actele de agresiune cu ciocanul exercitate de către inculpat și decesul

victimei.

În declarația dată în

fața instanței de judecată, la termenul din data de 28 februarie 2013, acest

din urmă martor a descris, în condiții de contradictorialitate, în mod

amănunțit modalitatea de producere a evenimentului. Acest martor, a arătat în

declarația din fața instanței și a descris exact momentul în care inculpatul a

lovit victima cu un ciocan în cap o singură dată. Martorul a arătat că victima

a fost lovită fără motiv și fără să fi spus ceva. Declarația acestui martor

evidențiază faptul că, victima nu a provocat în nici un fel inculpatul la

momentul incidentului de pe trecerea de pietoni, iar inculpatul a lovit o

singură dată victima cu ciocanul în cap, aspect care explică împrejurarea că

aplicarea acestei singure lovituri nu a fost văzută de mai multe persoane,

datorită repeziciunii cu care s-au derulat evenimentele și datorită unicității

loviturii. Acest martor a văzut și momentul, când după aplicarea loviturii

inculpatul a aruncat ciocanul. Martorul a arătat de ce a ales să i se protejeze

identitatea, respectiv pentru faptul că îi este frică de inculpat, întrucât

acesta din urmă este o fire violentă.

Martorul Z.V., fiul

victimei a arătat, în declarația dată nemijlocit, în fața primei instanțe că,

aceasta din urmă, atât în spital, cât și ulterior beneficiat de îngrijiri și tratament

medical corespunzător, aspecte care exclud varianta invocată de către inculpat,

în apărare, în sensul că decesul victimei s-ar fi produs pentru că nu a fost

îngrijită corespunzător. Tot acest martor a mai arătat că, victima ar fi

obținut două credite, iar banii i-ar fi dat inculpatului, acesta din urmă fiind

cel care a și plătit ratele la unul dintre creditele contractate de victimă.

Martora Z.G.E.,

audiată nemijlocit de către prima instanță, la data de 28 martie 2013, nora

victimei, a declarat că victima a fost îngrijită corespunzător, și că după

incident nici un membru al familiei nu a mai putut vorbi cu acesta. Această

martoră cunoaște din auzite că, inculpatul ar fi lovit victima cu ciocanul în

cap. Și această martoră a declarat că victima a împrumutat sume de bani pentru

inculpat.

Analizând coroborat

întregul material probator expus anterior și care a făcut obiect de analiză și

în fața primei instanțe, instanța de apel a constatat că inculpatul este

vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a și fost condamnat de către

prima instanță.

Așa cum rezultă din

modul în care și-a expus apărarea inculpatul, acesta a susținut că nu a lovit

victima cu ciocanul, iar că decesul acestei, s-ar fi produs, ca urmare, a

căderii și lovirii acestei de asfaltul de pe trecerea de pietoni.

Prin urmare

inculpatul a contestat doar modalitatea de lovire a victimei și recunoaște că

s-a întâlnit cu aceasta pe trecerea de pietoni, că avea un ciocan în mână, în

momentul întâlnirii și că ciocanul l-ar fi aruncat din mână, în momentul în

care a încercat să prindă victima, în sensul ca aceasta să nu se lovească de

asfalt.

Curtea de apel a

constatat că mijloacele de probă la care a făcut referire anterior, se

coroborează între ele și dovedesc faptul că inculpatul a lovit în data de 20

iulie 2012, victima cu un ciocan, în timp ce aceasta din urmă se afla pe

trecerea de pietoni, lovitura i-a fost aplicată în zona capului, iar ca urmare

a complicațiilor suferite victima a decedat la data de 29 august 2012.

Declarația martorului

cu identitate protejată se coroborează cu concluziile actelor medicale, la care

s-a făcut trimitere anterior, concluziile acestor acte medicale contrazicând

apărarea formulată de către inculpat, în sensul că, decesul victimei s-ar fi

produs ca urmare a loviturii produsă, în cădere de asfalt.

S-a apreciat că

intenția specifică infracțiunii de omor calificat, respectiv aceea de a suprima

viața victimei rezultă din obiectul contondent folosit (un ciocan), din

intensitatea loviturii aplicate (mare) și nu în ultimul rând din zona vizată

(capul victimei).

Instanța a avut în

vedere în susținerea vinovăției inculpatului declarațiile celorlalți martori

care au văzut victima imediat după lovire căzută, pe trecerea de pietoni și

având sânge pe cap.

S-a apreciat că planșele

atașate procesului-verbal de cercetare la fața locului, dosar urmărire penală,

pun în evidență urmele de sânge de pe trecerea de pietoni, aspect menit să

susțină intensitatea loviturii, dar și declarațiile martorilor care au arătat

că victima prezenta sânge în zona capului. Aspectele privitoare la urmele de

sânge reliefate de planșele foto, contrazic declarațiile martorilor propuși în

apărare de către inculpat sau apropiați ai acestuia (ale căror declarații au

fost prezentate anterior) care au afirmat că victima nu prezenta urme de sânge.

Curtea de apel a

constatat că declarațiile martorului cu identitate protejată, care a arătat că

inculpatul a lovit victima cu ciocanul în cap se coroborează pe deplin cu

concluziile actelor medicale, la care a făcut referire, în considerentele ce

urmează.

Potrivit înscrisului

de la dosar urmărire penală, victima a prezentat la prima examinare medicală un

traumatism cranio-cerebral, hematom subdural fronto tempo parietal stâng,

fractură temporală, cu minimă înfundare.

În foaia de

observație clinică și următoarele dosar urmărire penală, se face mențiune de un

traumatism cranio-cerebral grav pe care l-a prezentat victima. La fila X dosar

UP în cuprinsul aceleiași foi de observație se menționează că victima a fost

internată în stare extrem de gravă, comă GCS -5P.

În raportul de

expertiză medico-legală de la fila X dosar urmărire penală sunt reluate în

partea expozitivă a acestuia toate afecțiunile victimei ce au fost constatate

cu ocazia internării la care am făcut referire anterior. în partea de concluzii

a acestui raport, medicii legiști au constatat că leziunile s-au produs prin

lovire cu și de corpuri dure, ceea ce susține teza acuzării în sensul că

inculpatul a lovit victima în cap iar apoi aceasta a căzut.

Acest prim act medico

legal atestă două tipuri de leziuni cauzate de lovire directă și de cădere după

lovire.

Inculpatul nu a

afirmat niciodată pe parcursul cercetării că ar fi lovit victima în cap, în

nicio modalitate. Or, leziunile de la nivelul capului victimei descoperite de

medici imediat după ridicarea victimei de la fața locului atestă leziuni prin

lovire activ temporală dreaptă, acest aspect din actele medicale coroborându-se

cu declarația martorului cu identitate protejată.

Vinovăția

inculpatului în comiterea faptei în condițiile descrise în hotărârea apelată,

mai rezultă și din adresa de la dosar urmărire penală, în care medicii legiști

au precizat, ca o completare la raportul de expertiză mai sus arătat, că nu

este exclus ca lovirea victimei (plaga contuză fronto -parietală dreapta) să se

fi produs cu un ciocan de 500 g.

S-a arătat că un alt

act medical care completează materialul probator în sensul că, inculpatul a

lovit victima cu un ciocan, este raportul de constatare medico-legală autopsie,

și următoarele dosar urmărire penală, care în partea de concluzii arată într-o

manieră foarte clară că: moartea victimei a fost violentă, că decesul s-a

datorat traumatismului cranio-cerebral cu fractura bolții craniene cu

înfundare, hematom subdural compresiv și contuzii cerebrale. În cuprinsul

acestui raport se arată că în evoluția medicală a victimei după internare s-au

produs complicații, ajungându-se la deces.

Medicii legiști au

concluzionat că leziunile traumatice grave s-au produs prin lovire directă cu

ciocanul, intensitatea loviturii fiind medie mare.

Raportul de autopsie

exclude teza invocată de către inculpat în apărare, în sensul că decesul

victimei s-ar fi produs datorită leziunilor date de căderea victimei pe asfalt.

Aceste din urmă lovituri sunt minore și nu au contribuit la felul și cauza

medicală a morții.

Mai mult, medicii

specialiști care au efectuat raportul de autopsie au stabilit cu certitudine că

între decesul victimei și agresiunea acesteia din data de 20 iulie 2012, există

legătură de cauzalitate directă, aspect care exclude o altă apărare a

inculpatului, în sensul că decesul victimei s-ar fi datorat faptului că nu ar

fi fost bine îngrijită.

Concluzionând, ca

urmare, a analizei tuturor actelor medicale rezultă cu certitudine, în opinia

instanței de apel, că decesul victimei s-a produs ca urmare a loviturii

aplicate de către inculpat. Mai mult, zona capului unde s-au constatat

leziunile care au produs decesul, respectiv fronto-parietală susține faptul că

este vorba de o lovitură aplicată direct în această zonă, a cărei intensitate a

provocat consecințele descrise în actele medicale, iar ulterior decesul

victimei. Nu pot fi cauzate leziuni, în aceste zone și mai ales în cea frontală

de o intensitate așa de mare, prin cădere (în condițiile din speță), care să

conducă la decesul victimei, având în vedere localizarea acestor zone la

nivelul capului.

S-a apreciat că actul

emis de către comisia de avizare și control din cadrul Institutului Mina

Minovici, aflat la dosar primă instanță consolidează probele în susținerea

vinovăției inculpatului și subliniază cu certitudine faptul că leziunile

cauzate victimei au fost grave de la început, cu potențial tanatogenerator prin

ele însele. Ca urmare, între leziunile traumatice și deces există legătură de

cauzalitate directă, chiar dacă decesul s-a produs la o perioadă de timp de la

agresiune.

Este așadar nefondată

susținerea inculpatului din apel, în sensul că, declarația martorului cu

identitate protejată nu s-ar corobora cu nici un mijloc de probă, deoar