ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 324/2019

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin Decizia nr. 2779 din data de 17 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. x/2014, Înalta Curte, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 5140 din data de 8 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Împotriva aceste decizii a formulat contestație în anulare contestatorul A., cale de atac care a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22 ianuarie 2019, sub nr. x/2019.

Contestatorul a arătat că a înțeles să formuleze prezenta cale de atac în raport de decizia dată de către Curtea Constituțională a României referitoare la modul de alcătuire al completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata Academia Tehnică Militară a solicitat respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă, iar, pe fond, ca neîntemeiată.

La termenul din data de 19 februarie 2019, Înalta Curte, din oficiu, în raport de dispozițiile art. 319 alin. (2) C. proc. civ., a invocat excepția tardivității contestației în anulare și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții, pe care a apreciat-o ca fiind prioritară față de excepția inadmisibilității căii de atac, invocată de către intimata Academia Tehnică Militară.

Analizând excepția tardivității contestației în anulare, Înalta Curte reține următoarele:

Termenul de formulare a contestației în anulare urmează a fi verificat în cauză în raport de dispozițiile art. 319 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "Contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. (1) lit. b) sau c) împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă".

Prin Decizia nr. 2779 din data 17 octombrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2014, împotriva căreia s-a formulat prezenta contestație în anulare, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 5140 din data de 8 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Ca atare, decizia atacată, astfel cum a fost redată anterior, reprezintă o hotărâre irevocabilă care nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită, deoarece nu cuprinde vreo dispoziție de stabilire a unei obligații, în sarcina vreuneia dintre părți, susceptibilă de executare silită, în sensul art. 371

2

alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia "Pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege".

Prin urmare, sunt incidente prevederile art. 319 alin. (2) teza finală, iar prezenta contestație în anulare trebuia introdusă în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

În cauză, decizia atacată a fost pronunțată la data de 17 octombrie 2014, astfel încât contestația în anulare putea fi exercitată cel mai târziu până la data de 19 octombrie 2015, având în vedere și dispozițiile art. 101 alin. (5) C. proc. civ., potrivit căruia "Termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare".

Or, contestatorul a promovat această cale extraordinară de atac împotriva deciziei contestate la data de 21 ianuarie 2019 (așa cum rezultă din data menționată pe copia plicului cu care aceasta a fost depusă la poștă).

În conformitate cu art. 266 alin. (3) C. proc. civ., comunicarea hotărârii către părți se realizează doar în cazul în care acest act de procedură este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Așadar, obligația comunicării din oficiu, în condițiile art. 86 din cod, nu există în privința hotărârilor pronunțate în revizuire, cum este cazul deciziei atacate în cauză.

Data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre reprezintă un moment subiectiv și poate fi luată în considerare la calcularea termenului de formulare a căii de atac, în măsura în care rezultă cu certitudine din dovezile administrate.

În toate cazurile, însă, indiferent dacă poate fi sau nu dovedit momentul luării efective la cunoștință a hotărârii, contestația în anulare trebuie formulată înainte de trecerea unui an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, respectiv de la data pronunțării hotărârii pronunțate în revizuire.

Termenul obiectiv de un an este unul imperativ, înlăuntrul căruia trebuie îndeplinit actul de procedură al declarării căii de atac, iar exercitarea contestației în anulare cu depășirea acestui termen se sancționează cu decăderea, în aplicarea art. 103 C. proc. civ., contestația în anulare fiind tardiv formulată.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte admițând excepția tardivității invocată din oficiu, va respinge ca tardivă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2779 din data de 17 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2779 din data de 17 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT