Decizia nr. 4087/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cadrul procesual 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la data de 24.08.2016 sub dosar nr. x/2016, reclamanții A., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Natională pentru Restituirea, anularea Deciziei nr. 2150/8.07.2016 și obligarea pârâtei la emiterea unui nou act administrativ întocmit corect și legal de acordare a compensațiilor bănești, în cuantum corect și real, deoarece cele acordate sunt vădit inferioare. Totodată, reclamanții au solicitat, în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, să se pronunțe asupra legalității actelor și operațiunilor care au stat la emiterii actului atacat, stabilind în concret, corect despăgubirile pentru suprafața de 8,58 ha teren agricol. 1.

Prin încheierea din data de 26.04.2017, Tribunalul Brașov a admis excepția tardivității cu privire la cererea formulată de reclamanții B. și C., invocată de pârâtă, și a respins cererea formulată de reclamanții B. și C., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietăților ca și consecință a admiterii excepției tardivității. Totodată, a respins excepția tardivității, cu referire la cererea formulată de reclamanta A.. 1.

Prin sentința nr. 728/03.05.2017, Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietăților. 1.

Împotriva încheierii din data de 26.04.2017 și a sentinței nr. 728/03.05.2017, pronunțate de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții A., B. și C.. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, sub același nr. de dosar. 1.

Prin încheierea din data de 06.09.2018, Curtea de apel a dispus, față de lipsa nejustificată a părților, legal citate, și având în vedere că nici una dintre acestea nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului formulat de reclamanții A., A. și C. împotriva încheierii din data de 26.04.2017 și sentințeinr. 728/CA/3.05.2017 pronunțate de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016 și trimiterea dosarului în arhivă spre conservare, până la stăruința părții interesate. 2. Soluția instanței de fond Prin Decizia nr. 324 din 11 aprilie 2019, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția perimării, invocată de intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și, în consecință, a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenții-reclamanți A., B. și C. împotriva sentinței nr. 728/CA/03.05.2017, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. 3. Calea de atac exercitată Împotriva Deciziei nr. 324 din 11 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții B. și C.. 4. Apărările intimatei pârâte Intimata pârâtă Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat. II. Analiza cererii de recurs 1. Motivele de fapt și de drept relevante Recursul vizând administrarea excepției perimării. În motivarea recursului s-a arătat că părțile au formulat prin e-mail cerere de reluare a judecății, care de altfel fusese în mod greșit suspendată însă instanța nu a avut în vedere acest înscris ci doar fondul cererii, excepția de neconstituționalitate. Este real faptul că în primul e-mail de înaintare(f.68 dos.recurs) cu data de intrare la Curtea de Apel în 7 martie 2019 se menționează ca subiect Dosar nr. x/2016 termen 7.03.2019 cerere judecare lipsă. A doua zi recurenta(reclamantă) formulează o cerere de repunere a cauzei pe rol (reluarea judecății) și judecarea cauzei și în lipsa părților, document despre care instanța afirmă că ar fi fost oricum ulterior împlinirii termenului de 6 luni pentru perimare. Conform dispozițiilor art. 416 alin. (2) C. proc. civ., termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părții sau de instanță. Or comunicarea încheierii de suspendare din 6 septembrie 2018 reprezintă ultimul act de procedură. Pe de altă parte e-mail-ul este datat 6 martie 2019 ora 23 18 deci în intervalul menționat de către instanța Curții de apel. Faptul că atașamentele menționate "obiective; ex: pentru Brașov" "copie documente, nu se regăseau în actele ulterioare, putea și trebuie să dea instanței ideea unei verificări, fiind evidență voința părții de judecare lipsă". Este de altfel firesc să se urmărească intenția reală a părților mai ales atunci când nu sunt reprezentate sau asistate de un specialist în drept și nu doar corectitudinea formală a unei cereri CEDO sesizând în mai multe cauze acest lucru (ex: asigurarea accesului real" la justiție al părților în detrimentul unor termene procedurale prea scurte impuse de legislație). În aceste condiții instanța apreciază că în mod greșit s-a admis excepția perimării. 2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs Cum în raport de motivele invocate recursul se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte îl va admite, și în baza dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. va casa decizia, va respinge excepția perimării, trimițând cauza pentru continuarea judecății.