ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1223/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci, la 12 martie 2015, reclamanta SC A. - SRL, în contradictoriu cu pârâta B. SA, și Societatea C., prin mandatară - D. SRL, a solicitat întoarcerea executării silite efectuată în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. x/16.07.2008, prin restabilirea situației anterioare executării, în sensul obligării societății C., la restituirea autovehiculului marca E., serie șasiu - x, cu număr de înmatriculare x și la plata către reclamantă a cheltuielilor de executare.

Prin Sentința civilă nr. 1.115 din 22 mai 2017, Judecătoria Tecuci, a respins excepția lipsei calității de reprezentant a mandatarei D. SRL.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.

A respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâta C., pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia.

A respins cererea de întoarcere a executării silite, ca nefondată.

Prin Decizia nr. 25 din 14 februarie 2018, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă, a fost respins, ca neîntemeiat, recursul declarat de reclamanta SC A. - SRL, împotriva Sentinței nr. 1.115 din 22 mai 2017, pronunțată de Judecătoria Tecuci.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, la 26 februarie 2018, revizuenta SC A. SRL, a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 25 din 14 februarie 2018, pronunțată de Tribunalul Galați, în Dosarul nr. x/2015, cererea de revizuire fiind întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și pct. 7 din C. proc. civ.

Cu privire la art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., revizuenta a arătat că Decizia civilă nr. 25 din 14 februarie 2018, a Tribunalului Galați, este potrivnică altei hotărâri irevocabile, pronunțate între aceleași părți, cu privire la aceeași pricină, respectiv Deciziei civile nr. 203 din 8 februarie 2016, a Tribunalului Galați, prin care instanța a reținut existența unei obligații în sarcina intimatelor de a repara prejudiciul suferit de revizuentă în situația în care bunul nu se mai află în patrimoniul intimatelor, ca urmare a înstrăinării acestuia. Prin aceeași decizie s-a reținut că revizuenta din prezenta cauză are dreptul la suma actualizată obținută din vânzarea bunului.

La termenul din 26 iunie 2018, Tribunalul Galați, a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., constituindu-se Dosarul nr. x/2018, cauză în care s-a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Galați.

Prin Decizia civilă nr. 126 din 26 iunie 2018, pronunțată de Tribunalul Galați, a fost declinată competența materială de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., în favoarea Curții de Apel Galați.

Înalta Curte de Casație și Justiție, a admis cererea de strămutare și a dispus strămutarea cererii de revizuire de la Curtea de Apel Galați, la Curtea de Apel Iași.

Prin Decizia nr. 231 din 12 martie 2019, Curtea de Apel Iași, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., formulată împotriva Deciziei civile nr. 25 din 14 februarie 2018, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă.

În motivarea soluției pronunțate, curtea de apel a reținut că prin Decizia civilă nr. 25 din 14 februarie 2018, pronunțată de Tribunalul Galați - decizie ce se cere a fi revizuită, s-a respins recursul declarat de SC A. SRL, împotriva Sentinței civile nr. 1.115 din 22 mai 2017, a Judecătoriei Tecuci, astfel că această hotărâre nu este susceptibilă de revizuire întrucât nu a evocat fondul.

O astfel de situație nu se regăsește în situația în care instanța de recurs a respins recursul, deoarece printr-o asemenea hotărâre nu se evocă fondul, astfel că revizuirea îndreptată împotriva unei astfel de hotărâri este inadmisibilă.

Împotriva acestei decizii, revizuenta SC A. SRL, a formulat recurs.

La termenul din 13 iunie 2019, Înalta Curte, a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, rămânând în pronunțare asupra acesteia.

Examinând recursul, în raport de excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, constată următoarele:

Regula în materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii este aceea că o astfel de hotărâre este supusă căii de atac prevăzută de lege pentru hotărârea revizuită - art. 328 alin. (1) din C. proc. civ. În consecință, hotărârea dată asupra cererii de revizuire care are ca obiect o decizie a instanței de recurs este irevocabilă, astfel încât ea nu mai poate fi atacată cu recurs.

Art. 328 alin. (2) din C. proc. civ., prevede că dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice calea de atac este recursul, cu excepția cazului în care instanța de revizuire este Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei hotărâre este irevocabilă.

Această dispoziție procedurală nu este însă de natură a deschide calea unui recurs la recurs, aplicându-se și în această ipoteză regula prevăzută la alin. (1) al art. 328 din C. proc. civ., în sensul că, dacă hotărârea supusă revizuirii pe temeiul art. 322 pct. 7 din același cod este irevocabilă, același caracter îl va avea și hotărârea pronunțată în revizuire.

Cu alte cuvinte, în cazul revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., singura cale de atac este recursul, apelul fiind suprimat.

Din interpretarea prevederilor art. 328 alin. (2) din C. proc. civ., reiese că intenția legiuitorului a fost aceea de a elimina calea de atac a apelului atunci când hotărârea a cărei revizuire se cere este supusă atât apelului, cât și recursului, iar nu aceea de a deschide calea recursului și în situația în care hotărârea supusă revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este pronunțată în recurs.

În speță, prin cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., revizuenta SC A. SRL, a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 25 din 14 februarie 2018, pronunțată de Tribunalul Galați, în Dosarul nr. x/2015, hotărâre irevocabilă, pronunțată în soluționarea unui recurs, susținând că este potrivnică Deciziei civile nr. 203 din 8 februarie 2016, a Tribunalului Galați, hotărâre, de asemenea, irevocabilă.

Or, regula privind legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. În afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

În consecință, pentru considerentele anterior reținute, Înalta Curte, va respinge recursul declarat în cauză, ca inadmisibil.

Având în vedere prevederile art. 274 din C. proc. civ., din prisma culpei procesuale a recurentei-revizuente SC A. SRL, Înalta Curte, urmează a admite cererea intimatei B. SA, urmând să oblige pe recurenta-revizuentă la plata sumei de 500 RON către intimata B. SA, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta SC A. SRL, împotriva Deciziei civile nr. 231 din 12 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

Obligă pe recurenta-revizuentă la plata sumei de 500 RON către intimata B. SA, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 iunie 2019.

GGC - OB