ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 516/2019

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin Sentința nr. 20/S/2006, Tribunalul Brașov, secția civilă, a respins cererea reclamantului A. de repunere în termenul de exercitare a acțiunii.

A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și, în consecință, a respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul A.

A respins cererea de chemare în garanție a Statului Român, formulată de reclamantul A.

Prin Decizia nr. 1134 din data de 28 martie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul A. și de pârâții Municipiul Brașov prin primar, S.C. B. S.R.L. și S.C. C. S.A. (a cărei succesoare este S.C. D. SA) împotriva Deciziei nr. 142/Ap din 22 noiembrie 2000 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2000.

Prin cererea înregistrată la data de 20 iulie 2018 pe rolul Tribunalului Brașov, revizuentul A. a solicitat revizuirea Sentinței civile nr. 20/S/2006 a Tribunalului Brașov, cererea de revizuire fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, revizuentul a arătat, în esență, că Sentința civilă nr. 20/S/2006 a Tribunalului Brașov este contrară Deciziei civile nr. 1134 din data de 28 martie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2001.

Prin întâmpinările depuse la dosar, intimații au invocat excepția inadmisibilității și excepția tardivității cererii de revizuire.

Prin Sentința civilă nr. 209/S din data de 11 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale invocată de instanță din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a avut în vedere faptul că revizuirea a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și, constatând că una dintre hotărârile pretins potrivnice a fost pronunțată de instanța supremă, în temeiul dispozițiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ. a declinat competența de soluționare în favoarea Înaltei Curți.

La data de 17 octombrie 2018 dosarul a fost înregistrat pe rolul secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La termenul de judecată din data de 7 martie 2019, instanța a rămas în pronunțare asupra excepțiilor invocate de intimați în cuprinsul întâmpinărilor depuse la dosar.

Examinând cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în raport de excepția tardivității invocată de intimați, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunțarea ultimei hotărâri.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a exercita calea de atac.

În speță, hotărârile pretins potrivnice sunt Sentința civilă nr. 20/S/2006 pronunțată de Tribunalul Brașov și Decizia civilă nr. 1134 din data de 28 martie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Ultima hotărâre, în sensul dispozițiilor legale anterior redate, este Decizia civilă nr. 1134 pronunțată de instanța supremă la data de 28 martie 2018, astfel încât, în conformitate cu art. 101 alin. (3) C. proc. civ., termenul de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru formularea cererii de revizuire în cazul reglementat de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 28 aprilie 2018.

Cum cererea de revizuire a fost depusă prin poștă la data de 18 iulie 2018 (conform ștampilei aplicate pe plicul de expediere aflat la dosarul tribunalului), cu depășirea termenului de o lună prevăzut de lege, instanța constată că în cauză a intervenit sancțiunea decăderii revizuentului din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac.

Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge ca fiind tardiv introdusă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuentul A.

În raport de dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., instanța va obliga pe revizuentul A. la plata sumei de 1.190 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimații E., F., G., H., I., J. și K.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței civile nr. 20/S din data de 20 februarie 2006 pronunțată de Tribunalul Brașov.

Obligă pe revizuentul A. la plata sumei de 1.190 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimații E., F., G., H., I., J. și K.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 martie 2019.

Procesat de GGC - NN