ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.02.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 419/2014

HOTĂRÂRE
06.02.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 419/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra conflictului de

competență constată următoarele:

Prin cererea formulată

de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești I.G.M., G.M., P.M.

și V.G.C.G. s-a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei M.M.,

în baza titlului executoriu – contract de credit din 15 aprilie 2008 emis de I.M.C.

SA.

Cererea a fost întemeiată

pe dispozițiile art. 371

1

alin. (3) C. proc. civ.

Prin sentința civilă

nr. 990 din 16 septembrie 2013, Judecătoria Răcari a declinat competența soluționării

cererii de încuviințare a executării silite, în favoarea Judecătoriei Sectorului

3 București, reținând că potrivit art. 665 alin. (1) din Noul C. proc. civ., cererea

de încuviințare a executării silite se soluționează de instanța de executare, iar

în raport de dispozițiile art. 650 alin. (1), instanța de executare este judecătoria

în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea,

în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Cum executorul judecătoresc

are sediul în sectorul 3 București, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei

sector 3 București.

Judecătoria Sectorului

3 București prin sentința civilă nr. 14923 din 6 decembrie 2013, a admis excepția

de necompetență teritorială invocată din oficiu, a declinat competența în favoarea

Judecătoriei Răcari și, constatând ivit conflictul negativ de competență între cele

două instanțe, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea

pronunțării regulatorului de competență.

Judecătoria Sectorului

3 București a apreciat că, raportat la data înregistrării cererii de executare silită

(21 ianuarie 2013) și față de dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012,

procedura executării silite este guvernată de dispozițiile C. proc. civ. anterior,

fiind aplicabile dispozițiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că,

judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea este instanța competentă,

în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Cum, împotriva debitoarei

M.M., cu domiciliul în jud. Dâmbovița, localitatea T., executorul judecătoresc a

solicitat executarea silită prin toate formele prevăzute de lege, fără a se stabili

forma concretă de urmărire silită, necesară determinării instanței de executare,

competența de soluționare este dată de domiciliul debitorului, unde se prezumă că

se află bunurile urmărite.

Investită cu soluționarea

conflictului negativ de competență, Înalta Curte, va constata că, în speță, competența

soluționării cererii revine Judecătoriei Răcari, pentru considerentele ce succed:

În temeiul titlului executoriu

reprezentat de contractul de contract de credit din 15 aprilie 2008, creditoarea

I.M.C. SA a formulat cerere de declanșare a procedurii executării silite împotriva

debitoarei, la 21 ianuarie 2013, urmare căreia s-a constituit Dosarul de executare

nr. 25/2013.

Se constată că, litigiul

este guvernat de dispozițiile vechiului C. proc. civ., față de prevederile art.

25 alin. (1) din Noul C. proc. civ., potrivit cu care „procesele în curs de judecată,

precum și executările silite începute sub legea veche, rămân supuse acelei legi”.

Prin urmare, în speță

sunt aplicabile dispozițiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora competența

soluționării cererii de încuviințare a executării silite revine instanței de executare,

respectiv judecătoriei în circumscripția căreia se va face executarea.

Cum domiciliul debitoarei

M.M. se află în județul Dâmbovița, localitatea T., iar executarea silită a fost

solicitată în toate formele prevăzute de lege, singurul criteriu determinant în

stabilirea competenței îl reprezintă domiciliul debitorului, unde se presupune,

în mod rezonabil, că se află bunurile debitorului.

Pentru aceste considerente,

urmează ca Înalta Curte, în temeiul art. 22 C. proc. civ., să stabilească competența

soluționării cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei

Răcari, ca instanță de la domiciliul debitoarei.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 februarie

2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-02-06
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 418/2014
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin cererea formulată de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D.G., L.G. și M.P., s-a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului C.D., în baza titlului exec
ÎCCJ 2024-10-08
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2065/2024
pe dispozițiile art. 651 din C. proc. civ., precum și pe împrejurarea că, la data cererii de încuviințare a executării silite, 28.03.2024, domiciliul debitoarei se afla în Municipiul București. În considerarea acestei împrejurări, Judecător
ÎCCJ 2015-02-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 414/2015
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: La data de 20 octombrie 2014, N.G., executor judecătoresc în circumscripția Curții de Apel București, a solicitat încuviințarea executării silite a debitorilor D.A. și
ÎCCJ 2014-10-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2768/2014
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: La data de 16 iulie 2014, B.G., executor judecătoresc în circumscripția Curții de Apel București, a solicitat încuviințarea executării silite a debitoarei M. SRL cu se
ÎCCJ 2014-11-28
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3395/2014
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 1 București la data de 24 iulie 2014, BEJ Asociați „T. și M. " a solicitat încuviințarea executării silite, în cadrul do
Sursă