ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 738/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 738/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1137 din 3 octombrie 2008 a
Tribunalului București, secția I-a penală s-au respins ca inadmisibile cererile
de revizuire formulate de condamnații C.I. și C.N., cu obligarea la 120 lei
cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că prin adresa nr. X din 20 mai 2008, Parchetul de
pe lângă Tribunalul București a trimis acestei instanțe spre competență
soluționare cererea de revizuire formulată de revizuienții C.I. și C.N. împotriva
sentinței penale nr. 895 din 30 iunie 2004 pronunțată de Tribunalul București,
secția a II-a penală în Dosarul nr. 2854/2004 și referatul întocmit de
procuror, conform art. 399 alin. (5) C. proc. pen.
În motivarea cererii de
revizuire, condamnații C.I. și C.N. au solicitat revizuirea sentinței penale
prin care au fost condamnați la o pedeapsă de 11 ani și 6 luni închisoare și
respectiv 10 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută
de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, arătând că își întemeiază cererile
pe dispozițiile art. 394 lit. a), b), c), d), e) C. proc. pen.
Tribunalul a apreciat că nu
au existat date pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire a
hotărârii atacate pe această cale extraordinară, deoarece cazurile de revizuire
sunt strict și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen., iar revizuienții,
deși au indicat drept temei al cererii toate cazurile prevăzute de lege, în
fața instanței și-au precizat poziția și au susținut că instanțele, cu ocazia
judecării cauzei penale în fond, nu au avut în vedere toate probele
administrate.
Ca urmare, Tribunalul a
constatat că revizuienții, prin cererea pe care au formulat-o, au încercat ca
pe această cale extraordinară de atac să obțină o reevaluare a probatoriului
administrat, ceea ce potrivit legii este inadmisibil.
Împotriva sentinței penale
pronunțate de prima instanță au declarat apel revizuienții, care au solicitat
casarea hotărârii și admiterea cererii lor de revizuire, în sensul reaprecierii
probelor administrate și înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat de către
instanța care i-a condamnat.
Curtea de Apel București,
secția I-a penală, prin Decizia penală nr. 311 din 15 decembrie 2008 a respins,
ca nefondate apelurile declarate constatând că, în mod corect, prima instanță a
apreciat că motivele invocate de revizuienți în cererilor lor, respectiv
reaprecierea probelor și reducerea pedepselor, nu se încadrează în cazurile
prevăzute limitativ de art. 394 C. proc. pen., astfel că soluția de respingere
ca inadmisibile a cererilor de revizuire este întemeiată.
Nemulțumiți de hotărârea
instanței de apel, revizuienții au declarat recurs, criticând hotărârile
pronunțate pentru nelegalitate și netemeinicie și au reiterat susținerile din
cererea de revizuire.
Recursurile nu sunt
întemeiate.
Respingând ca inadmisibile
cererile de revizuire formulate de condamnații C.I. și C.N., în condițiile în
care cererile acestora nu s-au întemeiat pe nici unul dintre cazurile limitativ
prevăzute de art. 394 C. proc. pen., prima instanță a pronunțat o soluție
corectă, menținută întemeiat și de către instanța de apel, în raport și de decizia
nr. LX din 24 septembrie 2007 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de
Casație și Justiție asupra recursului în interesul legii cu privire la
inadmisibilitatea cererii de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât
cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Câtă vreme motivele invocate
de revizuienți au vizat reaprecierea probelor administrate cu ocazia judecății
și reindividualizarea pedepselor aplicate prin eliminarea sporului de pedeapsă,
apreciat de condamnați ca fiind excesiv, este evident că aceste motive nu se
regăsesc printre cazurile prevăzute expres și limitativ de legiuitor în
dispozițiile art. 394 C. proc. pen., care reglementează instituția revizuirii,
astfel încât respingerea cererilor lor și respectiv a apelurilor de către
instanțe sunt corecte.
Așa fiind, recursurile
declarate de revizuienții condamnați apar ca nefondate, urmând a fi respinse ca
atare, potrivit art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile
declarate de revizuienții C.I. și C.N. împotriva Deciziei penale nr. 311 din 15
decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurenții revizuienți la
plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3
martie 2009.