ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1956/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea adresată Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC C. SRL a solicitat anularea Deciziei nr. 738 din 9 iulie 2009 a C.N.A. a solicitat Curții de Apel Brașov (instanța de la sediul reclamantei) să anuleze Decizia nr. 738 din 09 iulie 2009 a C.N.A. privind amendarea societății reclamante cu suma de 10.000 lei. În motivarea acțiunii introductive, reclamanta a arătat următoarele: Instituția pârâtă a amendat societatea reclamantă pe motiv că în data de 18 iunie 2009, în emisiunea informativă Știrile M.I.X. TV difuzată la orele 20.00, 21.00 și 23.00, postul de televiziune al societății reclamante a prezentat un „reportaj” despre care reprezentanții C.A.N.

susțin că ar fi „publicitate pentru produsele cu destinație sexuală, publicitate care este interzisă de prevederile codului audiovizual”. Membrii C.N.A. au constatat că reclamanta ar fi încălcat prevederile art. 23 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f) și art. 25 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificări și completări. Reclamanta a expus starea de fapt, arătând că în data de 18 iunie 2009, postul de televiziune a realizat și difuzat o știre care avea drept subiect interesul brașovenilor pentru afrodisiace într-o perioadă de criză, în care afacerile celor ce dețin magazine de profil sunt în continuare solide și chiar au înregistrat o creșterea a vânzărilor.

Materialul realizat întrunește toate elementele unui reportaj de compoziție care tratează „într-un mod satiric un morav al societății contemporane”. Știrea plasează o informație de fapt divers, comerțul de afrodisiace și obiecte sexuale, în contextul unei situații de actualitate: criza economică, motiv pentru care textul este redactat cu o ironie evidentă. Chiar din prezentarea materialului crainicul folosește un ton glumeț: „cum se descurcă magazinele de profil pe timp de criză, aflați dintr-un materiale..”. Având în vedere vădita bună credință cu care a fost realizat reportajul pudibonderia membrilor C.N.A. ești neavenită. În argumentarea deciziei, C.N.A. acuză realizatorii știrii că au „îndemnat publicul să achiziționeze și produse afrodisiace pe care să le folosească în relația cu partenerii de viață fără ca aceștia să fie în prealabil înștiințați cu privire la acest fapt”.

O astfel de interpretare denotă o înțelegere complet eronată a sensului evident satiric al comentariului știrii. Nu se poate susține că „această știre s-a transformat într-o formă de promovare pentru o gamă de produse cu destinație sexuală”, așa cum se menționează în decizia C.N.A. Categoric nu poate fi vorba nici de publicitate la un magazin sau la o gamă de produse, atât timp cât nu a fost identificat locul sau numele magazinului de unde se pot achiziționa astfel de produse, nu au fost indicate denumirile sau mărcile respectivelor produse și nici prețuri exacte. Știrea difuzată trece doar în revistă câteva obiecte „ciudate” ce sunt achiziționate din astfel de magazine. Precizăm că publicitatea la un post de televiziune se difuzează după reguli clare, reguli respectate întotdeauna de postul reclamantei de televiziune.

În acest caz, nu există înțelegere cu vreun magazin de profil, nu există o plată pentru servicii de publicitate materialul realizat neavând drept scop „promovarea vânzării de bunuri sau servicii”, condiție esențială a publicității. Reclamanta a depus înscrisuri în probațiune, pentru ilustrarea stării de fapt cu privire la care a fost aplicată sancțiunea contravențională. Cererea reclamantei de suspendare actului administrativ atacat a fost soluționată prin încheierea din 12 august 2009, devenită irevocabilă prin Decizia nr. 1198 din 3 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ fiscal. În cauză a depus întâmpinare pârâtul C.N.A. și a solicita respingerea acțiunii formulate de reclamantă și menținerea deciziei nr. 738/2009 emisă pârâtul C.N.A., de sancționare cu amendă a reclamantei.

În susținerea cererii sale, pârâtul C.N.A. a arătat următoarele: prin Decizia nr. 738/2009 reclamanta a fost sancționată cu amendă cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 23 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f) și art. 25 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual cu modificările și completările ulterioare. În sarcina reclamantei s-a reținut faptul că postul televiziune M.I.X. TV Brașov, ce aparține societății reclamante, a difuzat în data de 18 iui 2009, în cadrul emisiunilor informative de la orele 20.00, 21.00 și 23.00 o știre cu titlul „Brașovenii sunt înnebuniți după afrodisiace, o spun vânzările spectaculoase ale unui st shop de pe strada Republicii..”.

Modalitatea în care a fost prezentată știrea respectivă depășit cadrul unei informări a publicului telespectator, conținutul acesteia transformându-se într-o formă de promovare a unei game de produse cu destinație sexuală, comercializate într-un sex-shop, promovare interzisă de prevederile legale din Decizia nr. 187/2006. Știrea a fost ilustrată cu imagini ale produselor filmate în acel sex-shop. Produsele prezentate au beneficiat de un comentariu detaliat cu privire la scopul pentru care sunt comercializate (îmbunătățirea apetitului sexual, prelungirea duratei actului sexual pentru bărbați etc.), fiind furnizate informații referitoare și la preț și locația unde se află sex-shopul respectiv.

în comentariile care au însoțit prezentarea și promovarea acestor produse, postul TV. M.I.X. a îndemnat publicul să achiziționeze și produse afrodisiace pe care să le folosească în relația cu partenerii de viață, fără ca aceștia să fie în prealabil înștiințați cu privire la acest fapt. Instituția pârâtă mai arată că nu poate fi reținută afirmația reclamantei conform căreia „materialul întrunește toate elementele unui reportaj de compoziție care tratează în mod satiric un morav al societății contemporane, întrucât din analiza conținutului știrii respective rezultă tară îndoială intenția radiodifuzorului de promovare a acestor produse cu destinație sexuală, publicul fiind informat cu privire la preț, adresa sex-shop-ului unde se comercializează produsele, caracteristicile produselor (îmbunătățirea actului sexual, prelungirea duratei actului sexual la bărbați etc.).

2. Soluția instanței de fond. Prin Sentința nr. 127/ F din 5 iulie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea reclamantei SC C. SRL. În motivarea sentinței s-a arătat că problema în litigiu este legată de interpretarea emisiunii prin prisma prevederilor legale din domeniul audiovizualului, stabilirea compatibilității sau nu cu art. 34 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f) și art. 25 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 a C.N.A. S-a reținut că sunt incidente prevederile art. 23 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f)) teza referitoare la prezentarea de emisiuni pornografice al căror scop este prezentarea modalităților de satisfacere a dorințelor sexuale, precum și prevederile art. 25 alin. (1) teza finală, privind publicitatea pentru produse și servicii cu destinație sexuală.

3. Calea de atac exercitată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC C. SRL și a solicitat admiterea recursului, modificarea Deciziei nr. 738 din 9 iulie 2009 emisă de C.N.A., în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantă, cu cheltuieli de judecată. În motivele de recurs se arată că hotărârea este nelegală prin prisma dreptului la informare și la libera exprimare a informațiilor. Instanța de fond a reținut că a fost încălcată Decizia nr. 187/2006 pentru că s-a făcut publicitate pentru produse și servicii cu destinație sexuală, dar aceste rețineri sunt contrare stării de fapt pentru că materialul întrunește toate elementele unui reportaj de informare și ar putea fi considerat un reportaj de compoziție cu temă sexuală.

În raport de dreptul la liberă exprimare, știrea a reprezentat o satiră la adresa moravurilor societății românești, iar satira nu poate fi un mod de promovare. Sentința a fost pronunțată cu aplicarea greșită a prevederilor att.18 lit. f), art. 23 și art. 25 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 deoarece, atunci când se constată încălcări ale dispozițiilor legii sau ale deciziilor cu caracter normativ ale consiliului, C.N.A. urma să emită o somație conținând condiții și termene pentru a intra în legalitate și doar în situația în care radiodifuzorul nu intră în legalitate se poate aplica amenda contravențională. Pentru că emisiunea postului de televiziune M.I.X. Brașov era o producție accesibilă oricărui tip de public, nu conținea nici pornografie, nici violență excesivă, nu se încadrează nici în ipotezele avute în vedere de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 504/2002 și ale art. 18 lit. f), art. 23 și art. 25 din Decizia nr. 187/2006.

C.N.A. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. 4. Soluția instanței de recurs. După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză și a probelor administrate, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente: Recurenta susține că materialul realizat întrunește elementele unui reportaj de informare și ar putea fi considerat un reportaj de compoziție cu temă sexuală și ar fi aplicabil art. 27 alin. (4) din Decizia nr. 187/2006. Însă, în raport de conținutul reportajului, respectiv imaginile și comentariile nu fac parte din subiectele pe teme sexuale ce pot fi difuzate conform art. 27 alin. (4) din Decizia nr. 187/2006 deoarece în comentarii au fost prezentate informații cu privire la prețul produselor, denumirea acestora, adresa magazinului care comercializează asemenea produse.

Decizia nr. 187/2006 interzice, prin art. 23 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f), producțiile audiovizuale prin care sunt promovate produse și servicii cu destinație sexuală. Deși recurenta a invocat faptul că reportajul este o satiră la adresa moravurilor societății românești, aceste susțineri sunt nefondate pentru că, așa cum rezultă din raportul de monitorizare, nu a existat niciun element de satiră ci au fost promovate produse și servicii cu destinație sexuală. Criticile din recurs ce vizează nelegalitatea sentinței pentru că nu a fost emisă somație pentru încălcarea prevederilor legale se constată că și acestea sunt nefondate. Pe de o parte, sentința nu poate fi nelegală, din acest punct de vedere, deoarece acest motiv de nelegalitate a actului de sancționare nu a fost invocat în fața instanței de fond, ci a fost invocat numai în motivele de recurs.

Pe de altă parte, acest motiv de nelegalitate a deciziei nu poate fi reținut pentru că, în cazul abaterilor grave, nu este necesară emiterea somației ci se dispune direct aplicarea amenzii contravenționale, ceea ce s-a întâmplat în cazul recurentei. Vor fi considerate nefondate și susținerile recurentei potrivit cărora materialul prezentat nu s-ar încadra în dispozițiile art. 18 lit. f), art. 23 și 25 din Decizia nr. 187/2006, deoarece din actele depuse la dosar rezultă că prin materialul difuzat s-a făcut publicitate la produse cu destinație sexuală și se încadra în prevederile legale. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC C. SRL Brașov împotriva Sentinței nr. 127 din 05 iulie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2011.