ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.01.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 309/2006

HOTĂRÂRE
18.01.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 309/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului penal de față:

Din actele și lucrările dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 215 din 24

august 2005, pronunțată de Tribunalul Sibiu a fost respinsă cererea de

revizuire formulată de condamnatul S.F., împotriva sentinței penale nr. 33 din

17 iunie 1002 a Tribunalului Sibiu.

În motivarea cererii de revizuire

condamnatul a susținut că există probe noi, necesare cauzei, care se impun a fi

administrate. În considerentele hotărârii, instanța de fond a reținut că nu

sunt îndeplinite condițiile art. 394 C. proc. pen., deoarece calea de atac

respectivă nu poate fi folosită decât pentru motive strict determinate, iar

revizuientul deși a susținut că există probe noi, nu le-a indicat și nici nu a

dovedit utilitatea și concludența acestora la soluționarea cauzei.

Prin decizia penală nr. 311 din 25

octombrie 2005, Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondat, apelul

declarat de condamnat cu motivarea că susținerile acestuia nu se circumscriu

cazurilor limitativ și expres prevăzute de lege.

În termen legal, împotriva acestor

hotărâri a declarat recurs condamnatul care nu a motivat, nici în scris și nici

oral, recursul declarat, susținând doar că este nevinovat.

Recursul este nefondat.

Cum recurentul nu a indicat motivele

pentru care critică hotărârile atacate, legalitatea și temeinicia acestora se

va verifica, din oficiu, în raport de prevederile art. 385

9

alin.

(3) C. proc. pen.

Examinând hotărârile atacate nu se

constată motive care luate în examinare, din oficiu, să conducă la casare.

Așa cum corect au reținut instanțele

condamnatul nu a prezentat motive care să se circumscrie cazurilor expres și

limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Prin urmare, pentru considerentele

expuse recursul declarat de condamnat este nefondat și potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se va respinge.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de revizuientul condamnat S.F. împotriva deciziei penale nr. 311 din

25 octombrie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia.

Obligă recurentul condamnat la plata

sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

18 ianuarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-05-27
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3356/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 10 din 11 ianuarie 2005, pronunțată de Tribunalul București, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 4
ÎCCJ 2005-03-01
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1498/2005
solicitând redozarea acesteia, în raport de prevederile art. 74 și art. 76 C. pen., care sunt incidente, avându-se în vedere poziția sinceră și de regret manifestată pe parcursul desfășurării procesului penal. Apelantul inculpat R.N. a invo
ÎCCJ 2005-01-05
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 39/2005
e de instanța, astfel încât nici al doilea motiv invocat nu întrunește condițiile prevăzute de lege. Apelul declarat de condamnat a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 584/ A din 26 octombrie 2004 a Curții de Apel Galați reți
ÎCCJ 2005-03-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1809/2005
ției potrivit art. 23 pct. 4 din Legea nr. 47/1992 republicată. Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate ridicată de inculpat, a dispozițiilor art. 62 pct. 2, art. 65 alin. (l) și art. 385 14 alin. (1) C. proc. pe
ÎCCJ 2003-06-19
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2946/2003
ează în nici unul din cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de legiuitor. Împotriva acestei decizii, ca și a hotărârii pronunțată de prima instanță, în termen legal a declarat recurs revizuientul condamnat G.V.C., care fără să
Sursă