CASE OF NICULESCU-DELLAKEZA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Reasonable time);Violation of Article 10 - Freedom of expression-{general} (Article 10-1 - Freedom of expression)
CASE OF NICULESCU-DELLAKEZA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2013)
Tradus
ș
i revizuit de IER (
www.ier
.ro
)
CURTEA EUROPEAN
Ă
A DREPTURILOR OMULUI
SEC
Ț
IA A TREIA
HOT
Ă
RÂRE
A
din 26 martie 2013
În cauza Niculescu-Dellakeza împotriva Român
iei
(Cererea nr. 5393/04)
Strasbo
urg
Hot
ă
rârea devine definitiv
ă
în condi
ț
iile prev
ă
zute la art. 44 § 2 din Conven
ț
ie. Aceasta poate suferi
modif
ic
ă
ri de form
ă
.
În cauza Niculescu-Dellakeza împotriva României
,
Curtea European
ă
a Drepturilor Omului (Sec
ț
ia a treia), reunit
ă
într-o camer
ă
compus
ă
din: Josep
Casadevall,
pre
ș
edin
te
, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Luis López Guerra, Kristina Pardalos,
Johannes Silvis, Valeriu Gri
ț
co, judec
ă
tori,
ș
i Santiago Quesada,
grefier de sec
ț
ie,
dup
ă
ce a deliberat în camera de consiliu la 19 februarie 2013,
pronu
n
ță
prezenta hot
ă
râre, adoptat
ă
la aceea
ș
i dat
ă
:
PROCEDUR
A
La originea cauzei se afl
ă
cererea nr. 5393/04 îndreptat
ă
împotriva României, prin care un
resortisant al acestui stat, domnul Valeric
ă
Niculescu-Dellakeza („reclamantul”), a sesizat Curtea la 20
decembrie 2003 în temeiul art. 34 din Conven
ț
ia pentru ap
ă
rarea drepturilor omului
ș
i a libert
ăț
ilor
fundamentale (
„Conven
ț
ia”).
Reclamantul a fost reprezentat de c
ă
tre Andreea Livia Turculeanu
ș
i Ion Turculeanu, avoca
ț
i la
Craiova. Guv
ernul
român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul R
ă
zvan-
Hor
a
ț
iu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În urma ab
ț
inerii lui Corneliu Bîrsan, judec
ă
torul ales s
ă
reprezinte România (art. 28 din
Regulament), pre
ș
edintele Marii Camere a desemnat-o pe Kristina Pardalos în calitate de judec
ă
tor
ad hoc
(art. 26 § 4 din Conven
ț
ie
ș
i art. 29 § 1 din Regulament).
Reclamantul se plânge în mod deosebit de o înc
ă
lcare a dreptului s
ă
u la un proces echitabil,
invocând faptul c
ă
, dup
ă
ce a fost achitat în prim
ă
instan
ță
, a fost condamnat de instan
ț
a de apel f
ă
r
ă
s
ă
fi fost audiat. Acesta denun
ță
, de asemenea, o înc
ă
lcare a dreptului s
ă
u la libertatea de exprimare
pe motivul condamn
ă
rii sale în procedur
ă
pena
l
ă ș
i civil
ă
pentru calomnie.
La 25 mai 2007, pre
ș
edintele sec
ț
iei a treia a decis s
ă
comunice Guvernului cererea. În
conformitate cu art. 29 § 1 din conven
ț
ie, acesta a hot
ă
rât, de asemenea, c
ă
admisibilitatea
ș
i fondul
cauzei vor fi examinate împreun
ă
de c
ă
tre camer
ă
.
ÎN FAPT
I. Circumstan
ț
ele cauzei
Reclamantul s-a n
ă
scut în 1942
ș
i locuie
ș
te în Craiova.
A. Con
ț
inutul articolelor în litigiu
La 10 noiembrie 2001, reclamantul, actor la Teatrul Na
ț
ional din Craiova (TNC) era invitat de
canalul de televiziune local
ă
Terra-SAT pentru a interveni în cadrul unei emisiuni intitulate
Cafeaua de
sâm
b
ă
t
ă
dimine
a
ț
a.
Întrebat despre activitatea directorului TNC, el l-a numit pe acesta „un regizor de
mâna a
ș
aptea
”.
La 17-18
ș
i 30 noiembrie 2001, reclamantul a publicat în ziarele locale
Cuvântul libert
ăț
ii
ș
i
Edi
ț
ie
speci
al
ă
o scrisoare deschis
ă
intitula
t
ă
„Aproape to
ț
i banii aloca
ț
i mont
ă
rii de spectacole ni-i ia C.”.
Articolul se referea la C.M., care ar fi cumulat func
ț
iile de director, de regizor
ș
i de consilier artistic al
TNC,
ș
i era redactat astfel:
«
Se pare c
ă
nu e pu
ț
in lucru s
ă
aduni, în to
ț
i ace
ș
ti ani, peste 500 de pagini de cronici, fotografii
ori simple întâmpl
ă
ri în care este men
ț
ionat numele mei. Asta înseamn
ă
seriozitate, dar mai ales
pasiune pentru ceea ce faci. Am avut
ș
i
Ș
ANS
Ă
!
Ș
ansa dea lucra cu doi mari regizori, S.P.
ș
i
V.M, (…) care au
ș
tiut s
ă
fac
ă
din meseria lor un „credo” (…). Mi-am unit destinul cu munca
ș
i am
ob
ț
inut succesul - grea povar
ă
! Cred c
ă
de asta mi-a trecut
ș
i via
ț
a a
ș
a de repede. Mai înseamn
ă
ș
i respect fa
ță
de scena pe care au jucat mari actori ai
ță
rii.
Ș
i cu cât se adun
ă
anii, cu atât
responsabilitatea e mai mare. Consider c
ă
este de datoria mea s
ă
fac tot ce pot
ș
i cu orice risc,
s
ă
ap
ă
r aceast
ă
instit
u
ț
ie-embl
em
ă
.
Sigur, Dumnezeu nu ne-a f
ă
cut sfin
ț
i, dar nici tâlhari de drumul mare! (…) sunt mândru de
directorul mei, b
ă
iat sub
ț
ire, poate singurul director de teatru din
ț
ar
ă
care este pl
ă
tit în dolari.
Meri
t
ă
chiar mai mult. Ba, pot spune c
ă
nu exist
ă
bucurie mai mare când
ș
tiu c
ă
aproape to
ț
i banii
aloca
ț
i mont
ă
rii de spectacole ni-i ia C. De ce s
ă
-i ia al
ț
ii!
?
Ce-i dac
ă
, la nici o lun
ă
de la însc
ă
unare, i-a dat concediu f
ă
r
ă
pla
t
ă
lui S.P.? (la cererea lui!!!)
Ș
i ca s
ă
fie sigur c
ă
acesta nu se va mai întoarce la Craiova, i-a scos fotografia mare din foaierul
teatrului. Porterul, la fel de mare, din acela
ș
i loc, al lui V.M. a disp
ă
rut
ș
i el. În schimb a ap
ă
rut
poza
ș
efei contabile!!!Cea cu banii, cea care i-a b
ă
gat în buzunar lui C. mii de dolari. Cea care în
curând, dup
ă
nenum
ă
rate demersuri ale directorului c
ă
tre Minister, ne va fi directoare economic
ă
!
Iar pentru c
ă
a avut curajul s
ă
opreas
c
ă
de la plat
ă
salariul Veteranilor teatrului, salariul celor
care au dus în lume faima teatrului, al acelora care au umplut de premii interna
ț
ionale panop
lia
Teatrului Românesc, am cerut la Minister transformarea unui post de ACTOR în post de
economist ca „ea” s
ă
devi
n
ă
directoare. (…) Dac
ă
cei care condus destinele teatrului românesc
ne ajut
ă
, vom intra în „Cartea recordurilor”: la 21 de actori – patru directori, un contabil-
ș
ef
ș
i un
audit care, mai nou, p
ă
ze
ș
te condica de prezen
ță
!
De un record republican tot am pus-o: anul acesta este pentru prima oar
ă
când nu particip
ă
m la
Festivalul Na
ț
ional de Teatru, noi, care am fost singurii participan
ț
i la toate edi
ț
iile!
Cum s
ă
nu merite C. stima noastr
ă ș
i mândria când el este cel care face tot ce poate s
ă
ne mai
ia bani, în plus,
ș
i pentru adapt
ă
ri scenice, versiuni scenice la care se mai adaug
ă ș
i procentele
din încas
ă
ri.
Ce crede
ț
i c
ă
îi este u
ș
or s
ă
fac
ă
numai ce vrea mu
ș
chii lui, s
ă
fie în acela
ș
i timp
ș
i consultant
artistic,
ș
i manager general,
ș
i regizor artistic? S-a zb
ă
tut din r
ă
sputeri s
ă
bage în ilegalitate
menirea serviciului literar
ș
i a reu
ș
it!
Ce lupte interne se duc atunci când regizorul din el îi propune consultantului artistic, tot din el,
un text dramatic pe care trebuie s
ă
-l aprobe managerul din ei! Ce b
ă
t
ă
i, ce scandal e atunci când
st
ă
singur în birou
ș
i când cei doi din el, managerul
ș
i consultantului, fixeaz
ă
suma contrac
tual
ă
în
dolari reactual
iza
ț
i la cursul zilei, regizorului!
Cât de fericit sunt atunci când simt invidia colegilor din alte teatre pe motiv c
ă
directorului me
u
este invitat, rugat, implorat s
ă
pun
ă
în scen
ă
, acela
ș
i text dramatic, în alte dou
ă
-trei teatre, chiar
dac
ă
nu mai vine zile nenum
ă
rate la Craiova. El
ș
tie s
ă
cond
uc
ă
o institu
ț
ie atât de aureolat
ă
ca a
noast
r
ă ș
i prin telefon. Condica de prezen
ță
nu este obligatorie pentru conducere. Ei au regim
special, mun
c
ă
nenormat
ă
. În timp ce noi cu drag muncim, ei ne reprezint
ă
pe Coasta Dalma
ț
iei,
a Paris – leafa le merge! Norme au numai actorii. Ca
ș
i cum munca noastr
ă
se termin
ă
o dat
ă
cu
repeti
ț
ia sau spectacolul. Cine normeaz
ă
nop
ț
ile de insomnie, orele de studiu individual, clipele
de nelini
ș
te care te înso
ț
esc peste tot atunci când lucrezi la un rol?
Spre binele teatrului, directorul cheltuie mii de dolari pe regizori artistici, de
ș
i avem dou
ă
postur
i
vacante. Pentru asta (…) din banii teatrului
ș
i cum complicitatea Ministerului, noi l-am trimis pe C.
în Italia, b
ă
gându-l
ș
i pe el în Conven
ț
ia European
ă
a Teatrului, Dac
ă
continu
ă
tot a
ș
a, o s
ă
-l mai
b
ă
g
ă
m!
Cu cât
ă
dragoste a înso
ț
it el la Bra
ș
ov colectivul spectacolului PHAEDRA, de unde a adus, a
ș
a
cum am auzit, dup
ă
dou
ă
spectacole cu s
ă
lile aproape pline
ș
i cu bilete la pre
ț
bun, fantastic
a
sum
ă
de 2.000.000 lei. A
ș
a p
ăț
e
ș
ti când lucrezi cu tot felul de impresari! (Alo, poli
ț
ia!).
Ș
i pentru c
ă
atâtea laude ar putea s
ă
d
ă
uneze caracterului integru de care a dat dovad
ă
directorul nostru (…) n-ar strica, cred eu, pu
ț
in
ă
criti
c
ă
în spirit socialist. Asta pentru c
ă
tot vrea el
s
ă
ne întoarc
ă
la vechile obiceiuri ale cenzurii staliniste: nu avem voie s
ă
discu
t
ă
m cu nimeni
despre ceea ce se întâmpl
ă
în teatru!!!
Numai o minte diabolic
ă
ca a lui C. a putut s
ă
scoa
t
ă
din schema teatrului, tocmai de 1 aprilie –
ziua p
ă
c
ă
lelilor, pe cei mai buni dintre cei buni. Pe actorii cumularzi, pensionarii f
ă
r
ă
de care nici
un teatru nu poate func
ț
iona la randament maxim (…)
Cum s
ă
mearg
ă
bine teatrul când cei care îi hot
ă
r
ă
sc soarta sunt doi ingineri, o economist
ă ș
i
un consultant artistic, nici m
ă
car un regizor?! Cât despre consiliu artistic, a
ș
a cum e el
consultativ, ar trebui s
ă
existe, dac
ă
n-ar incomoda. Dar incomodeaz
ă
!
C
ă
nu-i pas
ă
de ce se întâmpl
ă
în teatrul nostru, nu al lui, o demonstreaz
ă ș
i faptul c
ă
tot
colectivul artistic, în afar
ă
de el, a semnat un protest înaintat ministrului Culturii, privitor la
hot
ă
rârea acestuia de a trece institu
ț
ia noastr
ă
în subordinea Consiliului Jude
ț
ean. Ce ru
ș
ine!
Cine sunt cei care comit un asemenea act de incultur
ă
în raport de eternitatea acestui loca
ș
sfânt
mai vechi decât România?!
Cine îi permite s
ă
înainteze spre a fi semnat
ă
de fiecare în parte, o fi
șă
a postului în care
anga
ja
ț
ii au numai obliga
ț
ii, înainte de a fi perfectat
ș
i semnat CONTRACTUL COLECTIV de
MUN
C
Ă
? Toate astea
ș
i altele se constituie într-un grav abuz de putere!
Nimic nu mi se pare mai odios decât ceea ce se poate întâmpla acum în teatrul nostru.
Ș
i
pentru c
ă
Ministerul, care nu se poate s
ă
nu cunoasc
ă
stilul de lucru
ș
i rezultatele directoratului
C., nu a luat nici o m
ă
sur
ă
, m-am adresat ziarului Dumneavoastr
ă
. Mi-e greu s
ă
cred c
ă
meri
t
ă
m
aceas
t
ă
soart
ă
, decât numai dac
ă
totul este premeditat, pentru a fi sco
ș
i din circuitul marilor valori
ale teatrului românesc, acolo unde ne-a a
ș
ezat istoria.
Regret c
ă
voi pierde prietenia unor oameni pe care voi continua s
ă
-i stimez
ș
i s
ă
-i iubesc, dar
trebuia s
ă
în
ț
eleag
ă
, ace
ș
ti oameni, c
ă
nu tot ce e legal este
ș
i moral!»
B. Procedura penal
ă
ini
ț
iat
ă
împotriva reclamantului pentru calomnie
La 11 decembrie 2001, C.M. a sesizat Judec
ă
toria Craiova cu o plângere penal
ă
împotriva
reclamantului pentru i
nsult
ă ș
i calomnie – fapte pedepsite conform art. 205
ș
i 206 C. pen. –, motivând
prin con
ț
inutul articolului publicat în ziarele locale
ș
i prin afirma
ț
iile f
ă
cute în timpul emisiunii mai sus
men
ț
ionate. C.M. sus
ț
inea c
ă
articolele respective co
n
ț
ineau insulte la adresa sa
ș
i c
ă
repu
ta
ț
ia sa
fusese astfel afectat
ă
. Acesta s-a constituit ca parte civil
ă
în procedur
ă
pretinzând suma de
500 000 000 lei vechi (ROL) cu titlu de prejudiciu moral pe care sus
ț
inea c
ă
l-ar fi suferit.
Dezbaterile în prim
ă
inst
an
ță
La 18 martie 2002, reclamantul, audiat de instan
ță
, a ar
ă
tat c
ă
articolele incriminate nu aveau
un scop de calomniere
ș
i c
ă
vizau a informa marele public despre administrarea TNC
ș
i despre
nemul
ț
umirea actorilor acestuia. Acesta a ata
ș
at la dosar copia organigramei teatrului, a hot
ă
rârii luate
la 26 iulie 1999 de Consiliul Local Bra
ș
ov, copii ale hot
ă
rârilor din data de 6 aprilie 2001 emise de
Curtea de Conturi, Camera de Conturi
ș
i departamentul de control financiar constatând neregulile în
administrarea bugetului TNC, copia unui contract de management încheiat între C.M.
ș
i Ministerul
Culturii, ca
ș
i copii ale articolelor de ziar publicate la Bra
ș
ov, care relatau activitatea lui C.M. la teatrul
din Bra
ș
ov.
Prin hot
ă
rârea din 3 iunie 2002, judec
ă
toria a scos reclamantul de sub cele trei capete de
acuzare motivând c
ă
elementul inten
ț
ional nu fusese dovedit
ș
i a respins ac
ț
iunea civil
ă
a lui C.M.
Jude
c
ă
toria a considerat c
ă
din probele din dosar reie
ș
ea c
ă
persoana în cauz
ă
nu avusese inten
ț
ia
de a ofensa pe C.M. prin afirma
ț
iile sale, ci doar de a informa marele public despre nemul
ț
umir
ea
actorilor de la TNC
ș
i despre modul în care partea civil
ă
conducea teatrul.
Apelul p
ă
r
ț
ii v
ă
t
ă
mate în f
a
ț
a Tribunalului Satu Mare
C.M. a formulat recurs împotriva acestei hot
ă
râri. Acesta pretindea c
ă
publicând articolele în
cau
z
ă
reclamantul adusese atingere onoarei
ș
i reputa
ț
iei sale
ș
i c
ă
îl expusese dispre
ț
ului public.
La cererea lui C.M., Curtea Suprem
ă
de Justi
ț
ie a dispus str
ă
mutarea cauzei la Tribunalul Satu
Mare, ora
ș
situat la cca 600 km de Craiova.
La 21 februarie 2003, reclamantul a suferit o interven
ț
ie chirurgica
l
ă
din cauza unei stenoze
rahidiene degenerative. A fost externat la 28 februarie 2003.
Reclamantul a formulat o cerere pe lâng
ă
Curtea Suprem
ă
de Justi
ț
ie în vederea anul
ă
rii
str
ă
mut
ă
rii cauzei la Tribunalul Satu Mare
ș
i, în acest caz, a str
ă
mut
ă
rii la un tribunal dintr-un ora
ș
mai
apropiat de Craiova. Acesta a argumentat referindu-se la starea sa de s
ă
n
ă
tate
ș
i a depus la dosar
certificate medicale conform c
ă
rora nu putea s
ă
fac
ă
efort fizic
ș
i nici s
ă
stea în picioare mai mult de
treizeci de minute. Reclamantul a ad
ă
ugat c
ă
niciun avocat din Craiova nu era dispus s
ă
se deplaseze
la Satu Mare
ș
i c
ă
nu putea s
ă
întâlne
asc
ă
un avocat din Satu mare dat
ă
fiind imposibilitatea sa de a
se deplasa acolo.
Citat s
ă
compar
ă
în fa
ț
a Tribunalului Satu Mare la 18 martie 2003, reclamantul a formulat o
cerere de suspendare pe motiv c
ă
starea sa de s
ă
n
ă
tate f
ă
cea imposibi
l
ă
deplasarea sa. Acesta a
furnizat tribunalului copia fi
ș
ei de externare din spital
ș
i copia certificatului medical. Reclamantul a
transmis în acela
ș
i timp tribunalului propriile observa
ț
ii ca r
ă
spuns la motivele de recurs ale lui C.M.,
subliniind c
ă
articolul în cauz
ă
era un pamflet ai c
ă
rui termeni trebuia s
ă
fie interpreta
ț
i în context.
Acesta a explicat în scris sensul pe care îl d
ă
duse termenilor pe care C.M. îi considera ca fiind
injurio
ș
i. Reclamantul a prezentat de asemenea
ș
i alte documente în sus
ț
inerea afirma
ț
iilor sale
despre modul în care C.M. conducea personalul teatrului, mai precis copia condicii de prezen
ță ș
i a
memoriului adresat anterior Ministerului Culturii de c
ă
tre personalul teatrului. Acesta a prezentat în
plus
ș
i activitatea teatrului sub conducerea lui C.M.
La 18 martie 2003, Tribunalul Satu Mare a amânat
ș
edin
ț
a pentru 15 aprilie 2003. La aceast
ă
ultim
ă
dat
ă
, la cererea reclamantului absent, de
ș
i fusese citat conform procedurii, tribunalul a amânat
ș
edin
ț
a pentru 20 mai 2003.
La 29 aprilie 2003, reclamantul a solicitat tribunalului s
ă
suspende judecata cauzei timp de un
an invocând starea sa de s
ă
n
ă
tate. Acesta a anexat cererii sale un certificat medical care atesta c
ă
sufer
ă
de stenoz
ă
rahidian
ă
degenerati
v
ă
. El a ad
ă
ugat c
ă
avoca
ț
ii din Craiova pe care îi contactase
ar fi refuzat s
ă
îl reprezinte la Satu Mare
ș
i c
ă
starea sa de s
ă
n
ă
tate îl împiedica s
ă
se deplaseze la
Satu Mare pentru a angaja un avocat local.
Tribunalul a amânat
ș
edin
ț
a pentru 17 iunie 2003, în a
ș
teptarea solu
ț
iei date de Curtea
Suprem
ă
de Justi
ț
ie la cererea reclamantului de a str
ă
muta cauza (pct. 20 de mai sus).
Prin hot
ă
rârea din 28 mai 2003, Curtea Suprem
ă
a respins cererea reclamantului de anulare a
str
ă
mut
ă
rii cauzei de pe lâng
ă
Tribunalul Satu Mare (pct. 15 de mai sus).
Cu toate c
ă
a fost legal citat, reclamantul nu s-a prezentat la
ș
edin
ț
a Tribunalului Satu Mare din
17 iunie 2003. Constatând c
ă
procedura fusese deja amânat
ă
de trei ori, iar Curtea Suprem
ă
de
Justi
ț
ie respinsese cererea reclamantului privind str
ă
mutarea cauzei
ș
i c
ă
p
ă
r
ț
ile nu mai aveau alte
probe de ata
ș
at la dosar, tribunalul a deschis dezbaterile pe fond. Partea civil
ă
a expus motivele sale
de recurs
ș
i procurorul prezent la dezbateri a cerut respingerea acestora.
Prin decizia din 24 iunie 2003, în temeiul art. 385
15
alin. 2 lit. d C.proc.pen., Tribunalul Satu
Mare a admis recursul formulat de C.M., a casat hot
ă
rârea pronun
ț
at
ă
de prima instan
ță
în ceea ce
prive
ș
te articolul publicat de c
ă
tre reclamant, l-a considerat vinovat de calomnie pe acesta din urm
ă ș
i
l-a condamnat la plata unei amenzi penale de 10
000 000
ROL
ș
i la plata unei desp
ă
gubiri de
30 000 000 ROL c
ă
tre partea civil
ă
, pentru repara
ț
ia prejudiciului moral suferit, a sumei de 1 000 000
ROL pentru cheltuieli de judecat
ă
c
ă
tre stat
ș
i a sumei de 11
730 259
ROL pentru cheltuieli de
judecat
ă
p
ă
r
ț
ii civile. Tribunalul a constatat c
ă
pedeapsa penal
ă
aplica
t
ă
reclamantului beneficia de o
lege de gra
ț
iere general
ă
. P
ă
r
ț
ile nu au fost prezente la
ș
edin
ț
a de pronun
ț
are a hot
ă
râri
i.
Dup
ă
analizarea probelor examinate de judec
ă
torie, tribunalul a considerat c
ă
fapt
a
reclamantului de a calomnia în public pe C.M., folosind expresiile „regizor de mâna a
ș
aptea
”,
„Aproape to
ț
i banii aloca
ț
i mont
ă
rii de spectacole ni-i ia C.”, „act de incultur
ă
”
ș
i „un grav abuz de
putere”, constituie o calomnie cu inten
ț
ie. Instan
ț
a a re
ț
inut urm
ă
toare
le:
„ (…) a
ș
a cum rezult
ă
din redactarea articolelor, reclamantul era con
ș
tient c
ă
ac
ț
iunea de
denigrare era comis
ă
public
ș
i a ac
ț
ionat în mod deliberat, inten
ț
ia sa fiind dovedi
t
ă
de faptul c
ă
a
trimis articole la ziare
ș
i [c
ă
a luat parte la o emisiune] la televiziune; din acel moment, el a
urm
ă
rit în mod deliberat s
ă
expun
ă
partea v
ă
t
ă
mat
ă
unei sanc
ț
iuni penale, administrative sau
disciplinare sau dispre
ț
ului public.”
La 1 august 2003, reclamantul a pl
ă
tit p
ă
r
ț
ii v
ă
t
ă
mate sumele datorate cu titlu de daune moral
e
ș
i de cheltuieli de judecat
ă
. Date fiind modific
ă
rile legislative aduse Codului penal prin Legea
nr.278/2006
pentru
modificarea
ș
i completarea Codului penal, precum
ș
i pentru modificarea
ș
i
completarea altor legi, care a abrogat articolul care incrimina calomnia (pct. 33 de mai jos,
in fine
),
sanc
ț
iunea penal
ă
aplicat
ă
reclamantului nu mai figura în 2007 în cazierul s
ă
u judiciar.
Proceduri fiscale
ș
i urm
ă
riri penale începute împotriva lui C.M.
La 31 octombrie 2002, Biroul de Audit Public Intern al Consiliului Jude
ț
ean Dolj a redactat o
not
ă
cu privire la starea financiar
ă
a TNC
ș
i, la 9 iunie 2003, Curtea de Conturi a emis un raport de
control intermediar privind exerci
ț
iul bugetar al TNC
ș
i legalitatea cheltuielilor. Reie
ș
ea din aceste
documente faptul c
ă
, C.M. angajase cheltuieli ilegale din bugetul TNC.
Prin încheierea din 23 iunie 2003, Curtea de Conturi, în temeiul raportului de control citat mai
sus, a sesizat colegiul jurisdic
ț
ional cu o ac
ț
iune împotriva lui C.M. pentru fals, uz de fals
ș
i abuz în
serviciu. Ace
asta
a mai sesizat
ș
i parchetul cu o cerere de începere a urm
ă
ririi penale împotriva lui
C.M. pentru delapidare.
Ac
ț
iunea în revizuire a hot
ă
rârii din 24 iunie 2003 a Tribunalului Satu Mare
La 5 ianuarie 2004, reclamantul a sesizat Judec
ă
toria Craiova cu o cerere de revizuire a
hot
ă
rârii din 24 iunie 2003, în care ar
ă
ta c
ă
a luat la cuno
ș
tin
ță
de faptele
ș
i documentele existente la
data condamn
ă
rii sale dar de care nu avusese cuno
ș
tin
ță
la acea dat
ă
. Acesta a depus, de
asemenea, la dosar copii ale cererilor Cur
ț
ii de Conturi de
trimitere în judecat
ă
a lui C.M.
Prin hot
ă
rârea din 17 mai 2004, judec
ă
toria a respins cererea de revizuire, pe motiv c
ă
anumi
te
ilegalit
ăț
i din activitatea de director a lui C.M. erau deja cunoscute la data când fusese dat
ă
hot
ă
râre
a
din 24 iunie 2003.
Acesta a hot
ă
rât, de asemenea, c
ă
expresiile incriminate în hot
ă
rârea citat
ă
mai
sus nu vizau decât în mod indirect activitatea lui C.M. ca director
ș
i c
ă
ele constituiau mai degrab
ă
atacuri directe la persoana acestuia.
La recursul reclamantului, Tribunalul Dolj a confirmat aceast
ă
hot
ă
râre printr-o hot
ă
râre
definitiv
ă
la 17 septembrie 2004.
II. Dreptul
ș
i practica interne relevante
Dispozi
ț
iile Codului de procedur
ă
pena
l
ă
care reglementau domeniul de aplicare al competen
ț
ei
inst
an
ț
elor ce se pronun
ță
ca urmare a unui recurs, astfel cum erau în vigoare la vremea faptelor, cât
ș
i modific
ă
rile care au fost aduse prin Legea nr. 356 din 21 iulie 2006 pentru modificarea
ș
i
completarea Codului de procedur
ă
pena
l
ă
, precum
ș
i pentru modificarea altor legi, sunt descrise în
cauza
Mihaiu împotriva României
(nr. 42512/02, pct. 21
ș
i 22, 4 noiembrie 2008).
Urm
ă
toarele articole din Codul de procedur
ă
penal
ă
, în vigoare la momentul faptelor, sunt de
asemenea relevante pentru prezenta cauz
ă
:
Art. 55
„ (1) Curtea Suprem
ă
de Justi
ț
ie str
ă
mut
ă
judecarea unei cauze de la instan
ț
a competent
ă
la o
alt
ă
inst
an
ță
egal
ă
în grad, în cazul în care,
apreciind temeinicia motivelor de str
ă
mutare,
consi
der
ă
c
ă
prin aceasta se asigur
ă
desf
ăș
urarea norma
l
ă
a procesului.”
Art. 60
„(1) Curtea Suprem
ă
de Justi
ț
ie dispune f
ă
r
ă
ar
ă
tarea motivelor, admiterea sau respingerea
cererii.”
Art. 291
„(1) Judecata poate avea loc numai dac
ă
p
ă
r
ț
ile sunt legal citate
ș
i procedura este îndeplinit
ă
.”
(2) Neprezentarea p
ă
r
ț
ilor citate nu împiedic
ă
judecarea cauzei. Când instan
ț
a consider
ă
c
ă
este necesar
ă
prez
en
ț
a uneia dintre p
ă
r
ț
ile lips
ă
, poate lua m
ă
suri pentru prezentarea acesteia,
amintind în acest scop judecata.”
Art. 303
„(1) Când se constat
ă
pe baza unei expertize medico-legale c
ă
inculpatul sufer
ă
de o boal
ă
grav
ă
, care îl împiedic
ă
s
ă
participe la judecat
ă
, instan
ț
a dispune, prin încheiere, suspendarea
procesului penal pân
ă
când starea s
ă
n
ă
t
ăț
ii inculpatului va permite participarea acestuia la
judecat
ă
(…)”
A
ș
a cum era în vigoare la data faptelor, art. 55 nu men
ț
iona în mod expres motivele care
puteau justifica str
ă
mutarea cauzei c
ă
tre o instan
ță
din alt jude
ț
. Pentru doctrin
ă
(Ion Neagu,
Tratat
de procedur
ă
penal
ă
, Editura PRO, 1997, p.252), motivele de str
ă
mutare a cauzei se refereau la
cazurile în care era necesar
ă
asigurarea impar
ț
iali
t
ăț
ii judec
ă
torilor (V. R
ă
murean
u
, Competen
ț
a
penal
ă
a organelor judiciare
, Ed.
Ș
tii
n
ț
ific
ă ș
i enciclopedic
ă
, Bucure
ș
ti, 1980, p.
284) sau evitarea
tulbur
ă
rii ordinii publice (V. Dongoroz,
Curs de procedur
ă
penal
ă
(III
)
, edi
ț
ia a doua, Bucure
ș
ti, 1942,
p. 55).
Dispozi
ț
iile relevante din Codul penal în materia calomniei, astfel cum erau în vigoare la
vremea faptelor
ș
i modific
ă
rile legislative ulterioare sunt descrise în hot
ă
rârea
Boldea împotriva
României
(nr. 1999/02, pct. 16-18, CEDO 2007-…). Legea nr. 278 din 4 iulie 2006 pentru modificarea
ș
i completarea Codului penal, precum
ș
i pentru modificarea
ș
i completarea altor legi, („legea nr.
278/2006”) a abrogat articolele Codului penal care incriminau insulta
ș
i calomnia.
Prin Decizia nr. 62/2007 din 18 ianuarie 2007, publicat
ă
în Monitorul Oficial nr. 104 din 12
februarie 2007, Curtea Constitu
ț
ional
ă
a României a declarat neconstitu
ț
iona
l
ă
legea de abrogare a
articolelor din Codul penal privind insulta
ș
i calomnia, pe motiv c
ă
repu
ta
ț
ia persoanelor, garantat
ă
de
Consti
tu
ț
ie, trebuia protejat
ă
în mod imperativ prin sanc
ț
iuni de drept penal.
Guvernul a furnizat exemple de jurispruden
ță
a instan
ț
elor interne, din care reiese c
ă
inst
an
ț
ele
na
ț
ionale au
ț
inut cont de decizia Cur
ț
ii Constitu
ț
ionale citat
ă
mai sus, dar c
ă
nu au pronun
ț
at
condam
n
ă
ri pentru infrac
ț
iunile de insult
ă ș
i de calomnie, în temeiul art. 13 C.pen. privind aplicarea
legii penale celei mai favorabile inculpatului, adic
ă
Legea nr. 278/2006.
ÎN DREPT:
I. Cu privire la pretinsa înc
ă
lcare a art. 6 § 1 din conven
ț
ie
Reclamantul se plânge c
ă
, prin condamnarea penal
ă
pronu
n
ț
at
ă
împotriva sa la 24 iunie 2003
de Tribunalul Satu Mare f
ă
r
ă
ca el s
ă
fi fost audiat în persoan
ă
, i s-ar fi înc
ă
lcat dreptul la un proces
echitabil. Rec
lamantul
invoc
ă
art. 6 § 1 din conven
ț
ie, a c
ă
rui parte relevant
ă
în spe
ță
este redactat
ă
dup
ă
cum urmeaz
ă
:
„Orice persoan
ă
are dreptul la judecarea în mod echitabil în mod public
ș
i într-un termen
rezonabil a cauzei sale, de c
ă
tre o instan
ță
independe
nt
ă ș
i impar
ț
ial
ă
, instituit
ă
de lege, care va
hot
ă
rî (...) asupra temeiniciei oric
ă
rei acuza
ț
ii în materie penal
ă
îndreptate împotriva sa (...).”
A. Cu privire la admisibilitate
Constatând c
ă
acest cap
ă
t de cerere nu este în mod v
ă
dit nefondat în sensul art. 35 § 3 din
Conve
n
ț
ie
ș
i c
ă
nu prezint
ă
niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declar
ă
admisib
il.
B. Cu privire la fond
Argumentele p
ă
r
ț
ilor
Reclamantul, repro
ș
ând Tribunalului Satu Mare – prima instan
ță
care l-a condamnat la o
pedeap
s
ă
– c
ă
nu l-a audiat în persoan
ă
, pretinde c
ă
nu a avut ocazia de a preciza semnifica
ț
ia
termenilor utili
za
ț
i în articolul în cauz
ă ș
i nici de a rectifica ceea ce putuse fi re
ț
inut în mod eronat de
partea advers
ă ș
i de c
ă
tre instan
ță
.
Acesta arat
ă
c
ă
, nu s-a prezentat la
ș
edin
ț
ele din recurs, din cauza st
ă
rii sale de s
ă
n
ă
tate.
Reclamantul sub
liniaz
ă
c
ă
a cerut tribunalului, pe baza certificatelor medicale, s
ă
amâne
ș
edin
ț
a, chiar
s
ă
amâne pronun
ț
area în cauz
ă
timp de un an, pentru a-i da posibilitatea s
ă
participe la dezbateri
.
Acesta adaug
ă
faptul c
ă
tribunalul i-a respins cererea f
ă
r
ă
a motiva decizia.
Guvernul consider
ă
c
ă
inst
an
ț
ele na
ț
ionale au examinat acuza
ț
ia penal
ă
îndrepta
t
ă
împotriva
reclamantului respectând pe deplin garan
ț
iile de independen
ță
, de impar
ț
ialitate, de publicitate
ș
i de
egalitate a armelor. În aceast
ă
privi
n
ță
, Guvernul subliniaz
ă
c
ă
reclamantul a fost ascultat în prim
ă
inst
an
ță ș
i c
ă
declar
a
ț
ia sa scris
ă
a fost depus
ă
la dosar. În plus, reclamantul a avut posibilitatea s
ă
depun
ă
la dosar mijloacele de prob
ă
pe care le considera relevante pentru ap
ă
rarea cauzei sale.
Guvernul sus
ț
ine în continuare c
ă
, prin casarea hot
ă
rârii judec
ă
toriei care achitase reclamantul,
Tribunalul Satu Mare nu a stabilit o nou
ă
stare de fapt, ci c
ă
a furnizat propria interpretare a probelor
existente la dosar în raport cu dispozi
ț
iile Codului penal cu privire la calomnie.
În plus, potrivit
Guvernului, cauza reclamantului nu prezenta circumstan
ț
e excep
ț
ionale care s
ă
fac
ă
indispens
abil
ă
audierea reclamantului de c
ă
tre tribunal.
Guvernul reaminte
ș
te în sfâr
ș
it c
ă
reclamantul, de
ș
i citat legal, nu s-a prezentat la
ș
edin
ț
ele
stabilite în fa
ț
a Tribunalului Satu Mare.
F
ă
r
ă
a pune la îndoial
ă
problemele medicale ale reclamantului
ș
i interven
ț
ia chirurgica
l
ă
pe care acesta afirm
ă
c
ă
a suferit-o, Guvernul consider
ă
c
ă
tribunalul nu
putea suspenda examinarea cauzei, în lipsa prezent
ă
rii de c
ă
tre reclamant a unui certificat eliberat de
un institut medico-legal care s
ă
ateste incapacitatea sa de a lua parte la
ș
edin
ță
. La acest punct,
Guvernul atrage aten
ț
ia asupra modific
ă
rilor aduse Codului de procedur
ă
pena
l
ă
în 2006, care oblig
ă
din acest moment instan
ț
ele care se pronun
ță
în recurs de a audia persoana împotriva c
ă
reia a
început urm
ă
rirea penal
ă
.
Motivarea Cur
ț
ii
Curtea reaminte
ș
te c
ă
modalit
ăț
ile de aplicare a art. 6 în procedura de apel depind de
caracteristicile procedurii în cauz
ă
,
ș
i c
ă
este necesar s
ă
se
ț
in
ă
seama de ansamblul procedurii
interne
ș
i de rolul care revine instan
ț
ei de apel în ordinea juridic
ă
na
ț
ional
ă
. Atunci când o
ș
edin
ță
public
ă
a avut loc în prim
ă
inst
an
ță
, absen
ț
a dezbaterilor publice în apel se poate justifica prin
particulari
t
ăț
ile procedurii în cauz
ă
,
ț
inând seama de natura sistemului de apel intern, de întinderea
competen
ț
elor instan
ț
ei de apel, de modul în care au fost realmente prezentate
ș
i protejate interesele
reclamantului în fa
ț
a acesteia,
ș
i mai ales de natura chestiunilor pe care trebuia s
ă
le solu
ț
ioneze
(
Botten împotriva Norvegiei,
19 februarie 1996, pct. 39,
Culegere de hot
ă
râri
ș
i decizii
1996-I).
Curtea reaminte
ș
te în continuare c
ă
, în fa
ț
a unei instan
ț
e de apel care se bucur
ă
de
plenitudinea juri
sdic
ț
iei, art. 6 nu garanteaz
ă
în mod necesar dreptul la o
ș
edin
ță
publ
ic
ă ș
i nici, în
cazul în care are loc o astfel de
ș
edin
ță
, dreptul de a asista în persoan
ă
la dezbateri (
Fejde împotr
iva
Suediei,
29 octombrie 1991, pct. 33 seria A, nr. 212-C). Pe de alt
ă
parte, atunci când o instan
ță
de
apel este sesizat
ă
cu o cauz
ă
în fapt
ș
i în drept
ș
i studiaz
ă
în ansamblu problema vinov
ăț
iei sau a
nevinov
ăț
iei, aceasta nu poate, din motive de echitate a procesului, s
ă
se pronun
ț
e asupra acestor
chestiuni f
ă
r
ă
aprecierea di
rect
ă
a m
ă
rturiilor prezentate personal de inculpatul care sus
ț
ine c
ă
nu a
s
ă
vâr
ș
it fapta considerat
ă
ca infrac
ț
iune (vezi
Ekbatani împotriva Suediei,
26 mai 1988, pct. 32, seria
A nr. 134,
Constantinescu împotriva României
, nr. 28871/95, pct. 55, CEDO 2000-VIII
ș
i,
mutat
is
mutand
is
,
Igual Coll împotriva Spaniei
, nr.
37496/04, pct. 36, 10
martie 2009,
ș
i
Almenara Alva
rez
împotriva Spaniei
, nr. 16096/08, pct. 42, 25 octombrie 2011).
Curtea observ
ă
c
ă
în spe
ță
nu este contestat faptul c
ă
, dup
ă
ce a fost achitat de prima instan
ță
,
reclamantul a fost condamnat în recurs de Tribunalul Satu Mare f
ă
r
ă
a fi fost audiat în persoan
ă
. Ca
urmare, pentru a determina dac
ă
a avut loc o înc
ă
lcare a art. 6 din Conven
ț
ie, este indicat a se
examina mai întâi rolul Tribunalului Satu Mare
ș
i natura chestiunilor pe care trebuia s
ă
le analizeze.
Este necesar a se examina mai departe dac
ă
inst
an
ț
ele na
ț
ionale
ș
i-au îndeplinit obliga
ț
iile pozitive de
a lua m
ă
suri pentru a-l audia pe reclamant (vezi
D
ă
nil
ă
împotriva României
, nr.
53897/00, pct. 41,
8 martie 2007,
Spînu împotriva României
, nr. 32030/02, pct. 58, 29 aprilie 2008,
ș
i,
mutatis muta
ndis
,
Botten
, citat mai sus, pct. 53).
Curtea observ
ă
c
ă
întinderea c
ompeten
ț
elor Tribunalului Satu Mare, în calitate de instan
ță
de
recurs, era definit
ă
de art. 385
15
ș
i 385
16
C. proc. pen.
Conform acestor dispozi
ț
ii, Tribunalul Satu
Mare, în calitate de instan
ță
de recurs, nu era obligat s
ă
pronu
n
ț
e o hot
ă
râre nou
ă
pe fond, dar avea
totu
ș
i aceast
ă
posibilitate. Curtea arat
ă
c
ă
, dup
ă
ce a infirmat achitarea pronun
ț
at
ă
de prima instan
ță
,
Tribunalul Satu Mare s-a pronun
ț
at asupra temeiniciei acuza
ț
iei îndreptate împotriva reclamantului
ș
i l-
a declarat vinovat de calomnie. Or, din momentul în care Tribunalul Satu Mare a decis s
ă
se pronun
ț
e
pe fond cu privire la acuza
ț
ia adus
ă
reclamantului, putea s
ă
cea
r
ă
administrarea probelor
ș
i s
ă
elaboreze o nou
ă
interpretare a faptelor (
Popa
ș
i T
ă
n
ă
sescu împotriva României
, nr. 19946/04, pct. 51
ș
i 52, 10 aprilie 2012). Un asemenea demers impunea audierea acuzatului.
În acest context, Curtea consider
ă
c
ă
, în cazul în care judec
ă
toria îl audiase pe reclamant,
acest fapt nu exonera Tribunalul Satu Mare de obliga
ț
ia de a-l audia la rândul s
ă
u,
ș
i aceasta cu atât
mai mult
cu cât prima instan
ță
achitase pe cel în cauz
ă
. Curtea arat
ă
de asemenea c
ă
reclamantulu
i
nu i se putea repro
ș
a lipsa de interes pentru proces (vezi
, a contrario, Rusu împotriva României
(dec.),
nr. 6246/04, pct. 28, 31 august 2010) din moment ce formulase mai multe cereri de suspendare
sus
ț
inute de motive medicale, o cerere de str
ă
mutare a cauzei
ș
i o cerere de suspendare a judec
ăț
ii
cauzei din motive medicale.
Dac
ă
Tribunalul Satu Mare nu considera necesar s
ă ț
in
ă
cont de
certificatele medicale furnizate de reclamant pentru a judeca temeinicia cererii de suspendare a
judec
ăț
ii cauzei, acesta putea totu
ș
i s
ă
solicite o expertiz
ă
medico-leg
al
ă
, a
ș
a cum prevedea art. 303
C. pr. pen., pentru a solu
ț
iona cererea. Or Tribunalul Satu Mare nu a examinat aceast
ă
cerere
ș
i a
respins-o în mod implicit, f
ă
r
ă
motivar
e.
Astfel, Curtea consider
ă
c
ă
pronu
n
ț
area condamn
ă
rii reclamantului, f
ă
r
ă
ca acesta din urm
ă
s
ă
fie audiat personal
ș
i dup
ă
achitarea sa de c
ă
tre judec
ă
torie (a se vedea, printre altele,
Mirce
a
împotriva României
, nr. 41250/02, pct. 54, 29 martie 2007), este contrarie cerin
ț
elor unui proces
echitabil în sensul art. 6 § 1 din Conven
ț
ie.
În
conse
cin
ță
, a fost înc
ă
lcat art. 6 § 1 din Conven
ț
ie.
II. Cu privire la pretinsa înc
ă
lcare a art. 10 din Conven
ț
ie
Invocând art. 9
ș
i 10 din Conven
ț
ie, reclamantul pretinde c
ă
, prin decizia definitiv
ă
pronu
n
ț
at
ă
la 24 iunie 2003 de Tribunalul Satu Mare, condamnarea sa penal
ă ș
i civil
ă
constituie o ingerin
ță
dispro
por
ț
ionat
ă
în exercitarea dreptului s
ă
u la libertatea de exprimare
ș
i nu este necesar
ă
într-o
societate democ
ratic
ă
. Curtea consider
ă
c
ă
acest cap
ă
t de cerere poate fi examinat numai în temeiul
art. 10 din Conven
ț
ie, redactat astfel:
„1. Orice persoan
ă
are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de
opinie
ș
i libertatea de a primi sau de a comunica informa
ț
ii ori idei f
ă
r
ă
amestecul autorit
ăț
ilor
publice
ș
i f
ă
r
ă
a
ț
ine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedic
ă
Statele s
ă
impun
ă
socie
t
ăț
ilor de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
Exercitarea acestor libert
ăț
i, ce comport
ă
îndatoriri
ș
i responsabil
it
ăț
i, poate fi supus
ă
unor
formalit
ăț
i, condi
ț
ii, restrângeri sau sanc
ț
iuni prev
ă
zute de lege, care constituie m
ă
suri necesare,
într-o societate democr
atic
ă
, pentru securitatea na
ț
ional
ă
, integritatea teritorial
ă
sau siguran
ț
a
public
ă
, ap
ă
rarea ordinii
ș
i prevenirea infrac
ț
iunilor, prot
ec
ț
ia s
ă
n
ă
t
ăț
ii sau a moralei, protec
ț
ia
repu
ta
ț
iei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informa
ț
ii confiden
ț
iale sau
pentru a garanta autoritatea
ș
i impar
ț
ialitatea puterii judec
ă
tore
ș
ti.”
A. Cu privire la admisibilitate
Constatând c
ă
acest cap
ă
t de cerere nu este în mod v
ă
dit nefondat în sensul art. 35 § 3 din
Conve
n
ț
ie
ș
i c
ă
nu prezint
ă
niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declar
ă
admisib
il.
B. Cu privire la fond
Argumentele p
ă
r
ț
ilor
Reclamantul consider
ă
condamnarea sa penal
ă ș
i civil
ă
pentru calomnie
o ingerin
ță
în dreptul
s
ă
u la libertatea de exprimare,
ș
i c
ă
o asemenea ingerin
ță
nu r
ă
spunde unei nevoi sociale imperioase.
Acesta arat
ă
faptul c
ă
publicase un pamflet într-un stil literar pentru a face cunoscut
ă
nemu
l
ț
umir
ea
actorilor TNC fa
ță
de modul în care era condus
ă
aceas
t
ă
insti
tu
ț
ie public
ă
. Din
acel moment, din
punctul s
ă
u de vedere, informa
ț
ia dobândea un interes public pentru cet
ăț
enii din Craiova, care aveau,
în opinia reclamantului, dreptul de a
ș
ti cum era administrat teatrul finan
ț
at din banii contribuabililor.
Reclamantul sus
ț
ine c
ă
faptele prezentate erau bine argumentate
ș
i fondate pe documente relevante.
De altfel, pasajele care con
ț
in judec
ăț
i de valoare nu ar fi con
ț
inut atacuri împotriva persoanei lui C.M.,
ci s-ar fi limitat la a se referi la gestionarea unei institu
ț
ii publice.
Reclamantul arat
ă
c
ă
a trebuit s
ă
pl
ă
teas
c
ă
daunele morale de
ș
i nu avea decât un salariu de actor al c
ă
rui cuantum depindea de
apari
ț
iile pe scen
ă ș
i c
ă
ob
ț
inea cu dificultate roluri în piese de teatru.
Guvernul admite c
ă
decizia din 24 iunie 2003 a Tribunalului Satu Mare constituie o ingerin
ță
în
exercitarea de c
ă
tre reclamant a dreptului s
ă
u la libertatea de exprimare.
Guvernul apreciaz
ă
totu
ș
i
c
ă
inger
in
ț
a în cauz
ă
era prev
ă
zut
ă
de lege
ș
i c
ă
urm
ă
rea un scop legitim, adic
ă
protejarea reputa
ț
iei
lui C.M.
Cu privire la necesitatea unei asemenea ingerin
ț
e într-o societate democratic
ă
, Guvernul
atrage mai întâi aten
ț
ia c
ă
articolele incriminate au fost calificate de Tribunalul Satu Mare drept
calomnie în public la adresa p
ă
r
ț
ii v
ă
t
ă
mate. Guvernul adaug
ă
c
ă
reclamantul a adus afirma
ț
iile sale la
cun
o
ș
tin
ț
a publicului
ș
i c
ă
i-a atribuit lui C.M. comiterea de acte grave, adic
ă
delapidare
ș
i în
ș
el
ă
ciune.
Utilizând termenii pe care tribunalul i-a subliniat, reclamantul a dep
ăș
it, în opinia Guvernului, limitele
criticii admisibile cu privire la func
ț
ionari. În ceea ce prive
ș
te caracterul propor
ț
ional al sanc
ț
iunii,
Guvernul sub
liniaz
ă
c
ă
reclamantul a fost condamnat numai la plata cheltuielilor de judecat
ă
c
ă
tre stat
ș
i la desp
ă
gubirea p
ă
r
ț
ii v
ă
t
ă
mate [aproximativ 1
100 euro (EUR) sum
ă
moderat
ă
din punctul de
vedere al Guvernului],
ș
i c
ă
o lege de gra
ț
iere l-a scutit de la plata amenzii penale.
Motivarea Cur
ț
ii
Curtea consider
ă
c
ă
sent
in
ț
a de condamnare în litigiu se analizeaz
ă
ca o „ingerin
ță
” în
exercitarea, de c
ă
tre reclamant, a dreptului s
ă
u la libertatea de exprimare. Curtea reaminte
ș
te c
ă
un
asemenea amestec încalc
ă
art. 10
din Conven
ț
ie, cu excep
ț
ia cazului în care este o m
ă
sur
ă
„prev
ă
zut
ă
de lege” care urm
ă
re
ș
te unul sau mai multe dintre scopurile legitime prev
ă
zute la art. 10
ș
i este „necesar
ă
, într-o societate democratic
ă
”, pentru îndeplinirea acestora.
În spe
ță
, Curtea observ
ă
c
ă
, pentru a ajunge la condamnarea reclamantului, Tribunalul Satu
Mare s-a bazat pe art. 206 C.pen. care incrimineaz
ă
calomnia,
ș
i pe art. 998 din vechiul C.civ. cu
privire la r
ă
spunderea civil
ă
delictu
al
ă
. Prin urmare, ingerin
ț
a era „prev
ă
zut
ă
de lege”. Aceasta
urm
ă
rea un scop legitim conform cu art. 10 § 2 din Conven
ț
ie, adic
ă
protejarea reputa
ț
iei unei
persoane, în cazul de fa
ță
repu
ta
ț
ia lui C.M., func
ț
ionar, director al institu
ț
iei publice care este Teatrul
Na
ț
ional din Craiova.
Cur
ț
ii îi revine sarcina s
ă
stabile
asc
ă
dac
ă
aceas
t
ă
ingerin
ță
era o m
ă
sur
ă
„neces
ar
ă
”, într-o
societate democ
ratic
ă
, pentru atingerea scopului legitim urm
ă
rit. În aceast
ă
privin
ță
, Curtea face
trimitere la principiile fundamentale care decurg din jurispruden
ț
a sa în materie [a se vedea, printre
multe altele,
Tourancheau
ș
i July împotriva Fran
ț
ei
, nr. 53886/00, pct. 64-68, 24 noiembrie 2005,
Lindon, Otchakovsky-Laurens
ș
i July împotriva Fran
ț
ei
(MC), nr. 21279/02
ș
i 36448/02 pct. 45
ș
i 46,
CEDO 2007-XI
ș
i
July
ș
i Sarl Libération împotriva Fran
ț
ei
, nr. 20893/03, pct. 60-64, CEDO 2008-…].
Curtea reaminte
ș
te c
ă
, în exercitarea puterii sale de control, rolul acesteia nu este sub nicio
form
ă
de a se substitui instan
ț
elor interne competente, ci de a verifica din perspectiva articolului din
Conve
n
ț
ie avut în vedere, hot
ă
rârile pronun
ț
ate de acestea în temeiul puterii lor de apreciere (
News
Verlags GmbH & Co. KG împotriva Austriei
, nr. 31457/96, pct. 52, CEDO 2000-I). În special, Cur
ț
ii îi
revine s
ă
determine dac
ă
motivele invocate de autorit
ăț
ile na
ț
ionale pentru a justifica aceast
ă
inger
in
ță
pot fi considerate „relevante
ș
i suficiente”
ș
i dac
ă
m
ă
sura incrimin
at
ă
era „propor
ț
ional
ă
cu scopurile
legitime urm
ă
rite” (
Chauvy
ș
i al
ț
ii împotriva Fran
ț
ei
, nr.
64915/01, pct.
70, CEDO 2004-VI). Prin
urmare, Curtea trebuie s
ă
se conving
ă
de faptul c
ă
, bazându-se pe o apreciere acceptabil
ă
a faptelor
relevante, a
utorit
ăț
ile na
ț
ionale au aplicat norme conforme principiilor consacrate de articolul în
chestiune [
Zana împotriva Turciei
, 25 noiembrie 1997, pct. 51,
Culegere
1997-VII,
ș
i
Kypria
nou
împotriva Ciprului
(MC), nr. 73797/01, pct. 171, 15 decembrie 2005].
În spe
ță
, Curtea re
ț
ine c
ă
reclamantul a fost condamnat pentru c
ă
a redactat un articol în care
denun
ț
a mai ales modul în care C.M., directorul Teatrului Na
ț
ional din Craiova (TNC), gestiona
aceas
t
ă
institu
ț
ie public
ă
. Aceasta consider
ă
c
ă
gestionarea unei asemenea institu
ț
ii este în mod
incontestabil un subiect de interes general pentru comunitatea local
ă
, despre care reclamantul putea
comunica info
rma
ț
ii publicului. În spe
ță
, afirma
ț
iile în litigiu se refereau la C.M. în calitatea sa de
director al TNC. Or calitatea lui C.M. de conduc
ă
tor al unei institu
ț
ii publice implic
ă
, în anumite limite (a
se vedea,
mutatis muta
ndis
, Busuioc împotriva Moldovei, nr. 61513/00, pct. 64, 21 decembrie 2004),
posibilitatea de a discuta despre ac
ț
iunile pe care le-a întreprins în cadrul exercit
ă
rii mandatului s
ă
u.
Pe de alt
ă
parte, Curtea reaminte
ș
te c
ă
, date fiind „îndatoririle
ș
i responsabilit
ăț
ile” inerent
e
exercit
ă
rii libert
ăț
ii de exprimare, protec
ț
ia oferit
ă
de art. 10 din Conven
ț
ie persoanelor care, precum
reclamantul, se implic
ă
într-o dezbatere public
ă
, este subordonat
ă
condi
ț
iei ca ele s
ă
fi ac
ț
ionat cu
bun
ă
-credin
ță
astfel încât s
ă
ofere inform
a
ț
ii exacte
ș
i demne de încredere [
Radio France
ș
i al
ț
ii
împotriva Fran
ț
ei
, nr.
53984/00, pct.
37,
Culegere
2004-II,
ș
i
Bladet Tromsø
ș
i Stensaas împotriva
Norvegiei
(MC), nr. 21980/03, pct. 65, CEDO 1999-III], fiindu-le cu toate acestea permis s
ă
recu
rg
ă
la
o anumit
ă
doz
ă
de exagerare, chiar de provocare (
Mamère împotriva Fran
ț
ei
, nr. 12697/03, pct. 25,
CEDO 2006-XIII).
În aceast
ă
privi
n
ță
, trebuie amintit
ă
jurispru
den
ț
a constant
ă
a Cur
ț
ii, conform c
ă
reia este
necesar, pentru a aprecia existen
ț
a unei „nevoi sociale imperioase” capabile a justifica o ingerin
ță
în
exercitarea liber
t
ăț
ii de exprimare,
s
ă
se fac
ă
o distinc
ț
ie clar
ă
între fa
pte
ș
i judec
ăț
i de valoare. Dac
ă
materialitatea faptelor poate fi dovedit
ă
, exactitatea judec
ăț
ilor de valoare nu poate fi demonstrat
ă
[
De
Haes
ș
i Gijsels împotriva Belgiei
, 24 februarie 1997, pct. 42,
Culegere
1997-I,
ș
i
Harlanova împotr
iva
Letoniei
(dec.), nr. 57313/00, 3 aprilie 2003]. Desigur, dac
ă
este vorba despre sus
ț
ineri privin
d
conduita unui ter
ț
, uneori poate fi dificil de f
ă
cut distinc
ț
ia dintre imput
ă
rile de facto
ș
i judec
ăț
ile de
valoare. Cu toate acestea, chiar o judecat
ă
de valoare se poate dovedi excesiv
ă
dac
ă
este total lipsit
ă
de temei faptic (
Jerusalem împotriva Austriei
, nr. 26958/95, pct. 43, CEDO 2001-II).
În spe
ță
, Curtea observ
ă
, a
ș
a cum a ar
ă
tat Tribunalul Satu Mare în decizia sa din 24 iunie
2003, c
ă
reclamantul îl caracterizase pe C.M. drept un „regizor de mâna a
ș
aptea”,
ș
i c
ă
scrisese c
ă
„aproape to
ț
i banii aloca
ț
i mont
ă
rii de spectacole ni-i ia C.”, c
ă
acesta comisese un „act de incultur
ă
”
ș
i
c
ă
tot ceea ce întreprindea constituia „un grav abuz de putere”. Examinând aceste afirma
ț
ii litigioase
în lumina cererii reclamantului în ansamblul s
ă
u, Curtea consider
ă
c
ă
ne g
ă
sim în fa
ț
a unei îmbin
ă
ri
între judec
ăț
i de valoare
ș
i de elemente factuale. Curtea re
ț
ine c
ă
reclamantul, pentru a-
ș
i justifica
afirm
a
ț
iile,
a f
ă
cut referire la cumulul de func
ț
ii ale lui C.M., la comportamentul
ș
i la deciziile pe care le-
ar fi luat ca director, ca
ș
i la activitatea TNC sub conducerea acestuia. Curtea arat
ă
c
ă
reclamantul a
indicat înc
ă
de la începutul articolului s
ă
u c
ă
are ca obiectiv informarea publicului despre activitatea
acestei institu
ț
ii
ș
i despre nemul
ț
umirea sa ca angajat al TNC.
De
ș
i anumi
ț
i termeni utiliza
ț
i în articol pot fi considera
ț
i ca pu
ț
in adecva
ț
i, Curtea consider
ă
c
ă
ace
ș
tia r
ă
mân totu
ș
i în limitele exager
ă
rii sau ai provoc
ă
rii acceptabile. În acest sens, Curtea acord
ă
importan
ță
faptului c
ă
, pentru pune la îndoial
ă
administrarea teatrului, reclamantul a f
ă
cut anumite
cercet
ă
ri
ș
i c
ă
a încercat s
ă
-
ș
i justifice acuza
ț
iile cu privire la faptele repro
ș
ate lui C.M. pe parcursul
procedurii penale desf
ăș
urate împotriva sa (pct. 10
ș
i 16 de mai sus). Instan
ț
a consider
ă
c
ă
,
procedând astfel, acesta a ac
ț
ionat cu bun
ă
credin
ță
. De
altfel, exist
en
ț
a anchetelor penale
ș
i fiscale
împotriva lui C.M. cu privire la administrarea TNC (pct. 25
ș
i 26 de mai sus) confirm
ă
c
ă
afirm
a
ț
iile
reclamantului nu erau cu totul lipsite de fundament.
Curtea observ
ă
în continuare c
ă
Tribunalul Satu Mare a considerat c
ă
, prin intermediul
articolelor în litigiu, reclamantul îl expusese pe C.M. dispre
ț
ului public
ș
i unor posibile sanc
ț
iuni date
fiind func
ț
iile acestuia. Totu
ș
i, trebuie s
ă
const
at
ă
m c
ă
, prin casarea hot
ă
rârii pronun
ț
ate în prim
ă
inst
an
ță
pentru a condamna reclamantul în
civil
ș
i în penal, Tribunalul Satu Mare nu a acordat nicio
ate
n
ț
ie contextului în care articolul în cauz
ă
fusese publicat sau intereselor în joc, nici faptului c
ă
reclamantul fusese achitat în prim
ă
inst
an
ță
[a se vedea,
a contrario
,
Cum
p
ă
n
ă ș
i Maz
ă
re
împotriva Ro
mâniei
(MC), nr. 33348/96, pct. 104, CEDO
2004-XI,
Stângu
ș
i Scutelnicu
împotriva României
, nr. 53899/00, pct. 51, 31 ianuarie 2006,
ș
i
Fleury împotriva Fran
ț
ei
, nr. 29784/06,
pct. 49, 11 mai 2010]. Din acel moment, tribunalul nu a furnizat motive „relevante
ș
i suficiente” care s
ă
justifice condamnarea celui în cauz
ă
.
Curtea observ
ă
totod
at
ă
c
ă
reclamantul a încercat s
ă
-
ș
i justifice afirma
ț
iile în cadrul procedurii
penale îndreptate împotriva sa pentru calomnie.
Astfel acesta a participat activ la procedura în fa
ț
a
Jude
c
ă
toriei Craiova
ș
i a dat dovad
ă
de interes pentru proces [a se vedea,
a contrario
,
Ivanci
uc
împotriva României
(dec.), nr. 18624/03, 8
septembrie 2005].
De
ș
i a fost absent la procedura de
recurs, totu
ș
i reclamantul a r
ă
spuns mijloacelor de recurs ale p
ă
r
ț
ii adverse
ș
i a prezentat probe în
ap
ă
rare. Acesta a insistat chiar asupra necesit
ăț
ii de a fi audiat în persoan
ă
, ar
ă
tând c
ă
era singurul în
m
ă
sur
ă
s
ă
explice tribunalului mesajul pe care voia s
ă
-l transmit
ă
prin intermediul articolului în litigiu.
În ceea ce prive
ș
te propor
ț
ionalitatea atingerii aduse dreptului la libertatea de exprimare,
Curtea reamin
te
ș
te c
ă
natura
ș
i gravitatea pedepselor aplicate sunt elemente de luat în considerare
(
Cum
p
ă
n
ă ș
i Maz
ă
re împotriva României
cita
t
ă
anterior, pct. 111,
ș
i
Brunet-Lecom
te
ș
i al
ț
ii împotriva
Fran
ț
ei
, nr. 42117/04, pct. 51, 5 februarie 2009). În spe
ță
, sigur c
ă
reclamantul nu a trebuit s
ă
pl
ă
teas
c
ă
amenda penal
ă
dat
ă
fiind interven
ț
ia unei legi de gra
ț
iere general
ă ș
i aceast
ă
sanc
ț
iune nu
mai figureaz
ă
în prezent în cazierul s
ă
u judiciar, în temeiul modific
ă
rilor legislative operate în 2006
(pct. 24 de mai sus). Nu mai pu
ț
in adev
ă
rat este c
ă
reclamantul f
ă
cuse obiectul unei sanc
ț
iuni penale
în temeiul dreptului intern în vigoare la momentul faptelor. De asemenea acesta a trebuit s
ă
suport
e
plata daunelor c
ă
tre partea civil
ă
ca
ș
i cheltuielile legate de procedur
ă
, adic
ă
aproximativ 1 100 EUR
în total, ceea ce a avut un impact asupra posibilit
ăț
ilor sale economice [a se vedea,
a contrario
,
Ciuvica împotriva României
(dec.), nr. 29672/05, pct. 58
in fine
, 15 ianuarie 2013].
Având în vedere cele de mai sus, Curtea consider
ă
c
ă
a fost înc
ă
lcat art. 10 din Conven
ț
ie.
III. Cu privire la celelalte pretinse înc
ă
lc
ă
ri
Invocând art. 14 din Conven
ț
ie coroborat cu art. 10, reclamantul se consider
ă
victima unei
discrimi
n
ă
ri ca urmare a condamn
ă
rii sale penale. Invocând în plus art. 6
ș
i art. 13 din Conven
ț
ie,
acesta se plânge de respingerea de c
ă
tre Curtea Suprem
ă
de Justi
ț
ie a cererii sale de str
ă
mutare a
cauzei.
Ț
inând seama de toate elementele de care dispune
ș
i în m
ă
sura în care este competent
ă
s
ă
se pronun
ț
e cu privire la preten
ț
iile formulate, Curtea nu constat
ă
nicio atingere aparent
ă
a drepturilor
ș
i libert
ăț
ilor garantate de aceste articole din Conven
ț
ie. Rezult
ă
c
ă
toate capetele de cerere trebuie
respinse, în conformitate cu art. 35 § 3
ș
i art. 35 § 4 din Conven
ț
ie.
IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conven
ț
ie
Art. 41 din Conven
ț
ie prevede:
„Da
c
ă
Curtea declar
ă
c
ă
a avut loc o înc
ă
lcare a Conven
ț
iei sau a protocoalelor sale
ș
i dac
ă
dreptul intern al înaltei p
ă
r
ț
i contractante nu permite decât o înl
ă
turare incompl
et
ă
a consecin
ț
elor
acestei înc
ă
lc
ă
ri, Curtea acord
ă
p
ă
r
ț
ii lezate, dac
ă
este cazul, o repara
ț
ie echitabil
ă
.”
A. Prejudiciu
Reclamantul pretinde 2
671,80 EUR cu titlul de prejudiciu material suferit, acest total
reprezentând sumele pe care a fost condamnat s
ă
le pl
ă
teas
c
ă
p
ă
r
ț
ii v
ă
t
ă
mate cu titlul de prejudiciu
moral ca
ș
i cheltuielile de judecat
ă
,
ș
i reactualizat conform metodei valorii venitului salarial.
Aces
ta
solicit
ă
, de asemenea, 7 109 EUR cu titlu de prejudiciu moral.
În ceea ce prive
ș
te prejudiciul material, Guvernul contest
ă
metoda de reactualizare utilizat
ă
de
reclamant,
ș
i consider
ă
c
ă
reactualizarea sumei pl
ă
tite de reclamant trebuie s
ă ț
in
ă
cont de indicele
pre
ț
urilor de consum sau de rata infla
ț
iei pentru perioada cuprins
ă
între august 2003
ș
i ianuarie 2008.
Conform acestuia, suma reactualizat
ă
este de aproximativ 1
624,12 EUR.
În ceea ce prive
ș
te
prejudiciul moral, Guvernul consider
ă
c
ă
o eventual
ă
hot
ă
râre privind înc
ă
lcarea ar putea constitui în
sine o repara
ț
ie suficient
ă
a prejudiciului moral pretins.
Curtea consider
ă
c
ă
acordarea unei repara
ț
ii echitabile este motivat
ă
, în spe
ță
, de faptul c
ă
reclamantul nu a beneficiat de o procedur
ă
echitab
il
ă ș
i c
ă
a suferit o ingerin
ță
dispropo
r
ț
ionat
ă
în
dreptul s
ă
u la libertatea de exprimare prin condamnarea pentru s
ă
vâr
ș
irea infrac
ț
iunii de calomnie.
Aceasta constat
ă
c
ă
reclamantul a pl
ă
tit daunele-interese impuse ca urmare a condamn
ă
rii sale
penale (a se vedea,
a contrario, Anghel împotriva României
, nr. 28183/03, pct. 78, 4 octombrie 2007).
Ca urmare, având în vedere ansamblul elementelor prezentate de p
ă
r
ț
i cu privire la acest punct,
Curtea consider
ă
c
ă
se cuvine s
ă
i se acorde reclamantului 1 700 EUR cu titlu de prejudiciu material.
În plus, Curtea consider
ă
c
ă
reclamantul a suferit în mod incontestabil un prejudiciu moral.
Pron
un
ț
ându-se în echitate, în conformitate cu art. 41 din Conven
ț
ie, este necesar s
ă
i se acorde
5 900 EUR cu titlu de prejudiciu moral.
B. Cheltuieli de judecat
ă
Reclamantul solicit
ă
de asemenea 218,13 EUR pentru cheltuielile de judecat
ă
angajate în fa
ț
a
inst
an
ț
elor interne
ș
i a Cur
ț
ii, din care 84,50 EUR
pentru onorariile avoca
ț
ilor în fa
ț
a Cur
ț
ii.
Guvernul sus
ț
ine c
ă
documentul justificativ furnizat de reclamant în sprijinul cererii sale de
rambursare a cheltuielilor de procedur
ă
suportate în procedura intern
ă
nu este
completat
ș
i semnat
corect. Acesta consider
ă
, de asemenea, c
ă
documentele furnizate pentru a justifica cheltuielile de
judecat
ă
în fa
ț
a Cu
r
ț
ii nu permit stabilirea cu certitudine a unei leg
ă
turi cu prezenta cauz
ă
.
Potrivit jurispruden
ț
ei Cur
ț
ii, un reclamant nu poate ob
ț
ine rambursarea cheltuielilor de
judecat
ă
decât în m
ă
sura în care se stabilesc caracterul real, necesitatea
ș
i caracterul rezonabil al
cuantumului lor. În spe
ță
,
ț
inând seama de documentele de care dispune
ș
i de jurispruden
ț
a proprie,
Curtea consider
ă
rezonabil s
ă
se acorde reclamantului suma de 200 EUR pentru toate cheltuielile.
C. Dobânzi
morato
rii
Curtea consider
ă
necesar ca rata dobânzilor moratorii s
ă
se întemeieze pe rata dobânzii
facilit
ăț
ii de împrumut marginal practicat
ă
de Banca Central
ă
Europe
an
ă
, majorat
ă
cu trei puncte
procentua
le.
Pentru aceste motive,
CURTE
A
declar
ă
, în unanimitate, cererea admisibil
ă
cu privire la capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1
din Conven
ț
ie în m
ă
sura în care acestea se refer
ă
la dreptul de a fi audiat în persoan
ă ș
i pe art. 10
din Conven
ț
ie,
ș
i inadmisibil
ă
pentru celelalte capete;
hot
ă
r
ăș
te, cu cinci voturi la dou
ă
, c
ă
a fost înc
ă
lcat art. 6 § 1 din Conven
ț
ie;
hot
ă
r
ăș
te, în unanimitate, c
ă
a fost înc
ă
lcat art. 10 din Conven
ț
ie;
4.
Hot
ă
r
ăș
te
, în unanimitate,
a) c
ă
statul pârât trebuie s
ă
pl
ă
teas
c
ă
reclamantului, în termen de trei luni de la data r
ă
mânerii
definitive a hot
ă
rârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conven
ț
ie, urm
ă
toarele sume, care vor va
fi
convertite
în moneda statului pârât
la cursul de schimb valabil la data pl
ăț
ii:
i. 1 700 EUR (o mie
ș
apte sute euro), plus orice sum
ă
ce poate fi datorat
ă
cu titlu de impozit,
pentru prejudiciul material;
i. 5
900 EUR (cinci mii nou
ă
sute euro), plus orice sum
ă
ce poate fi datorat
ă
cu titlu de
impozit, pentru prejudiciul moral;
iii. 200 EUR (dou
ă
sute euro), plus orice sum
ă
ce poate fi datorat
ă
cu titlu de impozit, pentru
cheltuielile de judecat
ă
;
b) c
ă
, de la expirarea termenului men
ț
ionat
ș
i pân
ă
la efectuarea pl
ăț
ii, aceste sume trebuie
majorate cu o dobând
ă
simpl
ă
, la o rat
ă
egal
ă
cu rata dobânzii facilit
ăț
ii de împrumut marginal
practica
t
ă
de Banca Central
ă
Europe
an
ă
, aplicabil
ă
pe parcursul acestei perioade
ș
i majorat
ă
cu
trei puncte procentuale;
respinge, în unanimitate, cererea de acordare a unei repara
ț
ii echitabile pentru celelalte capete de
cerer
e.
Redact
at
ă
în limba francez
ă
, apoi comunicat
ă
în scris la 26 martie 2013, în conformitate cu art. 77
ș
i art. 77 § 3 din Regulament.
PRE
Ș
EDIN
TE
Grefi
er
Josep Casadevall
Santiago Que
sada
La prezenta hot
ă
râre se anexeaz
ă
, în conformitate cu art.
45 § 2
din Conven
ț
ie
ș
i art.
74 § 2
din
Regulament, opinia separat
ă
a judec
ă
torilor López Guerra
ș
i Silvis.
J.C.M
.
S.Q.
OPINIE PAR
Ț
IAL SEPARAT
Ă
COMUN
Ă
JUDE
C
Ă
TORILOR LÓPEZ GUERRA
Ș
I SILVIS
A
ș
a cum reiese din faptele în spe
ță
, dup
ă
ce a fost achitat în prim
ă
inst
an
ță
, reclamantul a fost
condamnat pentru calomnie de Tribunalul Satu Mare, care se pronun
ț
a asupra recursului, f
ă
r
ă
ca
acesta s
ă
fie din nou audiat în persoan
ă
. Cu toate acestea, punctul s
ă
u de vedere fusese clar pentru
Tribunalul Satu Mare. Sesizat pentru a se pronun
ț
a, Tribunalul Satu Mare dispunea de observa
ț
iile
reclamantului ca r
ă
spuns la mijloacele de recurs ale p
ă
r
ț
ii civile, în care partea interesat
ă
sublinia c
ă
articolul în cauz
ă
constituia un pamflet ai c
ă
rui termeni trebuia s
ă
fie citi
ț
i în context. De asemenea,
reclamantul
ș
i-a prezentat preten
ț
iile în scris
ș
i a explicat sensul pe care îl d
ă
duse termenilor pe care
partea civil
ă
îi considera injurio
ș
i.
În ceea ce prive
ș
te capetele de acuzare ale reclamantului în baza art. 10 din Conven
ț
ie, ne raliem
f
ă
r
ă
rezerve concluziei Cur
ț
ii, conform c
ă
reia condamnarea reclamantului de c
ă
tre tribunal înseamn
ă
înc
ă
lcarea dreptului p
ă
r
ț
ii interesate la libertatea de exprimare. Opinia noastr
ă
separa
t
ă
priv
e
ș
te
numai ra
ț
ionamentul Cur
ț
ii
ș
i concluzia acesteia conform c
ă
reia exist
ă
de asemenea o înc
ă
lcare a art.
6 din Conven
ț
ie.
Atunci când tribunalul a fost sesizat cu cauza în fapt
ș
i în drept
ș
i a studiat în ansamblul s
ă
u
chestiunea vin
ov
ăț
iei sau a nevinov
ăț
iei, acesta trebuia s
ă
ia m
ă
suri concrete pentru a-
ș
i putea
îndeplini obliga
ț
ia de a audia în persoan
ă
pe inculpat; chiar dac
ă
judec
ă
toria îl audiase pe reclamant,
acest fapt nu exonera tribunalul de aceast
ă
obliga
ț
ie (
Spînu împotriva României
, nr. 32030/02, pct. 58,
29 aprilie 2008;
Mihaiu împot
riva
Românie
i
, nr. 42512/02, pct. 39, 4 noiembrie 2008,
ș
i
D
ă
nil
ă
împotriva României
, nr. 53897/00, pct. 41, 8 martie 2007).
O procedur
ă
care se desf
ăș
oar
ă
în absen
ț
a celui în cauz
ă
, chiar în stadiul unui recurs dup
ă
o
achitare în prim
ă
inst
an
ță
, nefiind în sine incompatibil
ă
cu art. 6 din Conven
ț
ie, trebuie examinat în
spe
ță
, a
ș
a cum a observat Curtea, dac
ă
inst
an
ț
ele na
ț
ionale
ș
i-au îndeplinit obliga
ț
iile specifice de a
lua m
ă
suri pentru a audia pe reclamant.
R
ă
spunsul la aceast
ă
întrebare ne îndrept
ăț
e
ș
te s
ă
ne
înde
p
ă
rt
ă
m de opinia colegilor no
ș
tri.
În fapt, în opinia noastr
ă
tribunalul a hot
ă
rât în mod obiectiv, la 17 iunie 2003, dup
ă
ce
constatase c
ă
procedura fusese deja amânat
ă
de trei ori din
cauza neprezent
ă
rii reclamantului – în
mod regulamentar citat la 18 martie 2003, la 15 aprilie 2003
ș
i la 20 mai 2003 –
ș
i
ț
inuse seama de
toate circumstan
ț
ele spe
ț
ei,
ș
i c
ă
obli
ga
ț
iile pozitive de a lua m
ă
suri pentru a audia pe reclamant
fuses
er
ă
îndeplinite. Amânarea procedurii de trei ori arat
ă
în mod obiectiv, în opinia noastr
ă
, c
ă
tribunalul încercase într-adev
ă
r s
ă
audieze pe reclamant în persoan
ă
.
Nu trebuie s
ă
cad
ă
în sarcina acuzatului probarea faptului
c
ă
nu inten
ț
iona s
ă
se derobeze
justi
ț
iei, nici c
ă
absen
ț
a sa se explica printr-un caz de for
ță
major
ă
. În acela
ș
i timp, este la latitudinea
autorit
ăț
ilor na
ț
ionale s
ă
evalueze dac
ă
scuzele furnizate de acuzat pentru a-
ș
i justifica absen
ț
a erau
valabile sau dac
ă
elementele at
a
ș
ate la dosar permiteau concluzia c
ă
absen
ț
a acestuia era
indepen
dent
ă
de voin
ț
a sa [
Sejdovic împotriva Italiei
(MC), nr. 56581/00, GC, pct. 88, 1 martie 2006].
Este incontestabil c
ă
reclamantul informase tribunalul c
ă
suferise o interven
ț
ie medical
ă
la 21
februarie 2003 din cauza unei stenoze rahidiene degenerative. Cererea sa ini
ț
ial
ă
de suspendare pe
motiv c
ă
starea sa de s
ă
n
ă
tate f
ă
cea imposibi
l
ă
deplasarea era deci bine întemeiat
ă
. Cu toate
acestea argumentul reclamantului conform c
ă
ruia niciun avocat din Craiova nu era dispus s
ă
se
deplaseze la Satu Mare
ș
i c
ă
el însu
ș
i nu putea ajunge acolo pentru a angaja un avocat din cauza
imposibilit
ăț
ii de a se deplasa, pare mai pu
ț
in conving
ă
tor, mai cu seam
ă ț
inând cont de mijloacele de
comunicare în general disponibile care permit gestionarea la distan
ță
a reprezent
ă
rii printr-un avocat.
Astfel inform
a
ț
iile furnizate de reclamant, mai cu seam
ă
certificatul medical care înso
ț
e
ș
te cererea sa
de suspendare a judec
ăț
ii timp de un an, nu puteau convinge tribunalul c
ă
persoana interesat
ă
c
ă
uta
în mod serios s
ă
asiste la procedur
ă
pentru a fi audiat în cel mai scurt timp, nici de altfel c
ă
acest lucru
ar fi
posibil. Curtea a observat c
ă
reclamantului nu i se pute repro
ș
a lipsa de interes pentru proces.
Bineîn
ț
eles c
ă
acest fapt nu exclude c
ă
tribunalul ar fi putut pe bun
ă
dreptate s
ă
considere c
ă
reclamantul d
ă
dea dovad
ă
de o anumit
ă
rea credin
ță
în ceea ce prive
ș
te voin
ț
a sa de a ap
ă
rea sau de
a fi reprezentat în fa
ț
a instan
ț
ei. În principiu, Curtea las
ă
inst
an
ț
elor na
ț
ionale sarcina de a evalua
elementele de aceast
ă
natu
r
ă
.
În plus, interpretarea dreptului intern este în primul rând de competen
ț
a jurisdic
ț
iilor na
ț
ional
e.
Curtea obser
v
ă
c
ă
, dac
ă
tribunalul nu considera necesar s
ă ț
in
ă
cont de certificatele medicale
furnizate de reclamant pentru a judeca temeinicia cererii de suspendare a judec
ăț
ii cauzei, acesta
putea totu
ș
i s
ă
solicite o expertiz
ă
medico-legal
ă
, a
ș
a cum prevedea art. 303 C. pr. pen., pentru a
sol
u
ț
iona cererea. Ne îndoim c
ă
aceasta ar fi fost calea de urmat. Observ
ă
m c
ă
textul art. 303 C. pr.
pen. nu prevede o încheiere de acest tip în circumstan
ț
ele spe
ț
ei. Observ
ă
m c
ă
anterior Curtea a
estimat c
ă
nu exista nicio înc
ă
lcare a Conven
ț
iei când instan
ț
a de recurs a folosit toate mijloacele de
care dispunea pentru a asigura prezentarea reclaman
ț
ilor la dezbateri, f
ă
r
ă
a se referi la art. 303 C. pr.
pen. (
Neculai
ș
i Alin Rusu împotriva României
, nr. 6246/04, 31 august 2010 (dec.), pct. 28).