ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 26.03.2013 RO

CASE OF NICULESCU-DELLAKEZA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

26.03.2013

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Reasonable time);Violation of Article 10 - Freedom of expression-{general} (Article 10-1 - Freedom of expression)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF NICULESCU-DELLAKEZA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2013)

Tradus

i revizuit de IER (

www.ier

.ro

)

CURTEA EUROPEAN

A DREPTURILOR OMULUI

SEC

IA A TREIA

HOT

RÂRE

din 26 martie 2013

În cauza Niculescu-Dellakeza împotriva Român

iei

(Cererea nr. 5393/04)

Strasbo

urg

Hot

rârea devine definitiv

în condi

iile prev

zute la art. 44 § 2 din Conven

ie. Aceasta poate suferi

modif

ri de form

În cauza Niculescu-Dellakeza împotriva României

Curtea European

a Drepturilor Omului (Sec

ia a treia), reunit

într-o camer

compus

din: Josep

Casadevall,

pre

edin

, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Luis López Guerra, Kristina Pardalos,

Johannes Silvis, Valeriu Gri

co, judec

tori,

i Santiago Quesada,

grefier de sec

ie,

dup

ce a deliberat în camera de consiliu la 19 februarie 2013,

pronu

ță

prezenta hot

râre, adoptat

la aceea

i dat

PROCEDUR

La originea cauzei se afl

cererea nr. 5393/04 îndreptat

împotriva României, prin care un

resortisant al acestui stat, domnul Valeric

Niculescu-Dellakeza („reclamantul”), a sesizat Curtea la 20

decembrie 2003 în temeiul art. 34 din Conven

ia pentru ap

rarea drepturilor omului

i a libert

ăț

ilor

fundamentale (

„Conven

ia”).

Reclamantul a fost reprezentat de c

tre Andreea Livia Turculeanu

i Ion Turculeanu, avoca

i la

Craiova. Guv

ernul

român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul R

zvan-

Hor

iu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În urma ab

inerii lui Corneliu Bîrsan, judec

torul ales s

reprezinte România (art. 28 din

Regulament), pre

edintele Marii Camere a desemnat-o pe Kristina Pardalos în calitate de judec

tor

ad hoc

(art. 26 § 4 din Conven

i art. 29 § 1 din Regulament).

Reclamantul se plânge în mod deosebit de o înc

lcare a dreptului s

u la un proces echitabil,

invocând faptul c

, dup

ce a fost achitat în prim

instan

ță

, a fost condamnat de instan

a de apel f

fi fost audiat. Acesta denun

ță

, de asemenea, o înc

lcare a dreptului s

u la libertatea de exprimare

pe motivul condamn

rii sale în procedur

pena

ă ș

i civil

pentru calomnie.

La 25 mai 2007, pre

edintele sec

iei a treia a decis s

comunice Guvernului cererea. În

conformitate cu art. 29 § 1 din conven

ie, acesta a hot

rât, de asemenea, c

admisibilitatea

i fondul

cauzei vor fi examinate împreun

de c

tre camer

ÎN FAPT

I. Circumstan

ele cauzei

Reclamantul s-a n

scut în 1942

i locuie

te în Craiova.

A. Con

inutul articolelor în litigiu

La 10 noiembrie 2001, reclamantul, actor la Teatrul Na

ional din Craiova (TNC) era invitat de

canalul de televiziune local

Terra-SAT pentru a interveni în cadrul unei emisiuni intitulate

Cafeaua de

sâm

dimine

Întrebat despre activitatea directorului TNC, el l-a numit pe acesta „un regizor de

mâna a

aptea

”.

La 17-18

i 30 noiembrie 2001, reclamantul a publicat în ziarele locale

Cuvântul libert

ăț

Edi

speci

o scrisoare deschis

intitula

„Aproape to

i banii aloca

i mont

rii de spectacole ni-i ia C.”.

Articolul se referea la C.M., care ar fi cumulat func

iile de director, de regizor

i de consilier artistic al

TNC,

i era redactat astfel:

Se pare c

nu e pu

in lucru s

aduni, în to

i ace

ti ani, peste 500 de pagini de cronici, fotografii

ori simple întâmpl

ri în care este men

ionat numele mei. Asta înseamn

seriozitate, dar mai ales

pasiune pentru ceea ce faci. Am avut

ANS

ansa dea lucra cu doi mari regizori, S.P.

V.M, (…) care au

tiut s

fac

din meseria lor un „credo” (…). Mi-am unit destinul cu munca

i am

inut succesul - grea povar

! Cred c

de asta mi-a trecut

i via

a a

a de repede. Mai înseamn

i respect fa

ță

de scena pe care au jucat mari actori ai

ță

rii.

i cu cât se adun

anii, cu atât

responsabilitatea e mai mare. Consider c

este de datoria mea s

fac tot ce pot

i cu orice risc,

r aceast

instit

ie-embl

Sigur, Dumnezeu nu ne-a f

cut sfin

i, dar nici tâlhari de drumul mare! (…) sunt mândru de

directorul mei, b

iat sub

ire, poate singurul director de teatru din

care este pl

tit în dolari.

Meri

chiar mai mult. Ba, pot spune c

nu exist

bucurie mai mare când

tiu c

aproape to

i banii

aloca

i mont

rii de spectacole ni-i ia C. De ce s

-i ia al

ii!

Ce-i dac

, la nici o lun

de la însc

unare, i-a dat concediu f

pla

lui S.P.? (la cererea lui!!!)

i ca s

fie sigur c

acesta nu se va mai întoarce la Craiova, i-a scos fotografia mare din foaierul

teatrului. Porterul, la fel de mare, din acela

i loc, al lui V.M. a disp

rut

i el. În schimb a ap

rut

poza

efei contabile!!!Cea cu banii, cea care i-a b

gat în buzunar lui C. mii de dolari. Cea care în

curând, dup

nenum

rate demersuri ale directorului c

tre Minister, ne va fi directoare economic

Iar pentru c

a avut curajul s

opreas

de la plat

salariul Veteranilor teatrului, salariul celor

care au dus în lume faima teatrului, al acelora care au umplut de premii interna

ionale panop

lia

Teatrului Românesc, am cerut la Minister transformarea unui post de ACTOR în post de

economist ca „ea” s

devi

directoare. (…) Dac

cei care condus destinele teatrului românesc

ne ajut

, vom intra în „Cartea recordurilor”: la 21 de actori – patru directori, un contabil-

i un

audit care, mai nou, p

te condica de prezen

ță

De un record republican tot am pus-o: anul acesta este pentru prima oar

când nu particip

m la

Festivalul Na

ional de Teatru, noi, care am fost singurii participan

i la toate edi

iile!

Cum s

nu merite C. stima noastr

ă ș

i mândria când el este cel care face tot ce poate s

ne mai

ia bani, în plus,

i pentru adapt

ri scenice, versiuni scenice la care se mai adaug

ă ș

i procentele

din încas

ri.

Ce crede

i c

îi este u

or s

fac

numai ce vrea mu

chii lui, s

fie în acela

i timp

i consultant

artistic,

i manager general,

i regizor artistic? S-a zb

tut din r

sputeri s

bage în ilegalitate

menirea serviciului literar

i a reu

it!

Ce lupte interne se duc atunci când regizorul din el îi propune consultantului artistic, tot din el,

un text dramatic pe care trebuie s

-l aprobe managerul din ei! Ce b

i, ce scandal e atunci când

singur în birou

i când cei doi din el, managerul

i consultantului, fixeaz

suma contrac

tual

în

dolari reactual

iza

i la cursul zilei, regizorului!

Cât de fericit sunt atunci când simt invidia colegilor din alte teatre pe motiv c

directorului me

este invitat, rugat, implorat s

pun

în scen

, acela

i text dramatic, în alte dou

-trei teatre, chiar

dac

nu mai vine zile nenum

rate la Craiova. El

tie s

cond

o institu

ie atât de aureolat

ca a

noast

ă ș

i prin telefon. Condica de prezen

ță

nu este obligatorie pentru conducere. Ei au regim

special, mun

nenormat

. În timp ce noi cu drag muncim, ei ne reprezint

pe Coasta Dalma

iei,

a Paris – leafa le merge! Norme au numai actorii. Ca

i cum munca noastr

se termin

o dat

repeti

ia sau spectacolul. Cine normeaz

nop

ile de insomnie, orele de studiu individual, clipele

de nelini

te care te înso

esc peste tot atunci când lucrezi la un rol?

Spre binele teatrului, directorul cheltuie mii de dolari pe regizori artistici, de

i avem dou

postur

vacante. Pentru asta (…) din banii teatrului

i cum complicitatea Ministerului, noi l-am trimis pe C.

în Italia, b

gându-l

i pe el în Conven

ia European

a Teatrului, Dac

continu

tot a

a, o s

-l mai

Cu cât

dragoste a înso

it el la Bra

ov colectivul spectacolului PHAEDRA, de unde a adus, a

cum am auzit, dup

dou

spectacole cu s

lile aproape pline

i cu bilete la pre

bun, fantastic

sum

de 2.000.000 lei. A

a p

ăț

ti când lucrezi cu tot felul de impresari! (Alo, poli

ia!).

i pentru c

atâtea laude ar putea s

uneze caracterului integru de care a dat dovad

directorul nostru (…) n-ar strica, cred eu, pu

criti

în spirit socialist. Asta pentru c

tot vrea el

ne întoarc

la vechile obiceiuri ale cenzurii staliniste: nu avem voie s

discu

m cu nimeni

despre ceea ce se întâmpl

în teatru!!!

Numai o minte diabolic

ca a lui C. a putut s

scoa

din schema teatrului, tocmai de 1 aprilie –

ziua p

lelilor, pe cei mai buni dintre cei buni. Pe actorii cumularzi, pensionarii f

de care nici

un teatru nu poate func

iona la randament maxim (…)

Cum s

mearg

bine teatrul când cei care îi hot

sc soarta sunt doi ingineri, o economist

ă ș

un consultant artistic, nici m

car un regizor?! Cât despre consiliu artistic, a

a cum e el

consultativ, ar trebui s

existe, dac

n-ar incomoda. Dar incomodeaz

nu-i pas

de ce se întâmpl

în teatrul nostru, nu al lui, o demonstreaz

ă ș

i faptul c

tot

colectivul artistic, în afar

de el, a semnat un protest înaintat ministrului Culturii, privitor la

hot

rârea acestuia de a trece institu

ia noastr

în subordinea Consiliului Jude

ean. Ce ru

ine!

Cine sunt cei care comit un asemenea act de incultur

în raport de eternitatea acestui loca

sfânt

mai vechi decât România?!

Cine îi permite s

înainteze spre a fi semnat

de fiecare în parte, o fi

șă

a postului în care

anga

ii au numai obliga

ii, înainte de a fi perfectat

i semnat CONTRACTUL COLECTIV de

MUN

? Toate astea

i altele se constituie într-un grav abuz de putere!

Nimic nu mi se pare mai odios decât ceea ce se poate întâmpla acum în teatrul nostru.

pentru c

Ministerul, care nu se poate s

nu cunoasc

stilul de lucru

i rezultatele directoratului

C., nu a luat nici o m

sur

, m-am adresat ziarului Dumneavoastr

. Mi-e greu s

cred c

meri

aceas

soart

, decât numai dac

totul este premeditat, pentru a fi sco

i din circuitul marilor valori

ale teatrului românesc, acolo unde ne-a a

ezat istoria.

Regret c

voi pierde prietenia unor oameni pe care voi continua s

-i stimez

i s

-i iubesc, dar

trebuia s

în

eleag

, ace

ti oameni, c

nu tot ce e legal este

i moral!»

B. Procedura penal

ini

iat

împotriva reclamantului pentru calomnie

La 11 decembrie 2001, C.M. a sesizat Judec

toria Craiova cu o plângere penal

împotriva

reclamantului pentru i

nsult

ă ș

i calomnie – fapte pedepsite conform art. 205

i 206 C. pen. –, motivând

prin con

inutul articolului publicat în ziarele locale

i prin afirma

iile f

cute în timpul emisiunii mai sus

men

ionate. C.M. sus

inea c

articolele respective co

ineau insulte la adresa sa

i c

repu

ia sa

fusese astfel afectat

. Acesta s-a constituit ca parte civil

în procedur

pretinzând suma de

500 000 000 lei vechi (ROL) cu titlu de prejudiciu moral pe care sus

inea c

l-ar fi suferit.

Dezbaterile în prim

inst

ță

10.

La 18 martie 2002, reclamantul, audiat de instan

ță

, a ar

tat c

articolele incriminate nu aveau

un scop de calomniere

i c

vizau a informa marele public despre administrarea TNC

i despre

nemul

umirea actorilor acestuia. Acesta a ata

at la dosar copia organigramei teatrului, a hot

rârii luate

la 26 iulie 1999 de Consiliul Local Bra

ov, copii ale hot

rârilor din data de 6 aprilie 2001 emise de

Curtea de Conturi, Camera de Conturi

i departamentul de control financiar constatând neregulile în

administrarea bugetului TNC, copia unui contract de management încheiat între C.M.

i Ministerul

Culturii, ca

i copii ale articolelor de ziar publicate la Bra

ov, care relatau activitatea lui C.M. la teatrul

din Bra

ov.

11.

Prin hot

rârea din 3 iunie 2002, judec

toria a scos reclamantul de sub cele trei capete de

acuzare motivând c

elementul inten

ional nu fusese dovedit

i a respins ac

iunea civil

a lui C.M.

Jude

toria a considerat c

din probele din dosar reie

ea c

persoana în cauz

nu avusese inten

de a ofensa pe C.M. prin afirma

iile sale, ci doar de a informa marele public despre nemul

umir

actorilor de la TNC

i despre modul în care partea civil

conducea teatrul.

Apelul p

ii v

mate în f

a Tribunalului Satu Mare

12.

C.M. a formulat recurs împotriva acestei hot

râri. Acesta pretindea c

publicând articolele în

cau

reclamantul adusese atingere onoarei

i reputa

iei sale

i c

îl expusese dispre

ului public.

13.

La cererea lui C.M., Curtea Suprem

de Justi

ie a dispus str

mutarea cauzei la Tribunalul Satu

Mare, ora

situat la cca 600 km de Craiova.

14.

La 21 februarie 2003, reclamantul a suferit o interven

ie chirurgica

din cauza unei stenoze

rahidiene degenerative. A fost externat la 28 februarie 2003.

15.

Reclamantul a formulat o cerere pe lâng

Curtea Suprem

de Justi

ie în vederea anul

rii

str

mut

rii cauzei la Tribunalul Satu Mare

i, în acest caz, a str

mut

rii la un tribunal dintr-un ora

mai

apropiat de Craiova. Acesta a argumentat referindu-se la starea sa de s

tate

i a depus la dosar

certificate medicale conform c

rora nu putea s

fac

efort fizic

i nici s

stea în picioare mai mult de

treizeci de minute. Reclamantul a ad

ugat c

niciun avocat din Craiova nu era dispus s

se deplaseze

la Satu Mare

i c

nu putea s

întâlne

asc

un avocat din Satu mare dat

fiind imposibilitatea sa de a

se deplasa acolo.

16.

Citat s

compar

în fa

a Tribunalului Satu Mare la 18 martie 2003, reclamantul a formulat o

cerere de suspendare pe motiv c

starea sa de s

tate f

cea imposibi

deplasarea sa. Acesta a

furnizat tribunalului copia fi

ei de externare din spital

i copia certificatului medical. Reclamantul a

transmis în acela

i timp tribunalului propriile observa

ii ca r

spuns la motivele de recurs ale lui C.M.,

subliniind c

articolul în cauz

era un pamflet ai c

rui termeni trebuia s

fie interpreta

i în context.

Acesta a explicat în scris sensul pe care îl d

duse termenilor pe care C.M. îi considera ca fiind

injurio

i. Reclamantul a prezentat de asemenea

i alte documente în sus

inerea afirma

iilor sale

despre modul în care C.M. conducea personalul teatrului, mai precis copia condicii de prezen

ță ș

i a

memoriului adresat anterior Ministerului Culturii de c

tre personalul teatrului. Acesta a prezentat în

plus

i activitatea teatrului sub conducerea lui C.M.

16.

La 18 martie 2003, Tribunalul Satu Mare a amânat

edin

a pentru 15 aprilie 2003. La aceast

ultim

dat

, la cererea reclamantului absent, de

i fusese citat conform procedurii, tribunalul a amânat

edin

a pentru 20 mai 2003.

17.

La 29 aprilie 2003, reclamantul a solicitat tribunalului s

suspende judecata cauzei timp de un

an invocând starea sa de s

tate. Acesta a anexat cererii sale un certificat medical care atesta c

sufer

de stenoz

rahidian

degenerati

. El a ad

ugat c

avoca

ii din Craiova pe care îi contactase

ar fi refuzat s

îl reprezinte la Satu Mare

i c

starea sa de s

tate îl împiedica s

se deplaseze la

Satu Mare pentru a angaja un avocat local.

19.

Tribunalul a amânat

edin

a pentru 17 iunie 2003, în a

teptarea solu

iei date de Curtea

Suprem

de Justi

ie la cererea reclamantului de a str

muta cauza (pct. 20 de mai sus).

18.

Prin hot

rârea din 28 mai 2003, Curtea Suprem

a respins cererea reclamantului de anulare a

str

mut

rii cauzei de pe lâng

Tribunalul Satu Mare (pct. 15 de mai sus).

19.

Cu toate c

a fost legal citat, reclamantul nu s-a prezentat la

edin

a Tribunalului Satu Mare din

17 iunie 2003. Constatând c

procedura fusese deja amânat

de trei ori, iar Curtea Suprem

Justi

ie respinsese cererea reclamantului privind str

mutarea cauzei

i c

ile nu mai aveau alte

probe de ata

at la dosar, tribunalul a deschis dezbaterile pe fond. Partea civil

a expus motivele sale

de recurs

i procurorul prezent la dezbateri a cerut respingerea acestora.

20.

Prin decizia din 24 iunie 2003, în temeiul art. 385

alin. 2 lit. d C.proc.pen., Tribunalul Satu

Mare a admis recursul formulat de C.M., a casat hot

rârea pronun

de prima instan

ță

în ceea ce

prive

te articolul publicat de c

tre reclamant, l-a considerat vinovat de calomnie pe acesta din urm

ă ș

l-a condamnat la plata unei amenzi penale de 10

000 000

ROL

i la plata unei desp

gubiri de

30 000 000 ROL c

tre partea civil

, pentru repara

ia prejudiciului moral suferit, a sumei de 1 000 000

ROL pentru cheltuieli de judecat

tre stat

i a sumei de 11

730 259

ROL pentru cheltuieli de

judecat

ii civile. Tribunalul a constatat c

pedeapsa penal

aplica

reclamantului beneficia de o

lege de gra

iere general

. P

ile nu au fost prezente la

edin

a de pronun

are a hot

râri

21.

Dup

analizarea probelor examinate de judec

torie, tribunalul a considerat c

fapt

reclamantului de a calomnia în public pe C.M., folosind expresiile „regizor de mâna a

aptea

”,

„Aproape to

i banii aloca

i mont

rii de spectacole ni-i ia C.”, „act de incultur

”

i „un grav abuz de

putere”, constituie o calomnie cu inten

ie. Instan

a a re

inut urm

toare

le:

„ (…) a

a cum rezult

din redactarea articolelor, reclamantul era con

tient c

iunea de

denigrare era comis

public

i a ac

ionat în mod deliberat, inten

ia sa fiind dovedi

de faptul c

trimis articole la ziare

i [c

a luat parte la o emisiune] la televiziune; din acel moment, el a

urm

rit în mod deliberat s

expun

partea v

mat

unei sanc

iuni penale, administrative sau

disciplinare sau dispre

ului public.”

22.

La 1 august 2003, reclamantul a pl

tit p

ii v

mate sumele datorate cu titlu de daune moral

i de cheltuieli de judecat

. Date fiind modific

rile legislative aduse Codului penal prin Legea

nr.278/2006

pentru

modificarea

i completarea Codului penal, precum

i pentru modificarea

completarea altor legi, care a abrogat articolul care incrimina calomnia (pct. 33 de mai jos,

in fine

sanc

iunea penal

aplicat

reclamantului nu mai figura în 2007 în cazierul s

u judiciar.

Proceduri fiscale

i urm

riri penale începute împotriva lui C.M.

23.

La 31 octombrie 2002, Biroul de Audit Public Intern al Consiliului Jude

ean Dolj a redactat o

not

cu privire la starea financiar

a TNC

i, la 9 iunie 2003, Curtea de Conturi a emis un raport de

control intermediar privind exerci

iul bugetar al TNC

i legalitatea cheltuielilor. Reie

ea din aceste

documente faptul c

, C.M. angajase cheltuieli ilegale din bugetul TNC.

24.

Prin încheierea din 23 iunie 2003, Curtea de Conturi, în temeiul raportului de control citat mai

sus, a sesizat colegiul jurisdic

ional cu o ac

iune împotriva lui C.M. pentru fals, uz de fals

i abuz în

serviciu. Ace

asta

a mai sesizat

i parchetul cu o cerere de începere a urm

ririi penale împotriva lui

C.M. pentru delapidare.

iunea în revizuire a hot

rârii din 24 iunie 2003 a Tribunalului Satu Mare

25.

La 5 ianuarie 2004, reclamantul a sesizat Judec

toria Craiova cu o cerere de revizuire a

hot

rârii din 24 iunie 2003, în care ar

ta c

a luat la cuno

tin

ță

de faptele

i documentele existente la

data condamn

rii sale dar de care nu avusese cuno

tin

ță

la acea dat

. Acesta a depus, de

asemenea, la dosar copii ale cererilor Cur

ii de Conturi de

trimitere în judecat

a lui C.M.

26.

Prin hot

rârea din 17 mai 2004, judec

toria a respins cererea de revizuire, pe motiv c

anumi

ilegalit

ăț

i din activitatea de director a lui C.M. erau deja cunoscute la data când fusese dat

hot

râre

din 24 iunie 2003.

Acesta a hot

rât, de asemenea, c

expresiile incriminate în hot

rârea citat

mai

sus nu vizau decât în mod indirect activitatea lui C.M. ca director

i c

ele constituiau mai degrab

atacuri directe la persoana acestuia.

27.

La recursul reclamantului, Tribunalul Dolj a confirmat aceast

hot

râre printr-o hot

râre

definitiv

la 17 septembrie 2004.

II. Dreptul

i practica interne relevante

28.

Dispozi

iile Codului de procedur

pena

care reglementau domeniul de aplicare al competen

inst

elor ce se pronun

ță

ca urmare a unui recurs, astfel cum erau în vigoare la vremea faptelor, cât

i modific

rile care au fost aduse prin Legea nr. 356 din 21 iulie 2006 pentru modificarea

completarea Codului de procedur

pena

, precum

i pentru modificarea altor legi, sunt descrise în

cauza

Mihaiu împotriva României

(nr. 42512/02, pct. 21

i 22, 4 noiembrie 2008).

29.

Urm

toarele articole din Codul de procedur

penal

, în vigoare la momentul faptelor, sunt de

asemenea relevante pentru prezenta cauz

Art. 55

„ (1) Curtea Suprem

de Justi

ie str

mut

judecarea unei cauze de la instan

a competent

la o

alt

inst

ță

egal

în grad, în cazul în care,

apreciind temeinicia motivelor de str

mutare,

consi

der

prin aceasta se asigur

desf

ăș

urarea norma

a procesului.”

Art. 60

„(1) Curtea Suprem

de Justi

ie dispune f

tarea motivelor, admiterea sau respingerea

cererii.”

Art. 291

„(1) Judecata poate avea loc numai dac

ile sunt legal citate

i procedura este îndeplinit

.”

(2) Neprezentarea p

ilor citate nu împiedic

judecarea cauzei. Când instan

a consider

este necesar

prez

a uneia dintre p

ile lips

, poate lua m

suri pentru prezentarea acesteia,

amintind în acest scop judecata.”

Art. 303

„(1) Când se constat

pe baza unei expertize medico-legale c

inculpatul sufer

de o boal

grav

, care îl împiedic

participe la judecat

, instan

a dispune, prin încheiere, suspendarea

procesului penal pân

când starea s

ăț

ii inculpatului va permite participarea acestuia la

judecat

(…)”

30.

a cum era în vigoare la data faptelor, art. 55 nu men

iona în mod expres motivele care

puteau justifica str

mutarea cauzei c

tre o instan

ță

din alt jude

. Pentru doctrin

(Ion Neagu,

Tratat

de procedur

penal

, Editura PRO, 1997, p.252), motivele de str

mutare a cauzei se refereau la

cazurile în care era necesar

asigurarea impar

iali

ăț

ii judec

torilor (V. R

murean

, Competen

penal

a organelor judiciare

, Ed.

tii

ific

ă ș

i enciclopedic

, Bucure

ti, 1980, p.

284) sau evitarea

tulbur

rii ordinii publice (V. Dongoroz,

Curs de procedur

penal

(III

)

, edi

ia a doua, Bucure

ti, 1942,

p. 55).

31.

Dispozi

iile relevante din Codul penal în materia calomniei, astfel cum erau în vigoare la

vremea faptelor

i modific

rile legislative ulterioare sunt descrise în hot

rârea

Boldea împotriva

României

(nr. 1999/02, pct. 16-18, CEDO 2007-…). Legea nr. 278 din 4 iulie 2006 pentru modificarea

i completarea Codului penal, precum

i pentru modificarea

i completarea altor legi, („legea nr.

278/2006”) a abrogat articolele Codului penal care incriminau insulta

i calomnia.

32.

Prin Decizia nr. 62/2007 din 18 ianuarie 2007, publicat

în Monitorul Oficial nr. 104 din 12

februarie 2007, Curtea Constitu

ional

a României a declarat neconstitu

iona

legea de abrogare a

articolelor din Codul penal privind insulta

i calomnia, pe motiv c

repu

ia persoanelor, garantat

Consti

ie, trebuia protejat

în mod imperativ prin sanc

iuni de drept penal.

33.

Guvernul a furnizat exemple de jurispruden

ță

a instan

elor interne, din care reiese c

inst

ele

ionale au

inut cont de decizia Cur

ii Constitu

ionale citat

mai sus, dar c

nu au pronun

condam

ri pentru infrac

iunile de insult

ă ș

i de calomnie, în temeiul art. 13 C.pen. privind aplicarea

legii penale celei mai favorabile inculpatului, adic

Legea nr. 278/2006.

ÎN DREPT:

I. Cu privire la pretinsa înc

lcare a art. 6 § 1 din conven

34.

Reclamantul se plânge c

, prin condamnarea penal

pronu

împotriva sa la 24 iunie 2003

de Tribunalul Satu Mare f

ca el s

fi fost audiat în persoan

, i s-ar fi înc

lcat dreptul la un proces

echitabil. Rec

lamantul

invoc

art. 6 § 1 din conven

ie, a c

rui parte relevant

în spe

ță

este redactat

dup

cum urmeaz

„Orice persoan

are dreptul la judecarea în mod echitabil în mod public

i într-un termen

rezonabil a cauzei sale, de c

tre o instan

ță

independe

ă ș

i impar

ial

, instituit

de lege, care va

hot

rî (...) asupra temeiniciei oric

rei acuza

ii în materie penal

îndreptate împotriva sa (...).”

A. Cu privire la admisibilitate

35.

Constatând c

acest cap

t de cerere nu este în mod v

dit nefondat în sensul art. 35 § 3 din

Conve

i c

nu prezint

niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declar

admisib

il.

B. Cu privire la fond

Argumentele p

ilor

36.

Reclamantul, repro

ând Tribunalului Satu Mare – prima instan

ță

care l-a condamnat la o

pedeap

– c

nu l-a audiat în persoan

, pretinde c

nu a avut ocazia de a preciza semnifica

termenilor utili

i în articolul în cauz

ă ș

i nici de a rectifica ceea ce putuse fi re

inut în mod eronat de

partea advers

ă ș

i de c

tre instan

ță

37.

Acesta arat

, nu s-a prezentat la

edin

ele din recurs, din cauza st

rii sale de s

tate.

Reclamantul sub

liniaz

a cerut tribunalului, pe baza certificatelor medicale, s

amâne

edin

a, chiar

amâne pronun

area în cauz

timp de un an, pentru a-i da posibilitatea s

participe la dezbateri

Acesta adaug

faptul c

tribunalul i-a respins cererea f

a motiva decizia.

38.

Guvernul consider

inst

ele na

ionale au examinat acuza

ia penal

îndrepta

împotriva

reclamantului respectând pe deplin garan

iile de independen

ță

, de impar

ialitate, de publicitate

i de

egalitate a armelor. În aceast

privi

ță

, Guvernul subliniaz

reclamantul a fost ascultat în prim

inst

ță ș

i c

declar

ia sa scris

a fost depus

la dosar. În plus, reclamantul a avut posibilitatea s

depun

la dosar mijloacele de prob

pe care le considera relevante pentru ap

rarea cauzei sale.

39.

Guvernul sus

ine în continuare c

, prin casarea hot

rârii judec

toriei care achitase reclamantul,

Tribunalul Satu Mare nu a stabilit o nou

stare de fapt, ci c

a furnizat propria interpretare a probelor

existente la dosar în raport cu dispozi

iile Codului penal cu privire la calomnie.

În plus, potrivit

Guvernului, cauza reclamantului nu prezenta circumstan

e excep

ionale care s

fac

indispens

abil

audierea reclamantului de c

tre tribunal.

40.

Guvernul reaminte

te în sfâr

it c

reclamantul, de

i citat legal, nu s-a prezentat la

edin

ele

stabilite în fa

a Tribunalului Satu Mare.

a pune la îndoial

problemele medicale ale reclamantului

i interven

ia chirurgica

pe care acesta afirm

a suferit-o, Guvernul consider

tribunalul nu

putea suspenda examinarea cauzei, în lipsa prezent

rii de c

tre reclamant a unui certificat eliberat de

un institut medico-legal care s

ateste incapacitatea sa de a lua parte la

edin

ță

. La acest punct,

Guvernul atrage aten

ia asupra modific

rilor aduse Codului de procedur

pena

în 2006, care oblig

din acest moment instan

ele care se pronun

ță

în recurs de a audia persoana împotriva c

reia a

început urm

rirea penal

Motivarea Cur

41.

Curtea reaminte

te c

modalit

ăț

ile de aplicare a art. 6 în procedura de apel depind de

caracteristicile procedurii în cauz

i c

este necesar s

seama de ansamblul procedurii

interne

i de rolul care revine instan

ei de apel în ordinea juridic

ional

. Atunci când o

edin

ță

public

a avut loc în prim

inst

ță

, absen

a dezbaterilor publice în apel se poate justifica prin

particulari

ăț

ile procedurii în cauz

inând seama de natura sistemului de apel intern, de întinderea

competen

elor instan

ei de apel, de modul în care au fost realmente prezentate

i protejate interesele

reclamantului în fa

a acesteia,

i mai ales de natura chestiunilor pe care trebuia s

le solu

ioneze

(

Botten împotriva Norvegiei,

19 februarie 1996, pct. 39,

Culegere de hot

râri

i decizii

1996-I).

42.

Curtea reaminte

te în continuare c

, în fa

a unei instan

e de apel care se bucur

plenitudinea juri

sdic

iei, art. 6 nu garanteaz

în mod necesar dreptul la o

edin

ță

publ

ă ș

i nici, în

cazul în care are loc o astfel de

edin

ță

, dreptul de a asista în persoan

la dezbateri (

Fejde împotr

iva

Suediei,

29 octombrie 1991, pct. 33 seria A, nr. 212-C). Pe de alt

parte, atunci când o instan

ță

apel este sesizat

cu o cauz

în fapt

i în drept

i studiaz

în ansamblu problema vinov

ăț

iei sau a

nevinov

ăț

iei, aceasta nu poate, din motive de echitate a procesului, s

se pronun

e asupra acestor

chestiuni f

aprecierea di

rect

a m

rturiilor prezentate personal de inculpatul care sus

ine c

nu a

vâr

it fapta considerat

ca infrac

iune (vezi

Ekbatani împotriva Suediei,

26 mai 1988, pct. 32, seria

A nr. 134,

Constantinescu împotriva României

, nr. 28871/95, pct. 55, CEDO 2000-VIII

mutat

mutand

Igual Coll împotriva Spaniei

, nr.

37496/04, pct. 36, 10

martie 2009,

Almenara Alva

rez

împotriva Spaniei

, nr. 16096/08, pct. 42, 25 octombrie 2011).

43.

Curtea observ

în spe

ță

nu este contestat faptul c

, dup

ce a fost achitat de prima instan

ță

reclamantul a fost condamnat în recurs de Tribunalul Satu Mare f

a fi fost audiat în persoan

. Ca

urmare, pentru a determina dac

a avut loc o înc

lcare a art. 6 din Conven

ie, este indicat a se

examina mai întâi rolul Tribunalului Satu Mare

i natura chestiunilor pe care trebuia s

le analizeze.

Este necesar a se examina mai departe dac

inst

ele na

ionale

i-au îndeplinit obliga

iile pozitive de

a lua m

suri pentru a-l audia pe reclamant (vezi

nil

împotriva României

, nr.

53897/00, pct. 41,

8 martie 2007,

Spînu împotriva României

, nr. 32030/02, pct. 58, 29 aprilie 2008,

mutatis muta

ndis

Botten

, citat mai sus, pct. 53).

44.

Curtea observ

întinderea c

ompeten

elor Tribunalului Satu Mare, în calitate de instan

ță

recurs, era definit

de art. 385

i 385

C. proc. pen.

Conform acestor dispozi

ii, Tribunalul Satu

Mare, în calitate de instan

ță

de recurs, nu era obligat s

pronu

e o hot

râre nou

pe fond, dar avea

totu

i aceast

posibilitate. Curtea arat

, dup

ce a infirmat achitarea pronun

de prima instan

ță

Tribunalul Satu Mare s-a pronun

at asupra temeiniciei acuza

iei îndreptate împotriva reclamantului

i l-

a declarat vinovat de calomnie. Or, din momentul în care Tribunalul Satu Mare a decis s

se pronun

pe fond cu privire la acuza

ia adus

reclamantului, putea s

cea

administrarea probelor

i s

elaboreze o nou

interpretare a faptelor (

Popa

i T

sescu împotriva României

, nr. 19946/04, pct. 51

i 52, 10 aprilie 2012). Un asemenea demers impunea audierea acuzatului.

45.

În acest context, Curtea consider

, în cazul în care judec

toria îl audiase pe reclamant,

acest fapt nu exonera Tribunalul Satu Mare de obliga

ia de a-l audia la rândul s

i aceasta cu atât

mai mult

cu cât prima instan

ță

achitase pe cel în cauz

. Curtea arat

de asemenea c

reclamantulu

nu i se putea repro

a lipsa de interes pentru proces (vezi

, a contrario, Rusu împotriva României

(dec.),

nr. 6246/04, pct. 28, 31 august 2010) din moment ce formulase mai multe cereri de suspendare

sus

inute de motive medicale, o cerere de str

mutare a cauzei

i o cerere de suspendare a judec

ăț

cauzei din motive medicale.

Dac

Tribunalul Satu Mare nu considera necesar s

ă ț

cont de

certificatele medicale furnizate de reclamant pentru a judeca temeinicia cererii de suspendare a

judec

ăț

ii cauzei, acesta putea totu

i s

solicite o expertiz

medico-leg

, a

a cum prevedea art. 303

C. pr. pen., pentru a solu

iona cererea. Or Tribunalul Satu Mare nu a examinat aceast

cerere

i a

respins-o în mod implicit, f

motivar

46.

Astfel, Curtea consider

pronu

area condamn

rii reclamantului, f

ca acesta din urm

fie audiat personal

i dup

achitarea sa de c

tre judec

torie (a se vedea, printre altele,

Mirce

împotriva României

, nr. 41250/02, pct. 54, 29 martie 2007), este contrarie cerin

elor unui proces

echitabil în sensul art. 6 § 1 din Conven

ie.

47.

În

conse

cin

ță

, a fost înc

lcat art. 6 § 1 din Conven

ie.

II. Cu privire la pretinsa înc

lcare a art. 10 din Conven

48.

Invocând art. 9

i 10 din Conven

ie, reclamantul pretinde c

, prin decizia definitiv

pronu

la 24 iunie 2003 de Tribunalul Satu Mare, condamnarea sa penal

ă ș

i civil

constituie o ingerin

ță

dispro

por

ionat

în exercitarea dreptului s

u la libertatea de exprimare

i nu este necesar

într-o

societate democ

ratic

. Curtea consider

acest cap

t de cerere poate fi examinat numai în temeiul

art. 10 din Conven

ie, redactat astfel:

„1. Orice persoan

are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de

opinie

i libertatea de a primi sau de a comunica informa

ii ori idei f

amestecul autorit

ăț

ilor

publice

i f

ine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedic

Statele s

impun

socie

ăț

ilor de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

Exercitarea acestor libert

ăț

i, ce comport

îndatoriri

i responsabil

ăț

i, poate fi supus

unor

formalit

ăț

i, condi

ii, restrângeri sau sanc

iuni prev

zute de lege, care constituie m

suri necesare,

într-o societate democr

atic

, pentru securitatea na

ional

, integritatea teritorial

sau siguran

public

, ap

rarea ordinii

i prevenirea infrac

iunilor, prot

ia s

ăț

ii sau a moralei, protec

repu

iei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informa

ii confiden

iale sau

pentru a garanta autoritatea

i impar

ialitatea puterii judec

tore

ti.”

A. Cu privire la admisibilitate

49.

Constatând c

acest cap

t de cerere nu este în mod v

dit nefondat în sensul art. 35 § 3 din

Conve

i c

nu prezint

niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declar

admisib

il.

B. Cu privire la fond

Argumentele p

ilor

50.

Reclamantul consider

condamnarea sa penal

ă ș

i civil

pentru calomnie

o ingerin

ță

în dreptul

u la libertatea de exprimare,

i c

o asemenea ingerin

ță

nu r

spunde unei nevoi sociale imperioase.

Acesta arat

faptul c

publicase un pamflet într-un stil literar pentru a face cunoscut

nemu

umir

actorilor TNC fa

ță

de modul în care era condus

aceas

insti

ie public

. Din

acel moment, din

punctul s

u de vedere, informa

ia dobândea un interes public pentru cet

ăț

enii din Craiova, care aveau,

în opinia reclamantului, dreptul de a

ti cum era administrat teatrul finan

at din banii contribuabililor.

Reclamantul sus

ine c

faptele prezentate erau bine argumentate

i fondate pe documente relevante.

De altfel, pasajele care con

in judec

ăț

i de valoare nu ar fi con

inut atacuri împotriva persoanei lui C.M.,

ci s-ar fi limitat la a se referi la gestionarea unei institu

ii publice.

Reclamantul arat

a trebuit s

teas

daunele morale de

i nu avea decât un salariu de actor al c

rui cuantum depindea de

apari

iile pe scen

ă ș

i c

inea cu dificultate roluri în piese de teatru.

51.

Guvernul admite c

decizia din 24 iunie 2003 a Tribunalului Satu Mare constituie o ingerin

ță

în

exercitarea de c

tre reclamant a dreptului s

u la libertatea de exprimare.

Guvernul apreciaz

totu

inger

a în cauz

era prev

zut

de lege

i c

urm

rea un scop legitim, adic

protejarea reputa

iei

lui C.M.

52.

Cu privire la necesitatea unei asemenea ingerin

e într-o societate democratic

, Guvernul

atrage mai întâi aten

ia c

articolele incriminate au fost calificate de Tribunalul Satu Mare drept

calomnie în public la adresa p

ii v

mate. Guvernul adaug

reclamantul a adus afirma

iile sale la

cun

tin

a publicului

i c

i-a atribuit lui C.M. comiterea de acte grave, adic

delapidare

i în

ciune.

Utilizând termenii pe care tribunalul i-a subliniat, reclamantul a dep

ăș

it, în opinia Guvernului, limitele

criticii admisibile cu privire la func

ionari. În ceea ce prive

te caracterul propor

ional al sanc

iunii,

Guvernul sub

liniaz

reclamantul a fost condamnat numai la plata cheltuielilor de judecat

tre stat

i la desp

gubirea p

ii v

mate [aproximativ 1

100 euro (EUR) sum

moderat

din punctul de

vedere al Guvernului],

i c

o lege de gra

iere l-a scutit de la plata amenzii penale.

Motivarea Cur

53.

Curtea consider

sent

a de condamnare în litigiu se analizeaz

ca o „ingerin

ță

” în

exercitarea, de c

tre reclamant, a dreptului s

u la libertatea de exprimare. Curtea reaminte

te c

asemenea amestec încalc

art. 10

din Conven

ie, cu excep

ia cazului în care este o m

sur

„prev

zut

de lege” care urm

te unul sau mai multe dintre scopurile legitime prev

zute la art. 10

i este „necesar

, într-o societate democratic

”, pentru îndeplinirea acestora.

54.

În spe

ță

, Curtea observ

, pentru a ajunge la condamnarea reclamantului, Tribunalul Satu

Mare s-a bazat pe art. 206 C.pen. care incrimineaz

calomnia,

i pe art. 998 din vechiul C.civ. cu

privire la r

spunderea civil

delictu

. Prin urmare, ingerin

a era „prev

zut

de lege”. Aceasta

urm

rea un scop legitim conform cu art. 10 § 2 din Conven

ie, adic

protejarea reputa

iei unei

persoane, în cazul de fa

ță

repu

ia lui C.M., func

ionar, director al institu

iei publice care este Teatrul

ional din Craiova.

55.

Cur

ii îi revine sarcina s

stabile

asc

dac

aceas

ingerin

ță

era o m

sur

„neces

”, într-o

societate democ

ratic

, pentru atingerea scopului legitim urm

rit. În aceast

privin

ță

, Curtea face

trimitere la principiile fundamentale care decurg din jurispruden

a sa în materie [a se vedea, printre

multe altele,

Tourancheau

i July împotriva Fran

, nr. 53886/00, pct. 64-68, 24 noiembrie 2005,

Lindon, Otchakovsky-Laurens

i July împotriva Fran

(MC), nr. 21279/02

i 36448/02 pct. 45

i 46,

CEDO 2007-XI

July

i Sarl Libération împotriva Fran

, nr. 20893/03, pct. 60-64, CEDO 2008-…].

56.

Curtea reaminte

te c

, în exercitarea puterii sale de control, rolul acesteia nu este sub nicio

form

de a se substitui instan

elor interne competente, ci de a verifica din perspectiva articolului din

Conve

ie avut în vedere, hot

rârile pronun

ate de acestea în temeiul puterii lor de apreciere (

News

Verlags GmbH & Co. KG împotriva Austriei

, nr. 31457/96, pct. 52, CEDO 2000-I). În special, Cur

ii îi

revine s

determine dac

motivele invocate de autorit

ăț

ile na

ionale pentru a justifica aceast

inger

ță

pot fi considerate „relevante

i suficiente”

i dac

sura incrimin

era „propor

ional

cu scopurile

legitime urm

rite” (

Chauvy

i al

ii împotriva Fran

, nr.

64915/01, pct.

70, CEDO 2004-VI). Prin

urmare, Curtea trebuie s

se conving

de faptul c

, bazându-se pe o apreciere acceptabil

a faptelor

relevante, a

utorit

ăț

ile na

ionale au aplicat norme conforme principiilor consacrate de articolul în

chestiune [

Zana împotriva Turciei

, 25 noiembrie 1997, pct. 51,

Culegere

1997-VII,

Kypria

nou

împotriva Ciprului

(MC), nr. 73797/01, pct. 171, 15 decembrie 2005].

57.

În spe

ță

, Curtea re

ine c

reclamantul a fost condamnat pentru c

a redactat un articol în care

denun

a mai ales modul în care C.M., directorul Teatrului Na

ional din Craiova (TNC), gestiona

aceas

institu

ie public

. Aceasta consider

gestionarea unei asemenea institu

ii este în mod

incontestabil un subiect de interes general pentru comunitatea local

, despre care reclamantul putea

comunica info

rma

ii publicului. În spe

ță

, afirma

iile în litigiu se refereau la C.M. în calitatea sa de

director al TNC. Or calitatea lui C.M. de conduc

tor al unei institu

ii publice implic

, în anumite limite (a

se vedea,

mutatis muta

ndis

, Busuioc împotriva Moldovei, nr. 61513/00, pct. 64, 21 decembrie 2004),

posibilitatea de a discuta despre ac

iunile pe care le-a întreprins în cadrul exercit

rii mandatului s

58.

Pe de alt

parte, Curtea reaminte

te c

, date fiind „îndatoririle

i responsabilit

ăț

ile” inerent

exercit

rii libert

ăț

ii de exprimare, protec

ia oferit

de art. 10 din Conven

ie persoanelor care, precum

reclamantul, se implic

într-o dezbatere public

, este subordonat

condi

iei ca ele s

fi ac

ionat cu

bun

-credin

ță

astfel încât s

ofere inform

ii exacte

i demne de încredere [

Radio France

i al

împotriva Fran

, nr.

53984/00, pct.

37,

Culegere

2004-II,

Bladet Tromsø

i Stensaas împotriva

Norvegiei

(MC), nr. 21980/03, pct. 65, CEDO 1999-III], fiindu-le cu toate acestea permis s

recu

o anumit

doz

de exagerare, chiar de provocare (

Mamère împotriva Fran

, nr. 12697/03, pct. 25,

CEDO 2006-XIII).

59.

În aceast

privi

ță

, trebuie amintit

jurispru

den

a constant

a Cur

ii, conform c

reia este

necesar, pentru a aprecia existen

a unei „nevoi sociale imperioase” capabile a justifica o ingerin

ță

în

exercitarea liber

ăț

ii de exprimare,

se fac

o distinc

ie clar

între fa

pte

i judec

ăț

i de valoare. Dac

materialitatea faptelor poate fi dovedit

, exactitatea judec

ăț

ilor de valoare nu poate fi demonstrat

[

Haes

i Gijsels împotriva Belgiei

, 24 februarie 1997, pct. 42,

Culegere

1997-I,

Harlanova împotr

iva

Letoniei

(dec.), nr. 57313/00, 3 aprilie 2003]. Desigur, dac

este vorba despre sus

ineri privin

conduita unui ter

, uneori poate fi dificil de f

cut distinc

ia dintre imput

rile de facto

i judec

ăț

ile de

valoare. Cu toate acestea, chiar o judecat

de valoare se poate dovedi excesiv

dac

este total lipsit

de temei faptic (

Jerusalem împotriva Austriei

, nr. 26958/95, pct. 43, CEDO 2001-II).

60.

În spe

ță

, Curtea observ

, a

a cum a ar

tat Tribunalul Satu Mare în decizia sa din 24 iunie

2003, c

reclamantul îl caracterizase pe C.M. drept un „regizor de mâna a

aptea”,

i c

scrisese c

„aproape to

i banii aloca

i mont

rii de spectacole ni-i ia C.”, c

acesta comisese un „act de incultur

”

tot ceea ce întreprindea constituia „un grav abuz de putere”. Examinând aceste afirma

ii litigioase

în lumina cererii reclamantului în ansamblul s

u, Curtea consider

ne g

sim în fa

a unei îmbin

între judec

ăț

i de valoare

i de elemente factuale. Curtea re

ine c

reclamantul, pentru a-

i justifica

afirm

iile,

a f

cut referire la cumulul de func

ii ale lui C.M., la comportamentul

i la deciziile pe care le-

ar fi luat ca director, ca

i la activitatea TNC sub conducerea acestuia. Curtea arat

reclamantul a

indicat înc

de la începutul articolului s

u c

are ca obiectiv informarea publicului despre activitatea

acestei institu

i despre nemul

umirea sa ca angajat al TNC.

61.

i anumi

i termeni utiliza

i în articol pot fi considera

i ca pu

in adecva

i, Curtea consider

ace

tia r

mân totu

i în limitele exager

rii sau ai provoc

rii acceptabile. În acest sens, Curtea acord

importan

ță

faptului c

, pentru pune la îndoial

administrarea teatrului, reclamantul a f

cut anumite

cercet

i c

a încercat s

i justifice acuza

iile cu privire la faptele repro

ate lui C.M. pe parcursul

procedurii penale desf

ăș

urate împotriva sa (pct. 10

i 16 de mai sus). Instan

a consider

procedând astfel, acesta a ac

ionat cu bun

credin

ță

. De

altfel, exist

a anchetelor penale

i fiscale

împotriva lui C.M. cu privire la administrarea TNC (pct. 25

i 26 de mai sus) confirm

afirm

iile

reclamantului nu erau cu totul lipsite de fundament.

62.

Curtea observ

în continuare c

Tribunalul Satu Mare a considerat c

, prin intermediul

articolelor în litigiu, reclamantul îl expusese pe C.M. dispre

ului public

i unor posibile sanc

iuni date

fiind func

iile acestuia. Totu

i, trebuie s

const

m c

, prin casarea hot

rârii pronun

ate în prim

inst

ță

pentru a condamna reclamantul în

civil

i în penal, Tribunalul Satu Mare nu a acordat nicio

ate

ie contextului în care articolul în cauz

fusese publicat sau intereselor în joc, nici faptului c

reclamantul fusese achitat în prim

inst

ță

[a se vedea,

a contrario

Cum

ă ș

i Maz

împotriva Ro

mâniei

(MC), nr. 33348/96, pct. 104, CEDO

2004-XI,

Stângu

i Scutelnicu

împotriva României

, nr. 53899/00, pct. 51, 31 ianuarie 2006,

Fleury împotriva Fran

, nr. 29784/06,

pct. 49, 11 mai 2010]. Din acel moment, tribunalul nu a furnizat motive „relevante

i suficiente” care s

justifice condamnarea celui în cauz

63.

Curtea observ

totod

reclamantul a încercat s

i justifice afirma

iile în cadrul procedurii

penale îndreptate împotriva sa pentru calomnie.

Astfel acesta a participat activ la procedura în fa

Jude

toriei Craiova

i a dat dovad

de interes pentru proces [a se vedea,

a contrario

Ivanci

împotriva României

(dec.), nr. 18624/03, 8

septembrie 2005].

i a fost absent la procedura de

recurs, totu

i reclamantul a r

spuns mijloacelor de recurs ale p

ii adverse

i a prezentat probe în

rare. Acesta a insistat chiar asupra necesit

ăț

ii de a fi audiat în persoan

, ar

tând c

era singurul în

sur

explice tribunalului mesajul pe care voia s

-l transmit

prin intermediul articolului în litigiu.

64.

În ceea ce prive

te propor

ionalitatea atingerii aduse dreptului la libertatea de exprimare,

Curtea reamin

te c

natura

i gravitatea pedepselor aplicate sunt elemente de luat în considerare

(

Cum

ă ș

i Maz

re împotriva României

cita

anterior, pct. 111,

Brunet-Lecom

i al

ii împotriva

Fran

, nr. 42117/04, pct. 51, 5 februarie 2009). În spe

ță

, sigur c

reclamantul nu a trebuit s

teas

amenda penal

dat

fiind interven

ia unei legi de gra

iere general

ă ș

i aceast

sanc

iune nu

mai figureaz

în prezent în cazierul s

u judiciar, în temeiul modific

rilor legislative operate în 2006

(pct. 24 de mai sus). Nu mai pu

in adev

rat este c

reclamantul f

cuse obiectul unei sanc

iuni penale

în temeiul dreptului intern în vigoare la momentul faptelor. De asemenea acesta a trebuit s

suport

plata daunelor c

tre partea civil

i cheltuielile legate de procedur

, adic

aproximativ 1 100 EUR

în total, ceea ce a avut un impact asupra posibilit

ăț

ilor sale economice [a se vedea,

a contrario

Ciuvica împotriva României

(dec.), nr. 29672/05, pct. 58

in fine

, 15 ianuarie 2013].

65.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea consider

a fost înc

lcat art. 10 din Conven

ie.

III. Cu privire la celelalte pretinse înc

66.

Invocând art. 14 din Conven

ie coroborat cu art. 10, reclamantul se consider

victima unei

discrimi

ri ca urmare a condamn

rii sale penale. Invocând în plus art. 6

i art. 13 din Conven

ie,

acesta se plânge de respingerea de c

tre Curtea Suprem

de Justi

ie a cererii sale de str

mutare a

cauzei.

inând seama de toate elementele de care dispune

i în m

sura în care este competent

se pronun

e cu privire la preten

iile formulate, Curtea nu constat

nicio atingere aparent

a drepturilor

i libert

ăț

ilor garantate de aceste articole din Conven

ie. Rezult

toate capetele de cerere trebuie

respinse, în conformitate cu art. 35 § 3

i art. 35 § 4 din Conven

ie.

IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conven

67.

Art. 41 din Conven

ie prevede:

„Da

Curtea declar

a avut loc o înc

lcare a Conven

iei sau a protocoalelor sale

i dac

dreptul intern al înaltei p

i contractante nu permite decât o înl

turare incompl

a consecin

elor

acestei înc

ri, Curtea acord

ii lezate, dac

este cazul, o repara

ie echitabil

.”

A. Prejudiciu

68.

Reclamantul pretinde 2

671,80 EUR cu titlul de prejudiciu material suferit, acest total

reprezentând sumele pe care a fost condamnat s

le pl

teas

ii v

mate cu titlul de prejudiciu

moral ca

i cheltuielile de judecat

i reactualizat conform metodei valorii venitului salarial.

Aces

solicit

, de asemenea, 7 109 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

69.

În ceea ce prive

te prejudiciul material, Guvernul contest

metoda de reactualizare utilizat

reclamant,

i consider

reactualizarea sumei pl

tite de reclamant trebuie s

ă ț

cont de indicele

pre

urilor de consum sau de rata infla

iei pentru perioada cuprins

între august 2003

i ianuarie 2008.

Conform acestuia, suma reactualizat

este de aproximativ 1

624,12 EUR.

În ceea ce prive

prejudiciul moral, Guvernul consider

o eventual

hot

râre privind înc

lcarea ar putea constitui în

sine o repara

ie suficient

a prejudiciului moral pretins.

70.

Curtea consider

acordarea unei repara

ii echitabile este motivat

, în spe

ță

, de faptul c

reclamantul nu a beneficiat de o procedur

echitab

ă ș

i c

a suferit o ingerin

ță

dispropo

ionat

în

dreptul s

u la libertatea de exprimare prin condamnarea pentru s

vâr

irea infrac

iunii de calomnie.

Aceasta constat

reclamantul a pl

tit daunele-interese impuse ca urmare a condamn

rii sale

penale (a se vedea,

a contrario, Anghel împotriva României

, nr. 28183/03, pct. 78, 4 octombrie 2007).

Ca urmare, având în vedere ansamblul elementelor prezentate de p

i cu privire la acest punct,

Curtea consider

se cuvine s

i se acorde reclamantului 1 700 EUR cu titlu de prejudiciu material.

71.

În plus, Curtea consider

reclamantul a suferit în mod incontestabil un prejudiciu moral.

Pron

ându-se în echitate, în conformitate cu art. 41 din Conven

ie, este necesar s

i se acorde

5 900 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

B. Cheltuieli de judecat

72.

Reclamantul solicit

de asemenea 218,13 EUR pentru cheltuielile de judecat

angajate în fa

inst

elor interne

i a Cur

ii, din care 84,50 EUR

pentru onorariile avoca

ilor în fa

a Cur

ii.

73.

Guvernul sus

ine c

documentul justificativ furnizat de reclamant în sprijinul cererii sale de

rambursare a cheltuielilor de procedur

suportate în procedura intern

nu este

completat

i semnat

corect. Acesta consider

, de asemenea, c

documentele furnizate pentru a justifica cheltuielile de

judecat

în fa

a Cu

ii nu permit stabilirea cu certitudine a unei leg

turi cu prezenta cauz

74.

Potrivit jurispruden

ei Cur

ii, un reclamant nu poate ob

ine rambursarea cheltuielilor de

judecat

decât în m

sura în care se stabilesc caracterul real, necesitatea

i caracterul rezonabil al

cuantumului lor. În spe

ță

inând seama de documentele de care dispune

i de jurispruden

a proprie,

Curtea consider

rezonabil s

se acorde reclamantului suma de 200 EUR pentru toate cheltuielile.

C. Dobânzi

morato

rii

75.

Curtea consider

necesar ca rata dobânzilor moratorii s

se întemeieze pe rata dobânzii

facilit

ăț

ii de împrumut marginal practicat

de Banca Central

Europe

, majorat

cu trei puncte

procentua

le.

Pentru aceste motive,

CURTE

declar

, în unanimitate, cererea admisibil

cu privire la capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1

din Conven

ie în m

sura în care acestea se refer

la dreptul de a fi audiat în persoan

ă ș

i pe art. 10

din Conven

ie,

i inadmisibil

pentru celelalte capete;

hot

ăș

te, cu cinci voturi la dou

, c

a fost înc

lcat art. 6 § 1 din Conven

ie;

hot

ăș

te, în unanimitate, c

a fost înc

lcat art. 10 din Conven

ie;

Hot

ăș

, în unanimitate,

a) c

statul pârât trebuie s

teas

reclamantului, în termen de trei luni de la data r

mânerii

definitive a hot

rârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conven

ie, urm

toarele sume, care vor va

convertite

în moneda statului pârât

la cursul de schimb valabil la data pl

ăț

ii:

i. 1 700 EUR (o mie

apte sute euro), plus orice sum

ce poate fi datorat

cu titlu de impozit,

pentru prejudiciul material;

i. 5

900 EUR (cinci mii nou

sute euro), plus orice sum

ce poate fi datorat

cu titlu de

impozit, pentru prejudiciul moral;

iii. 200 EUR (dou

sute euro), plus orice sum

ce poate fi datorat

cu titlu de impozit, pentru

cheltuielile de judecat

;

b) c

, de la expirarea termenului men

ionat

i pân

la efectuarea pl

ăț

ii, aceste sume trebuie

majorate cu o dobând

simpl

, la o rat

egal

cu rata dobânzii facilit

ăț

ii de împrumut marginal

practica

de Banca Central

Europe

, aplicabil

pe parcursul acestei perioade

i majorat

trei puncte procentuale;

respinge, în unanimitate, cererea de acordare a unei repara

ii echitabile pentru celelalte capete de

cerer

Redact

în limba francez

, apoi comunicat

în scris la 26 martie 2013, în conformitate cu art. 77

i art. 77 § 3 din Regulament.

PRE

EDIN

Grefi

Josep Casadevall

Santiago Que

sada

La prezenta hot

râre se anexeaz

, în conformitate cu art.

45 § 2

din Conven

i art.

74 § 2

din

Regulament, opinia separat

a judec

torilor López Guerra

i Silvis.

J.C.M

S.Q.

OPINIE PAR

IAL SEPARAT

COMUN

JUDE

TORILOR LÓPEZ GUERRA

I SILVIS

a cum reiese din faptele în spe

ță

, dup

ce a fost achitat în prim

inst

ță

, reclamantul a fost

condamnat pentru calomnie de Tribunalul Satu Mare, care se pronun

a asupra recursului, f

acesta s

fie din nou audiat în persoan

. Cu toate acestea, punctul s

u de vedere fusese clar pentru

Tribunalul Satu Mare. Sesizat pentru a se pronun

a, Tribunalul Satu Mare dispunea de observa

iile

reclamantului ca r

spuns la mijloacele de recurs ale p

ii civile, în care partea interesat

sublinia c

articolul în cauz

constituia un pamflet ai c

rui termeni trebuia s

fie citi

i în context. De asemenea,

reclamantul

i-a prezentat preten

iile în scris

i a explicat sensul pe care îl d

duse termenilor pe care

partea civil

îi considera injurio

În ceea ce prive

te capetele de acuzare ale reclamantului în baza art. 10 din Conven

ie, ne raliem

rezerve concluziei Cur

ii, conform c

reia condamnarea reclamantului de c

tre tribunal înseamn

înc

lcarea dreptului p

ii interesate la libertatea de exprimare. Opinia noastr

separa

priv

numai ra

ionamentul Cur

i concluzia acesteia conform c

reia exist

de asemenea o înc

lcare a art.

6 din Conven

ie.

Atunci când tribunalul a fost sesizat cu cauza în fapt

i în drept

i a studiat în ansamblul s

chestiunea vin

ăț

iei sau a nevinov

ăț

iei, acesta trebuia s

ia m

suri concrete pentru a-

i putea

îndeplini obliga

ia de a audia în persoan

pe inculpat; chiar dac

judec

toria îl audiase pe reclamant,

acest fapt nu exonera tribunalul de aceast

obliga

ie (

Spînu împotriva României

, nr. 32030/02, pct. 58,

29 aprilie 2008;

Mihaiu împot

riva

Românie

, nr. 42512/02, pct. 39, 4 noiembrie 2008,

nil

împotriva României

, nr. 53897/00, pct. 41, 8 martie 2007).

O procedur

care se desf

ăș

oar

în absen

a celui în cauz

, chiar în stadiul unui recurs dup

achitare în prim

inst

ță

, nefiind în sine incompatibil

cu art. 6 din Conven

ie, trebuie examinat în

spe

ță

, a

a cum a observat Curtea, dac

inst

ele na

ionale

i-au îndeplinit obliga

iile specifice de a

lua m

suri pentru a audia pe reclamant.

spunsul la aceast

întrebare ne îndrept

ăț

te s

înde

m de opinia colegilor no

tri.

În fapt, în opinia noastr

tribunalul a hot

rât în mod obiectiv, la 17 iunie 2003, dup

constatase c

procedura fusese deja amânat

de trei ori din

cauza neprezent

rii reclamantului – în

mod regulamentar citat la 18 martie 2003, la 15 aprilie 2003

i la 20 mai 2003 –

inuse seama de

toate circumstan

ele spe

ei,

i c

obli

iile pozitive de a lua m

suri pentru a audia pe reclamant

fuses

îndeplinite. Amânarea procedurii de trei ori arat

în mod obiectiv, în opinia noastr

, c

tribunalul încercase într-adev

r s

audieze pe reclamant în persoan

Nu trebuie s

cad

în sarcina acuzatului probarea faptului

nu inten

iona s

se derobeze

justi

iei, nici c

absen

a sa se explica printr-un caz de for

ță

major

. În acela

i timp, este la latitudinea

autorit

ăț

ilor na

ionale s

evalueze dac

scuzele furnizate de acuzat pentru a-

i justifica absen

a erau

valabile sau dac

elementele at

ate la dosar permiteau concluzia c

absen

a acestuia era

indepen

dent

de voin

a sa [

Sejdovic împotriva Italiei

(MC), nr. 56581/00, GC, pct. 88, 1 martie 2006].

Este incontestabil c

reclamantul informase tribunalul c

suferise o interven

ie medical

la 21

februarie 2003 din cauza unei stenoze rahidiene degenerative. Cererea sa ini

ial

de suspendare pe

motiv c

starea sa de s

tate f

cea imposibi

deplasarea era deci bine întemeiat

. Cu toate

acestea argumentul reclamantului conform c

ruia niciun avocat din Craiova nu era dispus s

deplaseze la Satu Mare

i c

el însu

i nu putea ajunge acolo pentru a angaja un avocat din cauza

imposibilit

ăț

ii de a se deplasa, pare mai pu

in conving

tor, mai cu seam

ă ț

inând cont de mijloacele de

comunicare în general disponibile care permit gestionarea la distan

ță

a reprezent

rii printr-un avocat.

Astfel inform

iile furnizate de reclamant, mai cu seam

certificatul medical care înso

te cererea sa

de suspendare a judec

ăț

ii timp de un an, nu puteau convinge tribunalul c

persoana interesat

uta

în mod serios s

asiste la procedur

pentru a fi audiat în cel mai scurt timp, nici de altfel c

acest lucru

ar fi

posibil. Curtea a observat c

reclamantului nu i se pute repro

a lipsa de interes pentru proces.

Bineîn

eles c

acest fapt nu exclude c

tribunalul ar fi putut pe bun

dreptate s

considere c

reclamantul d

dea dovad

de o anumit

rea credin

ță

în ceea ce prive

te voin

a sa de a ap

rea sau de

a fi reprezentat în fa

a instan

ei. În principiu, Curtea las

inst

elor na

ionale sarcina de a evalua

elementele de aceast

natu

În plus, interpretarea dreptului intern este în primul rând de competen

a jurisdic

iilor na

ional

Curtea obser

, dac

tribunalul nu considera necesar s

ă ț

cont de certificatele medicale

furnizate de reclamant pentru a judeca temeinicia cererii de suspendare a judec

ăț

ii cauzei, acesta

putea totu

i s

solicite o expertiz

medico-legal

, a

a cum prevedea art. 303 C. pr. pen., pentru a

sol

iona cererea. Ne îndoim c

aceasta ar fi fost calea de urmat. Observ

m c

textul art. 303 C. pr.

pen. nu prevede o încheiere de acest tip în circumstan

ele spe

ei. Observ

m c

anterior Curtea a

estimat c

nu exista nicio înc

lcare a Conven

iei când instan

a de recurs a folosit toate mijloacele de

care dispunea pentru a asigura prezentarea reclaman

ilor la dezbateri, f

a se referi la art. 303 C. pr.

pen. (

Neculai

i Alin Rusu împotriva României

, nr. 6246/04, 31 august 2010 (dec.), pct. 28).

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze

CtEDO 2013-07-09

0,94

CASE OF BOBEȘ v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

Tradus ş i revizuit de IER ( www.ie r.ro ) CURTEA EUROPEAN Ă A DREPTURILOR OMULUI SEC Ţ IA A TREIA HOT Ă RÂRE A din 9 iulie 2013 În Cauza Bobe ş împotriva României (Cererea nr. 29752/05) Strasbo urg Hot ă rârea devine definitiv ă în condi ţ

CtEDO 2009-03-03

0,94

CASE OF DENES AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

Sec ţ ia a treia CAUZA DENE Ş Ş I AL Ţ II ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 25862/03) Hot ă râr e Strasbourg 3 martie 2009 H ot ă rârea devine definitiv ă în condi ţ iile prev ă zute la art. 44 § 2 din conven ţ ie. Aceasta poate suferi modifi

CtEDO 2010-03-02

0,94

CASE OF MOCULESCU v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER

©Documentul a fost pus la dispoziţie cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România ( www.csm1909.ro ) şi al Institutului European din România ( www.ier.ro ). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată excl

CtEDO 2007-01-25

0,93

CASE OF IORGA v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

Sec ţ ia a treia CAUZA IORGA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 4227/02) Hot ă râr e Strasbour g 25 ianuarie 2007 Defini tiv ă 25/04/2 007 Hot ă rârea devine definitiv ă în condi ţ iile prev ă zute la art. 44 § 2 din conven ţ ie. Aceasta poate

CtEDO 2018-07-24

0,93

CASE OF VLASE v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

Tradus și revizuit de IER ( http://ier.gov.ro/ ) CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SEC Ț IA A PATRA HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIE I (Cererea nr. 80784/13) HOTĂRÂRE STRASBOURG 24 iulie 2018 DEFINIT IVĂ 24 octombrie 2018 Hotărârea a r

Sursă