- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 26 martie 2013
- Stat pârât
- ROU
- Articole
- Articolul 6, Articolul 10
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 10
Niculescu-Dellakeza împotriva României
Tradus ș i revizuit de IER ( www.ier .ro )
CURTEA EUROPEAN
Ă
A DREPTURILOR OMULUI
SEC Ț
IA A TREIA
HOT Ă RÂRE A din 26 martie 2013 În cauza Niculescu-Dellakeza împotriva Român iei (Cererea nr. 5393/04) Strasbo urg Hot ă rârea devine definitiv ă în condi ț iile prev ă zute la art. 44 § 2 din Conven ț ie. Aceasta poate suferi modif ic ă ri de form ă . În cauza Niculescu-Dellakeza împotriva României , Curtea European ă a Drepturilor Omului (Sec ț ia a treia), reunit ă într-o camer ă compus ă din: Josep Casadevall, pre ș edin te , Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Gri ț co, judec ă tori, ș i Santiago Quesada, grefier de sec ț ie, dup ă ce a deliberat în camera de consiliu la 19 februarie 2013, pronu n ță prezenta hot ă râre, adoptat ă la aceea ș i dat ă : PROCEDUR A
La originea cauzei se afl ă cererea nr. 5393/04 îndreptat ă împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Valeric ă Niculescu-Dellakeza („reclamantul”), a sesizat Curtea la 20 decembrie 2003 în temeiul art. 34 din Conven ț ia pentru ap ă rarea drepturilor omului ș i a libert ăț ilor fundamentale ( „Conven ț ia”).
Reclamantul a fost reprezentat de c ă tre Andreea Livia Turculeanu ș i Ion Turculeanu, avoca ț i la Craiova. Guv ernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul R ă zvan- Hor a ț iu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În urma ab ț inerii lui Corneliu Bîrsan, judec ă torul ales s ă reprezinte România (art. 28 din Regulament), pre ș edintele Marii Camere a desemnat-o pe Kristina Pardalos în calitate de judec ă tor ad hoc (art. 26 § 4 din Conven ț ie ș i art. 29 § 1 din Regulament).
Reclamantul se plânge în mod deosebit de o înc ă lcare a dreptului s ă u la un proces echitabil, invocând faptul c ă , dup ă ce a fost achitat în prim ă instan ță , a fost condamnat de instan ț a de apel f ă r ă s ă fi fost audiat. Acesta denun ță , de asemenea, o înc ă lcare a dreptului s ă u la libertatea de exprimare pe motivul condamn ă rii sale în procedur ă pena l ă ș i civil ă pentru calomnie.
La 25 mai 2007, pre ș edintele sec ț iei a treia a decis s ă comunice Guvernului cererea. În conformitate cu art. 29 § 1 din conven ț ie, acesta a hot ă rât, de asemenea, c ă admisibilitatea ș i fondul cauzei vor fi examinate împreun ă de c ă tre camer ă . ÎN FAPT I. Circumstan ț ele cauzei
Reclamantul s-a n ă scut în 1942 ș i locuie ș te în Craiova. A. Con ț inutul articolelor în litigiu
La 10 noiembrie 2001, reclamantul, actor la Teatrul Na ț ional din Craiova (TNC) era invitat de canalul de televiziune local ă Terra-SAT pentru a interveni în cadrul unei emisiuni intitulate Cafeaua de sâm b ă t ă dimine a ț a. Întrebat despre activitatea directorului TNC, el l-a numit pe acesta „un regizor de mâna a ș aptea ”.
La 17-18 ș i 30 noiembrie 2001, reclamantul a publicat în ziarele locale Cuvântul libert ăț ii ș i Edi ț ie speci al ă o scrisoare deschis ă intitula t ă „Aproape to ț i banii aloca ț i mont ă rii de spectacole ni-i ia C.”. Articolul se referea la C.M., care ar fi cumulat func ț iile de director, de regizor ș i de consilier artistic al TNC, ș i era redactat astfel: « Se pare c ă nu e pu ț in lucru s ă aduni, în to ț i ace ș ti ani, peste 500 de pagini de cronici, fotografii ori simple întâmpl ă ri în care este men ț ionat numele mei. Asta înseamn ă seriozitate, dar mai ales pasiune pentru ceea ce faci. Am avut ș i Ș ANS Ă ! Ș ansa dea lucra cu doi mari regizori, S.P. ș i V.M, (…) care au ș tiut s ă fac ă din meseria lor un „credo” (…). Mi-am unit destinul cu munca ș i am ob ț inut succesul - grea povar ă ! Cred c ă de asta mi-a trecut ș i via ț a a ș a de repede. Mai înseamn ă ș i respect fa ță de scena pe care au jucat mari actori ai ță rii. Ș i cu cât se adun ă anii, cu atât responsabilitatea e mai mare. Consider c ă este de datoria mea s ă fac tot ce pot ș i cu orice risc, s ă ap ă r aceast ă instit u ț ie-embl em ă . Sigur, Dumnezeu nu ne-a f ă cut sfin ț i, dar nici tâlhari de drumul mare! (…) sunt mândru de directorul mei, b ă iat sub ț ire, poate singurul director de teatru din ț ar ă care este pl ă tit în dolari. Meri t ă chiar mai mult. Ba, pot spune c ă nu exist ă bucurie mai mare când ș tiu c ă aproape to ț i banii aloca ț i mont ă rii de spectacole ni-i ia C. De ce s ă -i ia al ț ii! ? Ce-i dac ă , la nici o lun ă de la însc ă unare, i-a dat concediu f ă r ă pla t ă lui S.P.? (la cererea lui!!!) Ș i ca s ă fie sigur c ă acesta nu se va mai întoarce la Craiova, i-a scos fotografia mare din foaierul teatrului. Porterul, la fel de mare, din acela ș i loc, al lui V.M. a disp ă rut ș i el. În schimb a ap ă rut poza ș efei contabile!!!Cea cu banii, cea care i-a b ă gat în buzunar lui C. mii de dolari. Cea care în curând, dup ă nenum ă rate demersuri ale directorului c ă tre Minister, ne va fi directoare economic ă ! Iar pentru c ă a avut curajul s ă opreas c ă de la plat ă salariul Veteranilor teatrului, salariul celor care au dus în lume faima teatrului, al acelora care au umplut de premii interna ț ionale panop lia Teatrului Românesc, am cerut la Minister transformarea unui post de ACTOR în post de economist ca „ea” s ă devi n ă directoare. (…) Dac ă cei care condus destinele teatrului românesc ne ajut ă , vom intra în „Cartea recordurilor”: la 21 de actori – patru directori, un contabil- ș ef ș i un audit care, mai nou, p ă ze ș te condica de prezen ță ! De un record republican tot am pus-o: anul acesta este pentru prima oar ă când nu particip ă m la Festivalul Na ț ional de Teatru, noi, care am fost singurii participan ț i la toate edi ț iile! Cum s ă nu merite C. stima noastr ă ș i mândria când el este cel care face tot ce poate s ă ne mai ia bani, în plus, ș i pentru adapt ă ri scenice, versiuni scenice la care se mai adaug ă ș i procentele din încas ă ri. Ce crede ț i c ă îi este u ș or s ă fac ă numai ce vrea mu ș chii lui, s ă fie în acela ș i timp ș i consultant artistic, ș i manager general, ș i regizor artistic? S-a zb ă tut din r ă sputeri s ă bage în ilegalitate menirea serviciului literar ș i a reu ș it! Ce lupte interne se duc atunci când regizorul din el îi propune consultantului artistic, tot din el, un text dramatic pe care trebuie s ă -l aprobe managerul din ei! Ce b ă t ă i, ce scandal e atunci când st ă singur în birou ș i când cei doi din el, managerul ș i consultantului, fixeaz ă suma contrac tual ă în dolari reactual iza ț i la cursul zilei, regizorului! Cât de fericit sunt atunci când simt invidia colegilor din alte teatre pe motiv c ă directorului me u este invitat, rugat, implorat s ă pun ă în scen ă , acela ș i text dramatic, în alte dou ă -trei teatre, chiar dac ă nu mai vine zile nenum ă rate la Craiova. El ș tie s ă cond uc ă o institu ț ie atât de aureolat ă ca a noast r ă ș i prin telefon. Condica de prezen ță nu este obligatorie pentru conducere. Ei au regim special, mun c ă nenormat ă . În timp ce noi cu drag muncim, ei ne reprezint ă pe Coasta Dalma ț iei, a Paris – leafa le merge! Norme au numai actorii. Ca ș i cum munca noastr ă se termin ă o dat ă cu repeti ț ia sau spectacolul. Cine normeaz ă nop ț ile de insomnie, orele de studiu individual, clipele de nelini ș te care te înso ț esc peste tot atunci când lucrezi la un rol? Spre binele teatrului, directorul cheltuie mii de dolari pe regizori artistici, de ș i avem dou ă postur i vacante. Pentru asta (…) din banii teatrului ș i cum complicitatea Ministerului, noi l-am trimis pe C. în Italia, b ă gându-l ș i pe el în Conven ț ia European ă a Teatrului, Dac ă continu ă tot a ș a, o s ă -l mai b ă g ă m! Cu cât ă dragoste a înso ț it el la Bra ș ov colectivul spectacolului PHAEDRA, de unde a adus, a ș a cum am auzit, dup ă dou ă spectacole cu s ă lile aproape pline ș i cu bilete la pre ț bun, fantastic a sum ă de 2.000.000 lei. A ș a p ăț e ș ti când lucrezi cu tot felul de impresari! (Alo, poli ț ia!). Ș i pentru c ă atâtea laude ar putea s ă d ă uneze caracterului integru de care a dat dovad ă directorul nostru (…) n-ar strica, cred eu, pu ț in ă criti c ă în spirit socialist. Asta pentru c ă tot vrea el s ă ne întoarc ă la vechile obiceiuri ale cenzurii staliniste: nu avem voie s ă discu t ă m cu nimeni despre ceea ce se întâmpl ă în teatru!!! Numai o minte diabolic ă ca a lui C. a putut s ă scoa t ă din schema teatrului, tocmai de 1 aprilie – ziua p ă c ă lelilor, pe cei mai buni dintre cei buni. Pe actorii cumularzi, pensionarii f ă r ă de care nici un teatru nu poate func ț iona la randament maxim (…) Cum s ă mearg ă bine teatrul când cei care îi hot ă r ă sc soarta sunt doi ingineri, o economist ă ș i un consultant artistic, nici m ă car un regizor?! Cât despre consiliu artistic, a ș a cum e el consultativ, ar trebui s ă existe, dac ă n-ar incomoda. Dar incomodeaz ă ! C ă nu-i pas ă de ce se întâmpl ă în teatrul nostru, nu al lui, o demonstreaz ă ș i faptul c ă tot colectivul artistic, în afar ă de el, a semnat un protest înaintat ministrului Culturii, privitor la hot ă rârea acestuia de a trece institu ț ia noastr ă în subordinea Consiliului Jude ț ean. Ce ru ș ine! Cine sunt cei care comit un asemenea act de incultur ă în raport de eternitatea acestui loca ș sfânt mai vechi decât România?! Cine îi permite s ă înainteze spre a fi semnat ă de fiecare în parte, o fi șă a postului în care anga ja ț ii au numai obliga ț ii, înainte de a fi perfectat ș i semnat CONTRACTUL COLECTIV de MUN C Ă ? Toate astea ș i altele se constituie într-un grav abuz de putere! Nimic nu mi se pare mai odios decât ceea ce se poate întâmpla acum în teatrul nostru. Ș i pentru c ă Ministerul, care nu se poate s ă nu cunoasc ă stilul de lucru ș i rezultatele directoratului C., nu a luat nici o m ă sur ă , m-am adresat ziarului Dumneavoastr ă . Mi-e greu s ă cred c ă meri t ă m aceas t ă soart ă , decât numai dac ă totul este premeditat, pentru a fi sco ș i din circuitul marilor valori ale teatrului românesc, acolo unde ne-a a ș ezat istoria. Regret c ă voi pierde prietenia unor oameni pe care voi continua s ă -i stimez ș i s ă -i iubesc, dar trebuia s ă în ț eleag ă , ace ș ti oameni, c ă nu tot ce e legal este ș i moral!» B. Procedura penal ă ini ț iat ă împotriva reclamantului pentru calomnie
La 11 decembrie 2001, C.M. a sesizat Judec ă toria Craiova cu o plângere penal ă împotriva reclamantului pentru i nsult ă ș i calomnie – fapte pedepsite conform art. 205 ș i 206 C. pen. –, motivând prin con ț inutul articolului publicat în ziarele locale ș i prin afirma ț iile f ă cute în timpul emisiunii mai sus men ț ionate. C.M. sus ț inea c ă articolele respective co n ț ineau insulte la adresa sa ș i c ă repu ta ț ia sa fusese astfel afectat ă . Acesta s-a constituit ca parte civil ă în procedur ă pretinzând suma de 500 000 000 lei vechi (ROL) cu titlu de prejudiciu moral pe care sus ț inea c ă l-ar fi suferit. 1. Dezbaterile în prim ă inst an ță
La 18 martie 2002, reclamantul, audiat de instan ță , a ar ă tat c ă articolele incriminate nu aveau un scop de calomniere ș i c ă vizau a informa marele public despre administrarea TNC ș i despre nemul ț umirea actorilor acestuia. Acesta a ata ș at la dosar copia organigramei teatrului, a hot ă rârii luate la 26 iulie 1999 de Consiliul Local Bra ș ov, copii ale hot ă rârilor din data de 6 aprilie 2001 emise de Curtea de Conturi, Camera de Conturi ș i departamentul de control financiar constatând neregulile în administrarea bugetului TNC, copia unui contract de management încheiat între C.M. ș i Ministerul Culturii, ca ș i copii ale articolelor de ziar publicate la Bra ș ov, care relatau activitatea lui C.M. la teatrul din Bra ș ov.
Prin hot ă rârea din 3 iunie 2002, judec ă toria a scos reclamantul de sub cele trei capete de acuzare motivând c ă elementul inten ț ional nu fusese dovedit ș i a respins ac ț iunea civil ă a lui C.M. Jude c ă toria a considerat c ă din probele din dosar reie ș ea c ă persoana în cauz ă nu avusese inten ț ia de a ofensa pe C.M. prin afirma ț iile sale, ci doar de a informa marele public despre nemul ț umir ea actorilor de la TNC ș i despre modul în care partea civil ă conducea teatrul. Apelul p ă r ț ii v ă t ă mate în f a ț a Tribunalului Satu Mare
C.M. a formulat recurs împotriva acestei hot ă râri. Acesta pretindea c ă publicând articolele în cau z ă reclamantul adusese atingere onoarei ș i reputa ț iei sale ș i c ă îl expusese dispre ț ului public.
La cererea lui C.M., Curtea Suprem ă de Justi ț ie a dispus str ă mutarea cauzei la Tribunalul Satu Mare, ora ș situat la cca 600 km de Craiova.
La 21 februarie 2003, reclamantul a suferit o interven ț ie chirurgica l ă din cauza unei stenoze rahidiene degenerative. A fost externat la 28 februarie 2003.
Reclamantul a formulat o cerere pe lâng ă Curtea Suprem ă de Justi ț ie în vederea anul ă rii str ă mut ă rii cauzei la Tribunalul Satu Mare ș i, în acest caz, a str ă mut ă rii la un tribunal dintr-un ora ș mai apropiat de Craiova. Acesta a argumentat referindu-se la starea sa de s ă n ă tate ș i a depus la dosar certificate medicale conform c ă rora nu putea s ă fac ă efort fizic ș i nici s ă stea în picioare mai mult de treizeci de minute. Reclamantul a ad ă ugat c ă niciun avocat din Craiova nu era dispus s ă se deplaseze la Satu Mare ș i c ă nu putea s ă întâlne asc ă un avocat din Satu mare dat ă fiind imposibilitatea sa de a se deplasa acolo.
Citat s ă compar ă în fa ț a Tribunalului Satu Mare la 18 martie 2003, reclamantul a formulat o cerere de suspendare pe motiv c ă starea sa de s ă n ă tate f ă cea imposibi l ă deplasarea sa. Acesta a furnizat tribunalului copia fi ș ei de externare din spital ș i copia certificatului medical. Reclamantul a transmis în acela ș i timp tribunalului propriile observa ț ii ca r ă spuns la motivele de recurs ale lui C.M., subliniind c ă articolul în cauz ă era un pamflet ai c ă rui termeni trebuia s ă fie interpreta ț i în context. Acesta a explicat în scris sensul pe care îl d ă duse termenilor pe care C.M. îi considera ca fiind injurio ș i. Reclamantul a prezentat de asemenea ș i alte documente în sus ț inerea afirma ț iilor sale despre modul în care C.M. conducea personalul teatrului, mai precis copia condicii de prezen ță ș i a memoriului adresat anterior Ministerului Culturii de c ă tre personalul teatrului. Acesta a prezentat în plus ș i activitatea teatrului sub conducerea lui C.M. 16. La 18 martie 2003, Tribunalul Satu Mare a amânat ș edin ț a pentru 15 aprilie 2003. La aceast ă ultim ă dat ă , la cererea reclamantului absent, de ș i fusese citat conform procedurii, tribunalul a amânat ș edin ț a pentru 20 mai 2003.
La 29 aprilie 2003, reclamantul a solicitat tribunalului s ă suspende judecata cauzei timp de un an invocând starea sa de s ă n ă tate. Acesta a anexat cererii sale un certificat medical care atesta c ă sufer ă de stenoz ă rahidian ă degenerati v ă . El a ad ă ugat c ă avoca ț ii din Craiova pe care îi contactase ar fi refuzat s ă îl reprezinte la Satu Mare ș i c ă starea sa de s ă n ă tate îl împiedica s ă se deplaseze la Satu Mare pentru a angaja un avocat local.
Tribunalul a amânat ș edin ț a pentru 17 iunie 2003, în a ș teptarea solu ț iei date de Curtea Suprem ă de Justi ț ie la cererea reclamantului de a str ă muta cauza (pct. 20 de mai sus). 18. Prin hot ă rârea din 28 mai 2003, Curtea Suprem ă a respins cererea reclamantului de anulare a str ă mut ă rii cauzei de pe lâng ă Tribunalul Satu Mare (pct. 15 de mai sus). 19. Cu toate c ă a fost legal citat, reclamantul nu s-a prezentat la ș edin ț a Tribunalului Satu Mare din 17 iunie 2003. Constatând c ă procedura fusese deja amânat ă de trei ori, iar Curtea Suprem ă de Justi ț ie respinsese cererea reclamantului privind str ă mutarea cauzei ș i c ă p ă r ț ile nu mai aveau alte probe de ata ș at la dosar, tribunalul a deschis dezbaterile pe fond. Partea civil ă a expus motivele sale de recurs ș i procurorul prezent la dezbateri a cerut respingerea acestora.
Prin decizia din 24 iunie 2003, în temeiul art. 385 15 alin. 2 lit. d C.proc.pen., Tribunalul Satu Mare a admis recursul formulat de C.M., a casat hot ă rârea pronun ț at ă de prima instan ță în ceea ce prive ș te articolul publicat de c ă tre reclamant, l-a considerat vinovat de calomnie pe acesta din urm ă ș i l-a condamnat la plata unei amenzi penale de 10 000 000 ROL ș i la plata unei desp ă gubiri de 30 000 000 ROL c ă tre partea civil ă , pentru repara ț ia prejudiciului moral suferit, a sumei de 1 000 000 ROL pentru cheltuieli de judecat ă c ă tre stat ș i a sumei de 11 730 259 ROL pentru cheltuieli de judecat ă p ă r ț ii civile. Tribunalul a constatat c ă pedeapsa penal ă aplica t ă reclamantului beneficia de o lege de gra ț iere general ă . P ă r ț ile nu au fost prezente la ș edin ț a de pronun ț are a hot ă râri i.
Dup ă analizarea probelor examinate de judec ă torie, tribunalul a considerat c ă fapt a reclamantului de a calomnia în public pe C.M., folosind expresiile „regizor de mâna a ș aptea ”, „Aproape to ț i banii aloca ț i mont ă rii de spectacole ni-i ia C.”, „act de incultur ă ” ș i „un grav abuz de putere”, constituie o calomnie cu inten ț ie. Instan ț a a re ț inut urm ă toare le: „ (…) a ș a cum rezult ă din redactarea articolelor, reclamantul era con ș tient c ă ac ț iunea de denigrare era comis ă public ș i a ac ț ionat în mod deliberat, inten ț ia sa fiind dovedi t ă de faptul c ă a trimis articole la ziare ș i [c ă a luat parte la o emisiune] la televiziune; din acel moment, el a urm ă rit în mod deliberat s ă expun ă partea v ă t ă mat ă unei sanc ț iuni penale, administrative sau disciplinare sau dispre ț ului public.”
La 1 august 2003, reclamantul a pl ă tit p ă r ț ii v ă t ă mate sumele datorate cu titlu de daune moral e ș i de cheltuieli de judecat ă . Date fiind modific ă rile legislative aduse Codului penal prin Legea nr.278/2006 pentru modificarea ș i completarea Codului penal, precum ș i pentru modificarea ș i completarea altor legi, care a abrogat articolul care incrimina calomnia (pct. 33 de mai jos, in fine ), sanc ț iunea penal ă aplicat ă reclamantului nu mai figura în 2007 în cazierul s ă u judiciar. 3. Proceduri fiscale ș i urm ă riri penale începute împotriva lui C.M.
La 31 octombrie 2002, Biroul de Audit Public Intern al Consiliului Jude ț ean Dolj a redactat o not ă cu privire la starea financiar ă a TNC ș i, la 9 iunie 2003, Curtea de Conturi a emis un raport de control intermediar privind exerci ț iul bugetar al TNC ș i legalitatea cheltuielilor. Reie ș ea din aceste documente faptul c ă , C.M. angajase cheltuieli ilegale din bugetul TNC.
Prin încheierea din 23 iunie 2003, Curtea de Conturi, în temeiul raportului de control citat mai sus, a sesizat colegiul jurisdic ț ional cu o ac ț iune împotriva lui C.M. pentru fals, uz de fals ș i abuz în serviciu. Ace asta a mai sesizat ș i parchetul cu o cerere de începere a urm ă ririi penale împotriva lui C.M. pentru delapidare. 4. Ac ț iunea în revizuire a hot ă rârii din 24 iunie 2003 a Tribunalului Satu Mare
La 5 ianuarie 2004, reclamantul a sesizat Judec ă toria Craiova cu o cerere de revizuire a hot ă rârii din 24 iunie 2003, în care ar ă ta c ă a luat la cuno ș tin ță de faptele ș i documentele existente la data condamn ă rii sale dar de care nu avusese cuno ș tin ță la acea dat ă . Acesta a depus, de asemenea, la dosar copii ale cererilor Cur ț ii de Conturi de trimitere în judecat ă a lui C.M.
Prin hot ă rârea din 17 mai 2004, judec ă toria a respins cererea de revizuire, pe motiv c ă anumi te ilegalit ăț i din activitatea de director a lui C.M. erau deja cunoscute la data când fusese dat ă hot ă râre a din 24 iunie 2003. Acesta a hot ă rât, de asemenea, c ă expresiile incriminate în hot ă rârea citat ă mai sus nu vizau decât în mod indirect activitatea lui C.M. ca director ș i c ă ele constituiau mai degrab ă atacuri directe la persoana acestuia.
La recursul reclamantului, Tribunalul Dolj a confirmat aceast ă hot ă râre printr-o hot ă râre definitiv ă la 17 septembrie 2004. II. Dreptul ș i practica interne relevante
Dispozi ț iile Codului de procedur ă pena l ă care reglementau domeniul de aplicare al competen ț ei inst an ț elor ce se pronun ță ca urmare a unui recurs, astfel cum erau în vigoare la vremea faptelor, cât ș i modific ă rile care au fost aduse prin Legea nr. 356 din 21 iulie 2006 pentru modificarea ș i completarea Codului de procedur ă pena l ă , precum ș i pentru modificarea altor legi, sunt descrise în cauza Mihaiu împotriva României (nr. 42512/02, pct. 21 ș i 22, 4 noiembrie 2008).
Urm ă toarele articole din Codul de procedur ă penal ă , în vigoare la momentul faptelor, sunt de asemenea relevante pentru prezenta cauz ă : Art. 55 „ (1) Curtea Suprem ă de Justi ț ie str ă mut ă judecarea unei cauze de la instan ț a competent ă la o alt ă inst an ță egal ă în grad, în cazul în care, apreciind temeinicia motivelor de str ă mutare, consi der ă c ă prin aceasta se asigur ă desf ăș urarea norma l ă a procesului.” Art. 60 „(1) Curtea Suprem ă de Justi ț ie dispune f ă r ă ar ă tarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii.” Art. 291 „(1) Judecata poate avea loc numai dac ă p ă r ț ile sunt legal citate ș i procedura este îndeplinit ă .” (2) Neprezentarea p ă r ț ilor citate nu împiedic ă judecarea cauzei. Când instan ț a consider ă c ă este necesar ă prez en ț a uneia dintre p ă r ț ile lips ă , poate lua m ă suri pentru prezentarea acesteia, amintind în acest scop judecata.” Art. 303 „(1) Când se constat ă pe baza unei expertize medico-legale c ă inculpatul sufer ă de o boal ă grav ă , care îl împiedic ă s ă participe la judecat ă , instan ț a dispune, prin încheiere, suspendarea procesului penal pân ă când starea s ă n ă t ăț ii inculpatului va permite participarea acestuia la judecat ă (…)”
A ș a cum era în vigoare la data faptelor, art. 55 nu men ț iona în mod expres motivele care puteau justifica str ă mutarea cauzei c ă tre o instan ță din alt jude ț . Pentru doctrin ă (Ion Neagu, Tratat de procedur ă penal ă , Editura PRO, 1997, p.252), motivele de str ă mutare a cauzei se refereau la cazurile în care era necesar ă asigurarea impar ț iali t ăț ii judec ă torilor (V. R ă murean u , Competen ț a penal ă a organelor judiciare , Ed. Ș tii n ț ific ă ș i enciclopedic ă , Bucure ș ti, 1980, p. 284) sau evitarea tulbur ă rii ordinii publice (V. Dongoroz, Curs de procedur ă penal ă (III ) , edi ț ia a doua, Bucure ș ti, 1942, p. 55).
Dispozi ț iile relevante din Codul penal în materia calomniei, astfel cum erau în vigoare la vremea faptelor ș i modific ă rile legislative ulterioare sunt descrise în hot ă rârea Boldea împotriva României (nr. 1999/02, pct. 16-18, CEDO 2007-…). Legea nr. 278 din 4 iulie 2006 pentru modificarea ș i completarea Codului penal, precum ș i pentru modificarea ș i completarea altor legi, („legea nr. 278/2006”) a abrogat articolele Codului penal care incriminau insulta ș i calomnia.
Prin Decizia nr. 62/2007 din 18 ianuarie 2007, publicat ă în Monitorul Oficial nr. 104 din 12 februarie 2007, Curtea Constitu ț ional ă a României a declarat neconstitu ț iona l ă legea de abrogare a articolelor din Codul penal privind insulta ș i calomnia, pe motiv c ă repu ta ț ia persoanelor, garantat ă de Consti tu ț ie, trebuia protejat ă în mod imperativ prin sanc ț iuni de drept penal.
Guvernul a furnizat exemple de jurispruden ță a instan ț elor interne, din care reiese c ă inst an ț ele na ț ionale au ț inut cont de decizia Cur ț ii Constitu ț ionale citat ă mai sus, dar c ă nu au pronun ț at condam n ă ri pentru infrac ț iunile de insult ă ș i de calomnie, în temeiul art. 13 C.pen. privind aplicarea legii penale celei mai favorabile inculpatului, adic ă Legea nr. 278/2006. ÎN DREPT: I. Cu privire la pretinsa înc ă lcare a art. 6 § 1 din conven ț ie
Reclamantul se plânge c ă , prin condamnarea penal ă pronu n ț at ă împotriva sa la 24 iunie 2003 de Tribunalul Satu Mare f ă r ă ca el s ă fi fost audiat în persoan ă , i s-ar fi înc ă lcat dreptul la un proces echitabil. Rec lamantul invoc ă art. 6 § 1 din conven ț ie, a c ă rui parte relevant ă în spe ță este redactat ă dup ă cum urmeaz ă : „Orice persoan ă are dreptul la judecarea în mod echitabil în mod public ș i într-un termen rezonabil a cauzei sale, de c ă tre o instan ță independe nt ă ș i impar ț ial ă , instituit ă de lege, care va hot ă rî (...) asupra temeiniciei oric ă rei acuza ț ii în materie penal ă îndreptate împotriva sa (...).” A. Cu privire la admisibilitate
Constatând c ă acest cap ă t de cerere nu este în mod v ă dit nefondat în sensul art. 35 § 3 din Conve n ț ie ș i c ă nu prezint ă niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declar ă admisib il. B. Cu privire la fond 1. Argumentele p ă r ț ilor
Reclamantul, repro ș ând Tribunalului Satu Mare – prima instan ță care l-a condamnat la o pedeap s ă – c ă nu l-a audiat în persoan ă , pretinde c ă nu a avut ocazia de a preciza semnifica ț ia termenilor utili za ț i în articolul în cauz ă ș i nici de a rectifica ceea ce putuse fi re ț inut în mod eronat de partea advers ă ș i de c ă tre instan ță .
Acesta arat ă c ă , nu s-a prezentat la ș edin ț ele din recurs, din cauza st ă rii sale de s ă n ă tate. Reclamantul sub liniaz ă c ă a cerut tribunalului, pe baza certificatelor medicale, s ă amâne ș edin ț a, chiar s ă amâne pronun ț area în cauz ă timp de un an, pentru a-i da posibilitatea s ă participe la dezbateri . Acesta adaug ă faptul c ă tribunalul i-a respins cererea f ă r ă a motiva decizia.
Guvernul consider ă c ă inst an ț ele na ț ionale au examinat acuza ț ia penal ă îndrepta t ă împotriva reclamantului respectând pe deplin garan ț iile de independen ță , de impar ț ialitate, de publicitate ș i de egalitate a armelor. În aceast ă privi n ță , Guvernul subliniaz ă c ă reclamantul a fost ascultat în prim ă inst an ță ș i c ă declar a ț ia sa scris ă a fost depus ă la dosar. În plus, reclamantul a avut posibilitatea s ă depun ă la dosar mijloacele de prob ă pe care le considera relevante pentru ap ă rarea cauzei sale.
Guvernul sus ț ine în continuare c ă , prin casarea hot ă rârii judec ă toriei care achitase reclamantul, Tribunalul Satu Mare nu a stabilit o nou ă stare de fapt, ci c ă a furnizat propria interpretare a probelor existente la dosar în raport cu dispozi ț iile Codului penal cu privire la calomnie. În plus, potrivit Guvernului, cauza reclamantului nu prezenta circumstan ț e excep ț ionale care s ă fac ă indispens abil ă audierea reclamantului de c ă tre tribunal.
Guvernul reaminte ș te în sfâr ș it c ă reclamantul, de ș i citat legal, nu s-a prezentat la ș edin ț ele stabilite în fa ț a Tribunalului Satu Mare. F ă r ă a pune la îndoial ă problemele medicale ale reclamantului ș i interven ț ia chirurgica l ă pe care acesta afirm ă c ă a suferit-o, Guvernul consider ă c ă tribunalul nu putea suspenda examinarea cauzei, în lipsa prezent ă rii de c ă tre reclamant a unui certificat eliberat de un institut medico-legal care s ă ateste incapacitatea sa de a lua parte la ș edin ță . La acest punct, Guvernul atrage aten ț ia asupra modific ă rilor aduse Codului de procedur ă pena l ă în 2006, care oblig ă din acest moment instan ț ele care se pronun ță în recurs de a audia persoana împotriva c ă reia a început urm ă rirea penal ă . 2. Motivarea Cur ț ii
Curtea reaminte ș te c ă modalit ăț ile de aplicare a art. 6 în procedura de apel depind de caracteristicile procedurii în cauz ă , ș i c ă este necesar s ă se ț in ă seama de ansamblul procedurii interne ș i de rolul care revine instan ț ei de apel în ordinea juridic ă na ț ional ă . Atunci când o ș edin ță public ă a avut loc în prim ă inst an ță , absen ț a dezbaterilor publice în apel se poate justifica prin particulari t ăț ile procedurii în cauz ă , ț inând seama de natura sistemului de apel intern, de întinderea competen ț elor instan ț ei de apel, de modul în care au fost realmente prezentate ș i protejate interesele reclamantului în fa ț a acesteia, ș i mai ales de natura chestiunilor pe care trebuia s ă le solu ț ioneze ( Botten împotriva Norvegiei, 19 februarie 1996, pct. 39, Culegere de hot ă râri ș i decizii 1996-I).
Curtea reaminte ș te în continuare c ă , în fa ț a unei instan ț e de apel care se bucur ă de plenitudinea juri sdic ț iei, art. 6 nu garanteaz ă în mod necesar dreptul la o ș edin ță publ ic ă ș i nici, în cazul în care are loc o astfel de ș edin ță , dreptul de a asista în persoan ă la dezbateri ( Fejde împotr iva Suediei, 29 octombrie 1991, pct. 33 seria A, nr. 212-C). Pe de alt ă parte, atunci când o instan ță de apel este sesizat ă cu o cauz ă în fapt ș i în drept ș i studiaz ă în ansamblu problema vinov ăț iei sau a nevinov ăț iei, aceasta nu poate, din motive de echitate a procesului, s ă se pronun ț e asupra acestor chestiuni f ă r ă aprecierea di rect ă a m ă rturiilor prezentate personal de inculpatul care sus ț ine c ă nu a s ă vâr ș it fapta considerat ă ca infrac ț iune (vezi Ekbatani împotriva Suediei, 26 mai 1988, pct. 32, seria A nr. 134, Constantinescu împotriva României , nr. 28871/95, pct. 55, CEDO 2000-VIII ș i, mutat is mutand is , Igual Coll împotriva Spaniei , nr. 37496/04, pct. 36, 10 martie 2009, ș i Almenara Alva rez împotriva Spaniei , nr. 16096/08, pct. 42, 25 octombrie 2011).
Curtea observ ă c ă în spe ță nu este contestat faptul c ă , dup ă ce a fost achitat de prima instan ță , reclamantul a fost condamnat în recurs de Tribunalul Satu Mare f ă r ă a fi fost audiat în persoan ă . Ca urmare, pentru a determina dac ă a avut loc o înc ă lcare a art. 6 din Conven ț ie, este indicat a se examina mai întâi rolul Tribunalului Satu Mare ș i natura chestiunilor pe care trebuia s ă le analizeze. Este necesar a se examina mai departe dac ă inst an ț ele na ț ionale ș i-au îndeplinit obliga ț iile pozitive de a lua m ă suri pentru a-l audia pe reclamant (vezi D ă nil ă împotriva României , nr. 53897/00, pct. 41, 8 martie 2007, Spînu împotriva României , nr. 32030/02, pct. 58, 29 aprilie 2008, ș i, mutatis muta ndis , Botten , citat mai sus, pct. 53).
Curtea observ ă c ă întinderea c ompeten ț elor Tribunalului Satu Mare, în calitate de instan ță de recurs, era definit ă de art. 385 15 ș i 385 16 C. proc. pen. Conform acestor dispozi ț ii, Tribunalul Satu Mare, în calitate de instan ță de recurs, nu era obligat s ă pronu n ț e o hot ă râre nou ă pe fond, dar avea totu ș i aceast ă posibilitate. Curtea arat ă c ă , dup ă ce a infirmat achitarea pronun ț at ă de prima instan ță , Tribunalul Satu Mare s-a pronun ț at asupra temeiniciei acuza ț iei îndreptate împotriva reclamantului ș i l- a declarat vinovat de calomnie. Or, din momentul în care Tribunalul Satu Mare a decis s ă se pronun ț e pe fond cu privire la acuza ț ia adus ă reclamantului, putea s ă cea r ă administrarea probelor ș i s ă elaboreze o nou ă interpretare a faptelor ( Popa ș i T ă n ă sescu împotriva României , nr. 19946/04, pct. 51 ș i 52, 10 aprilie 2012). Un asemenea demers impunea audierea acuzatului.
În acest context, Curtea consider ă c ă , în cazul în care judec ă toria îl audiase pe reclamant, acest fapt nu exonera Tribunalul Satu Mare de obliga ț ia de a-l audia la rândul s ă u, ș i aceasta cu atât mai mult cu cât prima instan ță achitase pe cel în cauz ă . Curtea arat ă de asemenea c ă reclamantulu i nu i se putea repro ș a lipsa de interes pentru proces (vezi , a contrario, Rusu împotriva României (dec.), nr. 6246/04, pct. 28, 31 august 2010) din moment ce formulase mai multe cereri de suspendare sus ț inute de motive medicale, o cerere de str ă mutare a cauzei ș i o cerere de suspendare a judec ăț ii cauzei din motive medicale. Dac ă Tribunalul Satu Mare nu considera necesar s ă ț in ă cont de certificatele medicale furnizate de reclamant pentru a judeca temeinicia cererii de suspendare a judec ăț ii cauzei, acesta putea totu ș i s ă solicite o expertiz ă medico-leg al ă , a ș a cum prevedea art. 303 C. pr. pen., pentru a solu ț iona cererea. Or Tribunalul Satu Mare nu a examinat aceast ă cerere ș i a respins-o în mod implicit, f ă r ă motivar e.
Astfel, Curtea consider ă c ă pronu n ț area condamn ă rii reclamantului, f ă r ă ca acesta din urm ă s ă fie audiat personal ș i dup ă achitarea sa de c ă tre judec ă torie (a se vedea, printre altele, Mirce a împotriva României , nr. 41250/02, pct. 54, 29 martie 2007), este contrarie cerin ț elor unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Conven ț ie.
În conse cin ță , a fost înc ă lcat art. 6 § 1 din Conven ț ie. II. Cu privire la pretinsa înc ă lcare a art. 10 din Conven ț ie
Invocând art. 9 ș i 10 din Conven ț ie, reclamantul pretinde c ă , prin decizia definitiv ă pronu n ț at ă la 24 iunie 2003 de Tribunalul Satu Mare, condamnarea sa penal ă ș i civil ă constituie o ingerin ță dispro por ț ionat ă în exercitarea dreptului s ă u la libertatea de exprimare ș i nu este necesar ă într-o societate democ ratic ă . Curtea consider ă c ă acest cap ă t de cerere poate fi examinat numai în temeiul art. 10 din Conven ț ie, redactat astfel: „1. Orice persoan ă are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie ș i libertatea de a primi sau de a comunica informa ț ii ori idei f ă r ă amestecul autorit ăț ilor publice ș i f ă r ă a ț ine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedic ă Statele s ă impun ă socie t ăț ilor de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor libert ăț i, ce comport ă îndatoriri ș i responsabil it ăț i, poate fi supus ă unor formalit ăț i, condi ț ii, restrângeri sau sanc ț iuni prev ă zute de lege, care constituie m ă suri necesare, într-o societate democr atic ă , pentru securitatea na ț ional ă , integritatea teritorial ă sau siguran ț a public ă , ap ă rarea ordinii ș i prevenirea infrac ț iunilor, prot ec ț ia s ă n ă t ăț ii sau a moralei, protec ț ia repu ta ț iei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informa ț ii confiden ț iale sau pentru a garanta autoritatea ș i impar ț ialitatea puterii judec ă tore ș ti.” A. Cu privire la admisibilitate
Constatând c ă acest cap ă t de cerere nu este în mod v ă dit nefondat în sensul art. 35 § 3 din Conve n ț ie ș i c ă nu prezint ă niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declar ă admisib il. B. Cu privire la fond 1. Argumentele p ă r ț ilor
Reclamantul consider ă condamnarea sa penal ă ș i civil ă pentru calomnie o ingerin ță în dreptul s ă u la libertatea de exprimare, ș i c ă o asemenea ingerin ță nu r ă spunde unei nevoi sociale imperioase. Acesta arat ă faptul c ă publicase un pamflet într-un stil literar pentru a face cunoscut ă nemu l ț umir ea actorilor TNC fa ță de modul în care era condus ă aceas t ă insti tu ț ie public ă . Din acel moment, din punctul s ă u de vedere, informa ț ia dobândea un interes public pentru cet ăț enii din Craiova, care aveau, în opinia reclamantului, dreptul de a ș ti cum era administrat teatrul finan ț at din banii contribuabililor. Reclamantul sus ț ine c ă faptele prezentate erau bine argumentate ș i fondate pe documente relevante. De altfel, pasajele care con ț in judec ăț i de valoare nu ar fi con ț inut atacuri împotriva persoanei lui C.M., ci s-ar fi limitat la a se referi la gestionarea unei institu ț ii publice. Reclamantul arat ă c ă a trebuit s ă pl ă teas c ă daunele morale de ș i nu avea decât un salariu de actor al c ă rui cuantum depindea de apari ț iile pe scen ă ș i c ă ob ț inea cu dificultate roluri în piese de teatru.
Guvernul admite c ă decizia din 24 iunie 2003 a Tribunalului Satu Mare constituie o ingerin ță în exercitarea de c ă tre reclamant a dreptului s ă u la libertatea de exprimare. Guvernul apreciaz ă totu ș i c ă inger in ț a în cauz ă era prev ă zut ă de lege ș i c ă urm ă rea un scop legitim, adic ă protejarea reputa ț iei lui C.M.
Cu privire la necesitatea unei asemenea ingerin ț e într-o societate democratic ă , Guvernul atrage mai întâi aten ț ia c ă articolele incriminate au fost calificate de Tribunalul Satu Mare drept calomnie în public la adresa p ă r ț ii v ă t ă mate. Guvernul adaug ă c ă reclamantul a adus afirma ț iile sale la cun o ș tin ț a publicului ș i c ă i-a atribuit lui C.M. comiterea de acte grave, adic ă delapidare ș i în ș el ă ciune. Utilizând termenii pe care tribunalul i-a subliniat, reclamantul a dep ăș it, în opinia Guvernului, limitele criticii admisibile cu privire la func ț ionari. În ceea ce prive ș te caracterul propor ț ional al sanc ț iunii, Guvernul sub liniaz ă c ă reclamantul a fost condamnat numai la plata cheltuielilor de judecat ă c ă tre stat ș i la desp ă gubirea p ă r ț ii v ă t ă mate [aproximativ 1 100 euro (EUR) sum ă moderat ă din punctul de vedere al Guvernului], ș i c ă o lege de gra ț iere l-a scutit de la plata amenzii penale. 2. Motivarea Cur ț ii
Curtea consider ă c ă sent in ț a de condamnare în litigiu se analizeaz ă ca o „ingerin ță ” în exercitarea, de c ă tre reclamant, a dreptului s ă u la libertatea de exprimare. Curtea reaminte ș te c ă un asemenea amestec încalc ă art. 10 din Conven ț ie, cu excep ț ia cazului în care este o m ă sur ă „prev ă zut ă de lege” care urm ă re ș te unul sau mai multe dintre scopurile legitime prev ă zute la art. 10 § 2 ș i este „necesar ă , într-o societate democratic ă ”, pentru îndeplinirea acestora.
În spe ță , Curtea observ ă c ă , pentru a ajunge la condamnarea reclamantului, Tribunalul Satu Mare s-a bazat pe art. 206 C.pen. care incrimineaz ă calomnia, ș i pe art. 998 din vechiul C.civ. cu privire la r ă spunderea civil ă delictu al ă . Prin urmare, ingerin ț a era „prev ă zut ă de lege”. Aceasta urm ă rea un scop legitim conform cu art. 10 § 2 din Conven ț ie, adic ă protejarea reputa ț iei unei persoane, în cazul de fa ță repu ta ț ia lui C.M., func ț ionar, director al institu ț iei publice care este Teatrul Na ț ional din Craiova.
Cur ț ii îi revine sarcina s ă stabile asc ă dac ă aceas t ă ingerin ță era o m ă sur ă „neces ar ă ”, într-o societate democ ratic ă , pentru atingerea scopului legitim urm ă rit. În aceast ă privin ță , Curtea face trimitere la principiile fundamentale care decurg din jurispruden ț a sa în materie [a se vedea, printre multe altele, Tourancheau ș i July împotriva Fran ț ei , nr. 53886/00, pct. 64-68, 24 noiembrie 2005, Lindon, Otchakovsky-Laurens ș i July împotriva Fran ț ei (MC), nr. 21279/02 ș i 36448/02 pct. 45 ș i 46, CEDO 2007-XI ș i July ș i Sarl Libération împotriva Fran ț ei , nr. 20893/03, pct. 60-64, CEDO 2008-…].
Curtea reaminte ș te c ă , în exercitarea puterii sale de control, rolul acesteia nu este sub nicio form ă de a se substitui instan ț elor interne competente, ci de a verifica din perspectiva articolului din Conve n ț ie avut în vedere, hot ă rârile pronun ț ate de acestea în temeiul puterii lor de apreciere ( News Verlags GmbH & Co. KG împotriva Austriei , nr. 31457/96, pct. 52, CEDO 2000-I). În special, Cur ț ii îi revine s ă determine dac ă motivele invocate de autorit ăț ile na ț ionale pentru a justifica aceast ă inger in ță pot fi considerate „relevante ș i suficiente” ș i dac ă m ă sura incrimin at ă era „propor ț ional ă cu scopurile legitime urm ă rite” ( Chauvy ș i al ț ii împotriva Fran ț ei , nr. 64915/01, pct. 70, CEDO 2004-VI). Prin urmare, Curtea trebuie s ă se conving ă de faptul c ă , bazându-se pe o apreciere acceptabil ă a faptelor relevante, a utorit ăț ile na ț ionale au aplicat norme conforme principiilor consacrate de articolul în chestiune [ Zana împotriva Turciei , 25 noiembrie 1997, pct. 51, Culegere 1997-VII, ș i Kypria nou împotriva Ciprului (MC), nr. 73797/01, pct. 171, 15 decembrie 2005].
În spe ță , Curtea re ț ine c ă reclamantul a fost condamnat pentru c ă a redactat un articol în care denun ț a mai ales modul în care C.M., directorul Teatrului Na ț ional din Craiova (TNC), gestiona aceas t ă institu ț ie public ă . Aceasta consider ă c ă gestionarea unei asemenea institu ț ii este în mod incontestabil un subiect de interes general pentru comunitatea local ă , despre care reclamantul putea comunica info rma ț ii publicului. În spe ță , afirma ț iile în litigiu se refereau la C.M. în calitatea sa de director al TNC. Or calitatea lui C.M. de conduc ă tor al unei institu ț ii publice implic ă , în anumite limite (a se vedea, mutatis muta ndis , Busuioc împotriva Moldovei, nr. 61513/00, pct. 64, 21 decembrie 2004), posibilitatea de a discuta despre ac ț iunile pe care le-a întreprins în cadrul exercit ă rii mandatului s ă u.
Pe de alt ă parte, Curtea reaminte ș te c ă , date fiind „îndatoririle ș i responsabilit ăț ile” inerent e exercit ă rii libert ăț ii de exprimare, protec ț ia oferit ă de art. 10 din Conven ț ie persoanelor care, precum reclamantul, se implic ă într-o dezbatere public ă , este subordonat ă condi ț iei ca ele s ă fi ac ț ionat cu bun ă -credin ță astfel încât s ă ofere inform a ț ii exacte ș i demne de încredere [ Radio France ș i al ț ii împotriva Fran ț ei , nr. 53984/00, pct. 37, Culegere 2004-II, ș i Bladet Tromsø ș i Stensaas împotriva Norvegiei (MC), nr. 21980/03, pct. 65, CEDO 1999-III], fiindu-le cu toate acestea permis s ă recu rg ă la o anumit ă doz ă de exagerare, chiar de provocare ( Mamère împotriva Fran ț ei , nr. 12697/03, pct. 25, CEDO 2006-XIII).
În aceast ă privi n ță , trebuie amintit ă jurispru den ț a constant ă a Cur ț ii, conform c ă reia este necesar, pentru a aprecia existen ț a unei „nevoi sociale imperioase” capabile a justifica o ingerin ță în exercitarea liber t ăț ii de exprimare, s ă se fac ă o distinc ț ie clar ă între fa pte ș i judec ăț i de valoare. Dac ă materialitatea faptelor poate fi dovedit ă , exactitatea judec ăț ilor de valoare nu poate fi demonstrat ă [ De Haes ș i Gijsels împotriva Belgiei , 24 februarie 1997, pct. 42, Culegere 1997-I, ș i Harlanova împotr iva Letoniei (dec.), nr. 57313/00, 3 aprilie 2003]. Desigur, dac ă este vorba despre sus ț ineri privin d conduita unui ter ț , uneori poate fi dificil de f ă cut distinc ț ia dintre imput ă rile de facto ș i judec ăț ile de valoare. Cu toate acestea, chiar o judecat ă de valoare se poate dovedi excesiv ă dac ă este total lipsit ă de temei faptic ( Jerusalem împotriva Austriei , nr. 26958/95, pct. 43, CEDO 2001-II).
În spe ță , Curtea observ ă , a ș a cum a ar ă tat Tribunalul Satu Mare în decizia sa din 24 iunie 2003, c ă reclamantul îl caracterizase pe C.M. drept un „regizor de mâna a ș aptea”, ș i c ă scrisese c ă „aproape to ț i banii aloca ț i mont ă rii de spectacole ni-i ia C.”, c ă acesta comisese un „act de incultur ă ” ș i c ă tot ceea ce întreprindea constituia „un grav abuz de putere”. Examinând aceste afirma ț ii litigioase în lumina cererii reclamantului în ansamblul s ă u, Curtea consider ă c ă ne g ă sim în fa ț a unei îmbin ă ri între judec ăț i de valoare ș i de elemente factuale. Curtea re ț ine c ă reclamantul, pentru a- ș i justifica afirm a ț iile, a f ă cut referire la cumulul de func ț ii ale lui C.M., la comportamentul ș i la deciziile pe care le- ar fi luat ca director, ca ș i la activitatea TNC sub conducerea acestuia. Curtea arat ă c ă reclamantul a indicat înc ă de la începutul articolului s ă u c ă are ca obiectiv informarea publicului despre activitatea acestei institu ț ii ș i despre nemul ț umirea sa ca angajat al TNC.
De ș i anumi ț i termeni utiliza ț i în articol pot fi considera ț i ca pu ț in adecva ț i, Curtea consider ă c ă ace ș tia r ă mân totu ș i în limitele exager ă rii sau ai provoc ă rii acceptabile. În acest sens, Curtea acord ă importan ță faptului c ă , pentru pune la îndoial ă administrarea teatrului, reclamantul a f ă cut anumite cercet ă ri ș i c ă a încercat s ă - ș i justifice acuza ț iile cu privire la faptele repro ș ate lui C.M. pe parcursul procedurii penale desf ăș urate împotriva sa (pct. 10 ș i 16 de mai sus). Instan ț a consider ă c ă , procedând astfel, acesta a ac ț ionat cu bun ă credin ță . De altfel, exist en ț a anchetelor penale ș i fiscale împotriva lui C.M. cu privire la administrarea TNC (pct. 25 ș i 26 de mai sus) confirm ă c ă afirm a ț iile reclamantului nu erau cu totul lipsite de fundament.
Curtea observ ă în continuare c ă Tribunalul Satu Mare a considerat c ă , prin intermediul articolelor în litigiu, reclamantul îl expusese pe C.M. dispre ț ului public ș i unor posibile sanc ț iuni date fiind func ț iile acestuia. Totu ș i, trebuie s ă const at ă m c ă , prin casarea hot ă rârii pronun ț ate în prim ă inst an ță pentru a condamna reclamantul în civil ș i în penal, Tribunalul Satu Mare nu a acordat nicio ate n ț ie contextului în care articolul în cauz ă fusese publicat sau intereselor în joc, nici faptului c ă reclamantul fusese achitat în prim ă inst an ță [a se vedea, a contrario , Cum p ă n ă ș i Maz ă re împotriva Ro mâniei (MC), nr. 33348/96, pct. 104, CEDO 2004-XI, Stângu ș i Scutelnicu împotriva României , nr. 53899/00, pct. 51, 31 ianuarie 2006, ș i Fleury împotriva Fran ț ei , nr. 29784/06, pct. 49, 11 mai 2010]. Din acel moment, tribunalul nu a furnizat motive „relevante ș i suficiente” care s ă justifice condamnarea celui în cauz ă .
Curtea observ ă totod at ă c ă reclamantul a încercat s ă - ș i justifice afirma ț iile în cadrul procedurii penale îndreptate împotriva sa pentru calomnie. Astfel acesta a participat activ la procedura în fa ț a Jude c ă toriei Craiova ș i a dat dovad ă de interes pentru proces [a se vedea, a contrario , Ivanci uc împotriva României (dec.), nr. 18624/03, 8 septembrie 2005]. De ș i a fost absent la procedura de recurs, totu ș i reclamantul a r ă spuns mijloacelor de recurs ale p ă r ț ii adverse ș i a prezentat probe în ap ă rare. Acesta a insistat chiar asupra necesit ăț ii de a fi audiat în persoan ă , ar ă tând c ă era singurul în m ă sur ă s ă explice tribunalului mesajul pe care voia s ă -l transmit ă prin intermediul articolului în litigiu.
În ceea ce prive ș te propor ț ionalitatea atingerii aduse dreptului la libertatea de exprimare, Curtea reamin te ș te c ă natura ș i gravitatea pedepselor aplicate sunt elemente de luat în considerare ( Cum p ă n ă ș i Maz ă re împotriva României cita t ă anterior, pct. 111, ș i Brunet-Lecom te ș i al ț ii împotriva Fran ț ei , nr. 42117/04, pct. 51, 5 februarie 2009). În spe ță , sigur c ă reclamantul nu a trebuit s ă pl ă teas c ă amenda penal ă dat ă fiind interven ț ia unei legi de gra ț iere general ă ș i aceast ă sanc ț iune nu mai figureaz ă în prezent în cazierul s ă u judiciar, în temeiul modific ă rilor legislative operate în 2006 (pct. 24 de mai sus). Nu mai pu ț in adev ă rat este c ă reclamantul f ă cuse obiectul unei sanc ț iuni penale în temeiul dreptului intern în vigoare la momentul faptelor. De asemenea acesta a trebuit s ă suport e plata daunelor c ă tre partea civil ă ca ș i cheltuielile legate de procedur ă , adic ă aproximativ 1 100 EUR în total, ceea ce a avut un impact asupra posibilit ăț ilor sale economice [a se vedea, a contrario , Ciuvica împotriva României (dec.), nr. 29672/05, pct. 58 in fine , 15 ianuarie 2013].
Având în vedere cele de mai sus, Curtea consider ă c ă a fost înc ă lcat art. 10 din Conven ț ie. III. Cu privire la celelalte pretinse înc ă lc ă ri
Invocând art. 14 din Conven ț ie coroborat cu art. 10, reclamantul se consider ă victima unei discrimi n ă ri ca urmare a condamn ă rii sale penale. Invocând în plus art. 6 ș i art. 13 din Conven ț ie, acesta se plânge de respingerea de c ă tre Curtea Suprem ă de Justi ț ie a cererii sale de str ă mutare a cauzei. Ț inând seama de toate elementele de care dispune ș i în m ă sura în care este competent ă s ă se pronun ț e cu privire la preten ț iile formulate, Curtea nu constat ă nicio atingere aparent ă a drepturilor ș i libert ăț ilor garantate de aceste articole din Conven ț ie. Rezult ă c ă toate capetele de cerere trebuie respinse, în conformitate cu art. 35 § 3 ș i art. 35 § 4 din Conven ț ie. IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conven ț ie
Art. 41 din Conven ț ie prevede: „Da c ă Curtea declar ă c ă a avut loc o înc ă lcare a Conven ț iei sau a protocoalelor sale ș i dac ă dreptul intern al înaltei p ă r ț i contractante nu permite decât o înl ă turare incompl et ă a consecin ț elor acestei înc ă lc ă ri, Curtea acord ă p ă r ț ii lezate, dac ă este cazul, o repara ț ie echitabil ă .” A. Prejudiciu
Reclamantul pretinde 2 671,80 EUR cu titlul de prejudiciu material suferit, acest total reprezentând sumele pe care a fost condamnat s ă le pl ă teas c ă p ă r ț ii v ă t ă mate cu titlul de prejudiciu moral ca ș i cheltuielile de judecat ă , ș i reactualizat conform metodei valorii venitului salarial. Aces ta solicit ă , de asemenea, 7 109 EUR cu titlu de prejudiciu moral.
În ceea ce prive ș te prejudiciul material, Guvernul contest ă metoda de reactualizare utilizat ă de reclamant, ș i consider ă c ă reactualizarea sumei pl ă tite de reclamant trebuie s ă ț in ă cont de indicele pre ț urilor de consum sau de rata infla ț iei pentru perioada cuprins ă între august 2003 ș i ianuarie 2008. Conform acestuia, suma reactualizat ă este de aproximativ 1 624,12 EUR. În ceea ce prive ș te prejudiciul moral, Guvernul consider ă c ă o eventual ă hot ă râre privind înc ă lcarea ar putea constitui în sine o repara ț ie suficient ă a prejudiciului moral pretins.
Curtea consider ă c ă acordarea unei repara ț ii echitabile este motivat ă , în spe ță , de faptul c ă reclamantul nu a beneficiat de o procedur ă echitab il ă ș i c ă a suferit o ingerin ță dispropo r ț ionat ă în dreptul s ă u la libertatea de exprimare prin condamnarea pentru s ă vâr ș irea infrac ț iunii de calomnie. Aceasta constat ă c ă reclamantul a pl ă tit daunele-interese impuse ca urmare a condamn ă rii sale penale (a se vedea, a contrario, Anghel împotriva României , nr. 28183/03, pct. 78, 4 octombrie 2007). Ca urmare, având în vedere ansamblul elementelor prezentate de p ă r ț i cu privire la acest punct, Curtea consider ă c ă se cuvine s ă i se acorde reclamantului 1 700 EUR cu titlu de prejudiciu material.
În plus, Curtea consider ă c ă reclamantul a suferit în mod incontestabil un prejudiciu moral. Pron un ț ându-se în echitate, în conformitate cu art. 41 din Conven ț ie, este necesar s ă i se acorde 5 900 EUR cu titlu de prejudiciu moral. B. Cheltuieli de judecat ă
Reclamantul solicit ă de asemenea 218,13 EUR pentru cheltuielile de judecat ă angajate în fa ț a inst an ț elor interne ș i a Cur ț ii, din care 84,50 EUR pentru onorariile avoca ț ilor în fa ț a Cur ț ii.
Guvernul sus ț ine c ă documentul justificativ furnizat de reclamant în sprijinul cererii sale de rambursare a cheltuielilor de procedur ă suportate în procedura intern ă nu este completat ș i semnat corect. Acesta consider ă , de asemenea, c ă documentele furnizate pentru a justifica cheltuielile de judecat ă în fa ț a Cu r ț ii nu permit stabilirea cu certitudine a unei leg ă turi cu prezenta cauz ă .
Potrivit jurispruden ț ei Cur ț ii, un reclamant nu poate ob ț ine rambursarea cheltuielilor de judecat ă decât în m ă sura în care se stabilesc caracterul real, necesitatea ș i caracterul rezonabil al cuantumului lor. În spe ță , ț inând seama de documentele de care dispune ș i de jurispruden ț a proprie, Curtea consider ă rezonabil s ă se acorde reclamantului suma de 200 EUR pentru toate cheltuielile. C. Dobânzi morato rii
Curtea consider ă necesar ca rata dobânzilor moratorii s ă se întemeieze pe rata dobânzii facilit ăț ii de împrumut marginal practicat ă de Banca Central ă Europe an ă , majorat ă cu trei puncte procentua le. Pentru aceste motive, CURTE A 1. declar ă , în unanimitate, cererea admisibil ă cu privire la capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 din Conven ț ie în m ă sura în care acestea se refer ă la dreptul de a fi audiat în persoan ă ș i pe art. 10 din Conven ț ie, ș i inadmisibil ă pentru celelalte capete; 2. hot ă r ăș te, cu cinci voturi la dou ă , c ă a fost înc ă lcat art. 6 § 1 din Conven ț ie; 3. hot ă r ăș te, în unanimitate, c ă a fost înc ă lcat art. 10 din Conven ț ie; 4. Hot ă r ăș te , în unanimitate, a) c ă statul pârât trebuie s ă pl ă teas c ă reclamantului, în termen de trei luni de la data r ă mânerii definitive a hot ă rârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conven ț ie, urm ă toarele sume, care vor va fi convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data pl ăț ii: i. 1 700 EUR (o mie ș apte sute euro), plus orice sum ă ce poate fi datorat ă cu titlu de impozit, pentru prejudiciul material; i. 5 900 EUR (cinci mii nou ă sute euro), plus orice sum ă ce poate fi datorat ă cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral; iii. 200 EUR (dou ă sute euro), plus orice sum ă ce poate fi datorat ă cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecat ă ; b) c ă , de la expirarea termenului men ț ionat ș i pân ă la efectuarea pl ăț ii, aceste sume trebuie majorate cu o dobând ă simpl ă , la o rat ă egal ă cu rata dobânzii facilit ăț ii de împrumut marginal practica t ă de Banca Central ă Europe an ă , aplicabil ă pe parcursul acestei perioade ș i majorat ă cu trei puncte procentuale; 5. respinge, în unanimitate, cererea de acordare a unei repara ț ii echitabile pentru celelalte capete de cerer e. Redact at ă în limba francez ă , apoi comunicat ă în scris la 26 martie 2013, în conformitate cu art. 77 § 2 ș i art. 77 § 3 din Regulament. PRE Ș EDIN TE Grefi er Josep Casadevall Santiago Que sada La prezenta hot ă râre se anexeaz ă , în conformitate cu art. 45 § 2 din Conven ț ie ș i art. 74 § 2 din Regulament, opinia separat ă a judec ă torilor López Guerra ș i Silvis. J.C.M . S.Q.
OPINIE PAR
Ț
IAL SEPARAT
Ă COMUN Ă JUDE C Ă
TORILOR LÓPEZ GUERRA
Ș I SILVIS 1. A ș a cum reiese din faptele în spe ță , dup ă ce a fost achitat în prim ă inst an ță , reclamantul a fost condamnat pentru calomnie de Tribunalul Satu Mare, care se pronun ț a asupra recursului, f ă r ă ca acesta s ă fie din nou audiat în persoan ă . Cu toate acestea, punctul s ă u de vedere fusese clar pentru Tribunalul Satu Mare. Sesizat pentru a se pronun ț a, Tribunalul Satu Mare dispunea de observa ț iile reclamantului ca r ă spuns la mijloacele de recurs ale p ă r ț ii civile, în care partea interesat ă sublinia c ă articolul în cauz ă constituia un pamflet ai c ă rui termeni trebuia s ă fie citi ț i în context.
De asemenea, reclamantul ș i-a prezentat preten ț iile în scris ș i a explicat sensul pe care îl d ă duse termenilor pe care partea civil ă îi considera injurio ș i. În ceea ce prive ș te capetele de acuzare ale reclamantului în baza art. 10 din Conven ț ie, ne raliem f ă r ă rezerve concluziei Cur ț ii, conform c ă reia condamnarea reclamantului de c ă tre tribunal înseamn ă înc ă lcarea dreptului p ă r ț ii interesate la libertatea de exprimare. Opinia noastr ă separa t ă priv e ș te numai ra ț ionamentul Cur ț ii ș i concluzia acesteia conform c ă reia exist ă de asemenea o înc ă lcare a art. 6 din Conven ț ie.
2. Atunci când tribunalul a fost sesizat cu cauza în fapt ș i în drept ș i a studiat în ansamblul s ă u chestiunea vin ov ăț iei sau a nevinov ăț iei, acesta trebuia s ă ia m ă suri concrete pentru a- ș i putea îndeplini obliga ț ia de a audia în persoan ă pe inculpat; chiar dac ă judec ă toria îl audiase pe reclamant, acest fapt nu exonera tribunalul de aceast ă obliga ț ie ( Spînu împotriva României , nr. 32030/02, pct. 58, 29 aprilie 2008; Mihaiu împot riva Românie i , nr. 42512/02, pct. 39, 4 noiembrie 2008, ș i D ă nil ă împotriva României , nr. 53897/00, pct. 41, 8 martie 2007). 3. O procedur ă care se desf ăș oar ă în absen ț a celui în cauz ă , chiar în stadiul unui recurs dup ă o achitare în prim ă inst an ță , nefiind în sine incompatibil ă cu art. 6 din Conven ț ie, trebuie examinat în spe ță , a ș a cum a observat Curtea, dac ă inst an ț ele na ț ionale ș i-au îndeplinit obliga ț iile specifice de a lua m ă suri pentru a audia pe reclamant.
R ă spunsul la aceast ă întrebare ne îndrept ăț e ș te s ă ne înde p ă rt ă m de opinia colegilor no ș tri. 4. În fapt, în opinia noastr ă tribunalul a hot ă rât în mod obiectiv, la 17 iunie 2003, dup ă ce constatase c ă procedura fusese deja amânat ă de trei ori din cauza neprezent ă rii reclamantului – în mod regulamentar citat la 18 martie 2003, la 15 aprilie 2003 ș i la 20 mai 2003 – ș i ț inuse seama de toate circumstan ț ele spe ț ei, ș i c ă obli ga ț iile pozitive de a lua m ă suri pentru a audia pe reclamant fuses er ă îndeplinite.
Amânarea procedurii de trei ori arat ă în mod obiectiv, în opinia noastr ă , c ă tribunalul încercase într-adev ă r s ă audieze pe reclamant în persoan ă . 5. Nu trebuie s ă cad ă în sarcina acuzatului probarea faptului c ă nu inten ț iona s ă se derobeze justi ț iei, nici c ă absen ț a sa se explica printr-un caz de for ță major ă . În acela ș i timp, este la latitudinea autorit ăț ilor na ț ionale s ă evalueze dac ă scuzele furnizate de acuzat pentru a- ș i justifica absen ț a erau valabile sau dac ă elementele at a ș ate la dosar permiteau concluzia c ă absen ț a acestuia era indepen dent ă de voin ț a sa [ Sejdovic împotriva Italiei (MC), nr. 56581/00, GC, pct. 88, 1 martie 2006]. 6. Este incontestabil c ă reclamantul informase tribunalul c ă suferise o interven ț ie medical ă la 21 februarie 2003 din cauza unei stenoze rahidiene degenerative.
Cererea sa ini ț ial ă de suspendare pe motiv c ă starea sa de s ă n ă tate f ă cea imposibi l ă deplasarea era deci bine întemeiat ă . Cu toate acestea argumentul reclamantului conform c ă ruia niciun avocat din Craiova nu era dispus s ă se deplaseze la Satu Mare ș i c ă el însu ș i nu putea ajunge acolo pentru a angaja un avocat din cauza imposibilit ăț ii de a se deplasa, pare mai pu ț in conving ă tor, mai cu seam ă ț inând cont de mijloacele de comunicare în general disponibile care permit gestionarea la distan ță a reprezent ă rii printr-un avocat. Astfel inform a ț iile furnizate de reclamant, mai cu seam ă certificatul medical care înso ț e ș te cererea sa de suspendare a judec ăț ii timp de un an, nu puteau convinge tribunalul c ă persoana interesat ă c ă uta în mod serios s ă asiste la procedur ă pentru a fi audiat în cel mai scurt timp, nici de altfel c ă acest lucru ar fi posibil.
Curtea a observat c ă reclamantului nu i se pute repro ș a lipsa de interes pentru proces. Bineîn ț eles c ă acest fapt nu exclude c ă tribunalul ar fi putut pe bun ă dreptate s ă considere c ă reclamantul d ă dea dovad ă de o anumit ă rea credin ță în ceea ce prive ș te voin ț a sa de a ap ă rea sau de a fi reprezentat în fa ț a instan ț ei. În principiu, Curtea las ă inst an ț elor na ț ionale sarcina de a evalua elementele de aceast ă natu r ă . 7. În plus, interpretarea dreptului intern este în primul rând de competen ț a jurisdic ț iilor na ț ional e. Curtea obser v ă c ă , dac ă tribunalul nu considera necesar s ă ț in ă cont de certificatele medicale furnizate de reclamant pentru a judeca temeinicia cererii de suspendare a judec ăț ii cauzei, acesta putea totu ș i s ă solicite o expertiz ă medico-legal ă , a ș a cum prevedea art. 303 C. pr.
pen., pentru a sol u ț iona cererea. Ne îndoim c ă aceasta ar fi fost calea de urmat. Observ ă m c ă textul art. 303 C. pr. pen. nu prevede o încheiere de acest tip în circumstan ț ele spe ț ei. Observ ă m c ă anterior Curtea a estimat c ă nu exista nicio înc ă lcare a Conven ț iei când instan ț a de recurs a folosit toate mijloacele de care dispunea pentru a asigura prezentarea reclaman ț ilor la dezbateri, f ă r ă a se referi la art. 303 C. pr. pen. ( Neculai ș i Alin Rusu împotriva României , nr. 6246/04, 31 august 2010 (dec.), pct. 28).