CASE OF VLASE v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

CASE OF VLASE v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania (CtEDO, 2018)

Tradus și revizuit de IER

(

http://ier.gov.ro/

)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SEC

Ț

IA A PATRA

HOTĂRÂREA

VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIE

I

(Cererea nr. 80784/13)

HOTĂRÂRE

STRASBOURG

24 iulie 2018

DEFINIT

IVĂ

24 octombrie 2018

Hotărârea a rămas definitivă în temeiul art.

44 § 2 din Conven

ț

ie. Aceasta poate

suferi modificări de formă.

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

1

În cauza Vlase împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într

-o

cameră compusă din:

Ganna Yudkivska, pre

ș

edinte,

Vincent A. De Gaetano,

Faris Vehabović

,

Iulia Motoc,

Carlo Ranzoni,

Marko Bošnjak

,

Péter Paczolay

, judecători,

ș

i Marialena Tsirli, grefier de sec

ț

ie,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 3 iulie 2018,

Pronun

ță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași da

tă:

PROCEDUR

A

1.

La originea cauzei se află cererea nr.

80784/13 în

dreptată împotriva

României, prin care două resortisante al acestui stat, doamnele Elena

Vlase

ș

i

Ioana Ortensia Vlase („reclamantele”), au sesizat Curtea la 14 decembrie

2013, în temeiul art. 34 din Conven

ția pentru apărarea drepturilor omului ș

i

libertăților fundamentale („Convenția”).

2.

Reclamantele au fost reprezentate de M.T. Simon, avocată în Brașov

.

Guvernul român („Guvernul“) a fost reprezentat de agentul guvernamental,

doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3.

Reclamantele pretind că autoritățile nu au efectuat o anchetă promptă

și efectivă în legătură cu decesul soțului, respectiv tatălui acestora, N.V., într

-

un spital public. Acestea invocau în special art. 2, art. 6

ș

i art. 13 din

Conven

ț

ie.

4.

La 18 noiembrie 2014, cererea a fost comunicată Guvernului în temeiul

art. 2 din Conven

ț

ie.

ÎN FAPT

I. CIRCUMSTAN

Ț

ELE CAUZEI

s-

au născut în anul 1952 ș

i respectiv 1974

ș

i locuiesc la

Bra

ș

ov. La 13 ianuarie 2012, N.V. a decedat la Spitalul Militar Bra

ș

o

v

(„spitalul militar“)

.

2

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

A. Tratarea

lui N.V. la Spitalul Militar

Brașov

7 decembrie 2011, N.V. a fost internat în spitalul militar unde i s-a

efectuat o evaluare a stării de sănătate. În timpul unei endoscopii digestive, a

fost diagnosticat cu ulcer gastric

ș

i duodenal cauzat de o infec

ț

ie cu bacteria

Helicobacter pylori

.

7.

Cu această ocazie, N.V. a fost consultat de

C.B., medic specialist care

i-a recomandat o interven

ție chirurgicală. Intervenț

ia a avut loc la

12 decembrie 2011

și a fost făcută de o echipă medicală alcătuită din medicul

C.B.

ș

i medicul anestezist R.A.

urma unor complica

ții postoperatorii, alte două intervenț

ii

chirurgicale au avut loc la 16

și la 21 decembrie 2011. Acestea au fost fă

cute

de aceea

și echipă medicală. Din elementele aflate la dosar reiese că

interven

ția din 21 decembrie 2011 era menită să trateze o pancreatită. La

3 ianuarie

2012, a fost făcută o a patra intervenție chirurgicală, de

jejunostomie

1

.

6 ianuarie 2012, în urma unei analize bacteriologice, medicul R.G.

a identificat la N.V. bacteria

Klebsiella pneumoniae

, sensibilă

la un tratament

antibiotic pe bază de colistină

.

hemoragii. Două zile mai târziu, persoana în cauză a fost intubată. La scurt

timp, a fost diagnosticat cu icter mecanic

și angiocolită. La 12

ianuarie 2012

,

o nouă analiză bacteriologică a confirmat prezenț

a bacteriei

Klebsiell

a

pneumoniae

. La 13

ianuarie 2012, N.V. a decedat.

cadrul controlului care viza prevenirea infec

ț

iilor nosocomiale, o

societate privată l

-

a însărcinat pe medicul epidemiolog L.D.H. să efectueze

controale săptămânale la spitalul militar Brașov. După controalele din

decembrie 2011

și din ianuarie 2012, au fost întocmite două procese

-verbale

de către medicul L

.D.H., respectiv la 5 ianuarie

ș

i 3 februarie 2012. Aceste

procese-verbale au fost aduse la cuno

ș

tin

ța comandantului spitalului. Părț

ile

relevante în spe

ță din acestea se citesc astfel:

Proces-verbal privind activitatea de supraveghere

ș

i control al infec

ț

iilor nosocomiale

efectuată în decembrie 2011

„[...] De semnalat faptul că în camera de sterilizare din blocul operator al secț

iei

chirurgie este dezordine, pe cuier atârnă haide de stradă, iar pe masă mereu se

depozitează mâncare ș

i ce

ș

ti de cafea, toate creând risc de contaminare a

instrumentarului

și a încăperilor adiacente. [...]

În cursul lunii decembrie nu a fost raportat nici

un caz de infec

ție nosocomială.”.

sondei de alimentare

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

3

Proces-verbal privind activitatea de supraveghere

ș

i control al infec

ț

iilor nosocomiale

efec

tuată în ianuarie 2012

„[...] Starea de curățenie este bună, dar nu se mai respectă graficul de efectuare a

curățeniei generale, astfel că după mobilierul greu de manevrat este depus praf ș

i alte

impurităț

i.

[...] nu se mai respectă graficul de dezin

fecț

ie

a încăperilor, foarte necesară în

secț

iile

chirurgicale

ș

i ATI. [...]

În această lună nu au fost recoltate probe de aero

microfloră ș

i de salubritate deoar

ece

laboratorul nu a dispus de mediile de cultură necesare identificării de germe

ni. [...]

În general sunt respectate prevederile ordinului privind manipularea

ș

i gestionarea

de

șeurilor, însă uneori în recipienți nu se găsesc exclusiv deș

eurile pentru care sunt

destina

ț

i, în cei pentru de

șeuri menajere găsi

ndu

-se

ș

i de

ș

euri cu pericol biologic, astfel

că

«garda de mediu» ar putea sanc

ț

iona spitalul.

În cursul acestei luni nu a fost raportat nici un ca

z de infec

ție nosocomială. ”

B.

Procedura penală referitoare la decesul lui N.V.

(1)

Procedura penală în urma depunerii plângerii de către reclamante

12.

La 13 ianuarie 2012, reclamantele au sesizat Parchetul de pe lângă

Judecătoria Brașov cu o plângere pentru ucidere din culpă vizând direcț

ia

spitalului militar

ș

i medicii C.B.

ș

i R.A. În fa

ț

a parchetului, reclamantele au

denun

ț

at o e

roare medicală și au solicitat o anchetă pentru a stabili eventu

ala

răspundere a medicilor implica

ț

i în tratamentul lui N.V.

13.

În ziua depunerii plângerii de către reclamante, a început o cercetare

la dispozi

ț

ia procurorilor de p

e lângă tribunalul de primă instanță din Braș

ov.

ș

i zi, parchetul a solicitat efectuarea unei autopsii pentru

stabilirea cauzei decesului

și eventuala legătură de cauzalitate între

interven

ț

iile chirurgicale din decembrie 2011

ș

i ianuarie 2012

ș

i decesul lui

N.V. A doua zi, o cercetare la fa

ța locului a fost efectuată de organele de

poli

ț

ie.

16 ianuarie 2012, reclamantelor li s-a refuzat accesul la

documentele medicale

ș

i participarea la

autopsia de către un expert ales.

legi

ș

ti ai Spitalului Jude

ț

ean Bra

ș

ov. O copie a acestui raport a fost

comunicată reclamantelor la 3 aprilie 2012. Concluziile

raportului se citesc

după cum urmează, în părț

ile relevante în spe

ță:

„[…] [decesul] s

-a datorat insuficien

ț

ei pluriorganice acute, în evolu

ț

ia unui

ș

oc septic

ca urmare a unui ulcer duodenal cronic penetrant în pancreas operat

ș

i complicat cu

pancreatită acută necrotico

-

hemoragică abcedată.

Complica

ț

iile postoperatorii [...] au avut o evolu

ție progresiv agravantă ș

i nu au

regresat în urma interven

ț

iilor chirurgicale ulterioare repetate precum

ș

i a tratamentului

complex de terapie intensiv

ă.

Între diagnosticul de ulcer duodenal cronic penetrant în pancreas

și deces există

legătură de cauzalitate indirectă (prin complicațiile postoperatorii apărute.

4

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

[...] singura posibilitate terapeutică curativă este cura chirurgicală – stenoza pilorică

constatată endoscopic întrucât reprezintă un obstacol mecanic în evacuarea gastrică ș

i

a cărui corecție este exclusiv chirurgicală.“

17.

La 29 mai 2012, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braș

ov a cerut

Institutului Na

țional de Medicină Legală „

Mina Minovici

“ („IML“) să

efectueze o expertiză pentru a stabili cauza decesului și eventuala legătură de

cauzalitate între interven

ț

iile chirurgicale

ș

i deces, precum

și dacă au fost

respectate protocoalele medicale în interve

n

țiile chirurgicale, dacă intervenț

ia

care a avut loc la 12 decembrie

2011 era oportună, dacă a existat o eroare de

diagnostic, dacă ar fi fost posibilă prevenirea complicaț

iilor postoperatorii

ș

i

dacă tratamentul acestor complicaț

ii a fost eficient.

martie 2013, IML a întocmit raportul de expertiză medico

-

legală solicitat de parchet. Raportul a fost validat în aceeaș

i zi de o comisie

de control a INML

ș

i, la 16 octombrie 2013, de comisia medico-

legală

superioară. Concluziile raportului medico

-legal se

citesc după cum urmează

în părț

ile relevante în s

pe

ță:

„[...] 2)

Interven

ț

iile chirurgicale efectuate începând cu cea din 12.12.2011 care a

avut un scop curativ cât

și cele ulterioare care au avut drept scop tratarea chirurgicală

[a] complica

ț

iilor grave

apărute au fost absolut necesare, în lipsa lor boala ar fi condus

sigur la deces, posibil într-un interval mai s

curt.

[...] 4)

Interven

ția chirurgicală din 12.12. 2011 în urma diagnosticului stabilit de ulcer

duodenal cronic stenozant (stenoză pilorică) ș

i penetrant în pancreas era singurul

tratament indicat

ș

i necesar. «Tratamentul alternativ, eventual medicamentos» era

depăș

it, având în vedere semnele complica

țiilor prezente încă de la internare – stenoză

pilorică strînsă cu dilatație gastrică, vărsătur

i

și reflux gastric, scădere ponderală

accelerată – ceea ce arată o perturbare gravă a

funcț

iei digestive.

[...] 6) A

șa cum am arătat la punctul 4), intervenția chirurgicală inițială din

12.12.

2011 era absolut necesară avînd în vedere diagnosticul stabil

it,

și corect efectuată

avînd în vedere descrierea din protocolul operator.

7) Complica

ția

apărută

postoperat

or

și

anume

„pancreatită

acută

necroticohemoragică“ este o complicație care apare datorită factorilor

generali ș

i local

i

(ischemie în teritoriul splanhnic, leziuni penetrante preexistente preoperator) a

ș

a cum

probabil s-a întâmplat

ș

i în cazul de

fa

ță ș

i nu manevrelor chirurgicale.

8) Tratamentul

aplicat complica

ț

iei survenite a constat în tratament chirurgical

ș

i în

tratament complex de terapie i

ntensivă –

fiecare în parte fiind indicat

ș

i corect aplicat.

”

26 aprilie 2013, expertul desemnat de reclamante, medicul legist

D.G., a întocmit raportul său de expertiză în scopul depistării cauzelor

decesului lui N.V. Conc

luziile raportului se citesc după cum urmează, în

părț

ile relevante în spe

ță:

„1. Moartea

numitului Vlase Nicolae a fost violentă. Ea s

-a datorat unei peritonite

acute traumatice produse intraoperator prin manevre chirurgicale neadecvate, în tim

pul

unei interven

ții chirurgicale pentru ulcer duodenal cu stenoză pilorică, la data de

12.12.2011. Ulterior, în evolu

ție au apărut necroză și abces de pancreas, fistulă

anastomotică, angiocolită, ș

oc septic.

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

5

2.

Întrucât etiologia pancreatitei acute este traumatică

intraoperator prin manevre

chirurgicale brutale asupra pancreasului, între prima interven

ție chirurgicală din

12.12.2011

și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată.

ș

area pancreatitei acute [...] constituie o gre

șeală chirurgicală.

4.

La data internării –

7.12.2011

–

susnumitul prezenta cu certitudine ulcer duod

enal

cronic stenozat, care ar fi beneficiat

ș

i de tratament medicamentos, mai ales când actual

există o pleiadă de substanț

e medicamentoase antiulceroase iar sub administrarea

acestora ar fi putut fi temporizată intervenția chirurgicală, mai ales în situaț

ia când

diagnosticul la internare nu a fost complet.

”

privind denu

n

țarea duratei excesive a cercetării penale

25 august 2014, reclamantele au denun

ț

at în fa

ț

a procurorului-

ș

ef

al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braș

ov lentoarea procedurii, ca

ș

i lipsa

unui răspuns la cererile lor de ordin procedural. Cu titlu de exemplu,

reclamantele au men

ționat cererea care urmărea o nouă validare a raportului

de expertiză medico

-

legală al IML întrucât, conform acestora, existau în

continuare bănuieli privind imparț

ialitatea unui medic legist care a întocmit

raportul de expertiză la IML.

ordonan

ț

a din 17 septembrie 2014, procurorul-

ș

ef al Parchetului

de pe lângă Tribunalul Brașov a admis cererea formulată de reclamante ș

i a

confirmat că durata anchetei penale a fost excesivă. A constatat că nicio

investiga

ție nu a fost efectuată după octombrie 2013 ș

i a dispus ca procurorul

însărcinat cu dosarul să finalizeze ancheta până la 20 octombrie 2014.

țiunea penală în urma deschiderii urmăririi penale sub acuzaț

ia de

ucidere din culpă

ă Tribunalul Braș

ov a

început urmărirea penală

in rem

sub acuza

ția de ucidere din culpă

.

ș

i 2 martie 2015, parchetul a audiat

ș

ase

martori, inclusiv medicul legist care efectuase autopsia. Acesta a emis atun

ci

argumentul potrivit căruia N.V. contractase o infecție nosocomială.

9 octombrie

ș

i 4 noiembrie 2014, parchetul a solicitat spitalului

militar informa

ț

ii suplimentare

și documente referitoare la măsurile de

prevenire

ș

i control al infec

țiilor nosocomiale, după ce a luat cunoș

tin

ță de

rezultatele analizelor bacteriologice efectuate la 6

ș

i 12 ianuarie 2012.

25.

La 13 noiembrie 2014, parchetul a solicitat ca IML să efectueze un

supliment de experti

ză pentru identificarea cauzelor septicemiei lui N.V.,

tratamentul acordat acestei afec

ț

iuni, precum

și legăturile de cauzalitate dintre

septicemie

și deces. Cu această ocazie, două din cele 11 întrebări adresate de

reclamante au fost comunicate la IML.

19 noiembrie 2014, parchetul a respins o contesta

ție formulată de

reclamante care au solicitat adăugarea de întrebări suplimentare pentru noua

expertiză de efectuat de către IML.

6

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

5 decembrie 2014, medicul epidemiolog L.D.H. a fost audiat. A

făcut referire, între altele, la cele două procese

-verbale întocmite la 5 ianuarie

ș

i 3 februarie 2012 în timpul controalelor efectuate la spitalul militar Bra

ș

ov

(

supra

, pct. 11).

28.

La 8 ianuarie 2015, prima reclamantă a fost audiată de parchet ș

i s-a

constituit parte civilă.

13 ianuarie

ș

i 2 martie 2015, un angajat al laboratorului spitalului

ș

i medicii C.B.

ș

i G.B. au fost audia

ț

i.

30.

La 18 martie 2015, IML a întocmit suplimentul de expertiză solicitat

de parchet. Concluziile expertizei se citesc după cum urmează în părț

ile

relevante în spe

ță:

„[...] 1.

Septicemia are la origine un germen bacterian cu evolu

ție locală, care,

ulterior, se generalizează,

aș

a cum este cazu

l în spe

ță pentr

u

Klebsiella pneumoniae

. În

buletinul de analiză microbiologică a lichidului pancreatic recoltat la 6 ianuarie 2012 ș

i

prelucrat (cu antibiogramă) la 11

ianuarie 2012 la Spitalul militar de urgen

ță Braș

ov, se

men

ționează că germenul identificat astfel,

Klebsiella pneumoniae

, este sensibil la

colistină.

2.

Klebsiella pneumoniae

este o enterobacterie […] care se află de obicei în tractul

digestiv (gură, stomac, intestine) care est

e un mediu septic. În timpul opera

ț

iilor

abdominale, care implică deschiderea segmentului tractului digestiv, are loc

contaminarea locală sau la distanță (prin fluxul sanguin) inevitab

i

lă a mediului intern

steril cu germeni din intestin (a

ș

a-

numita „perioadă operatorie septică“).

–

antibiotic cu ac

țiune bactericidă asupra bacteriilor gram

-negative de tip

Klebsiella pneumoniae

[...] este eficientă și recomandată în tratamentul infecț

iilor cu

Klebsiella pneumoniae

, indiferent de situa

ț

ia

ț

esutului local [...].

uman are o varietate

ș

i variabilitate impresionante de reac

ții de apărare

fa

ță de leziuni, variabilitate care este influențată de o multitudine de factori endogen

i ș

i

exogeni

[

și care este dificil], dacă nu ch

iar

imposibil de anticipat, motiv pentru c

are nu

suntem în măsură să apreciem ce s

-ar fi întâmplat, nici în ce mod s-ar fi petrecut evolu

ț

ia

fizică dacă nu apărea septicem

ia.

ț

a, asupra pancreasului, a reac

ț

iei

inflamatorii de proximitate a ulcerului duodenal cronic, preexistent, cu atât mai mult

fiind vorba de un tip de ulcer penetrant în pancreas [

...].

ță, pancreatita necroticohemoragică poate fi determinată de

absen

ța drenării canalelor

pancreatice în urma unei reac

ț

ii inflamatorii de proximitate,

generate de ulcerul duodenal cronic; reac

ț

ia inflamatorie cu edem nespecific a dus la o

oprire a enzimelor în acinii glandulari, la necroza lor

ș

i la producerea pancreatitei

necrotico-hemoragice cu consecin

ț

ele secundare respective.

”

31.

La 20 aprilie 2015, medicul legist D.G. a întocmit o nouă expertiză

medicală, în care formula observații la întrebările propuse de parchet către

IML. Concluziile expertizei se citesc dup

ă cum urmează în părț

ile relevante

în spe

ță:

„[...] În consecință, germenul

Klebsiella pneumoniae

ar fi putut exista în tubul digestiv

al pacientului, ca germen saprofit, patogen după intervenția chirurgicală din 16

decembrie 2011 [...]. Este vorba de un germen multirezistent, contractat la interven

ț

ia

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

7

chirurgicală neoportună din 16

decembrie 2011, fie din cauza instrumentelor, fie din

cauza tuburilor de drenaj, fiind astfel o

infec

ție nosocomială [...].

Nu există elemente care să confirme diagnosticul preoperator de pancreatită acută

necroticohemoragică. Examinarea CT nu a fost efectuată pentru a confirma existenț

a

unui abces subfrenic

ș

i a unei pancreatite [...].

Pancreatita [...] prin manevre chirurgicale neadecvate s-a suprainfectat în urma

interven

ț

iei chirurgicale din 16 decembrie 2011, generând complica

ț

ii locale

ș

i

generale, culminând cu

ș

ocul toxico-septic care a dus la deces [...].

Conform examenului clinic de laborator

și imagistic de la momentul internării

pacientului, acesta nu prezenta niciun s

imptom specific de pancreatită acută

necroticohemoragică. […]. Pacientul prezenta numai simptomele ș

i caracteristicile

biologice

ș

i imagistice specifice ulcerulu

i

– stenoză pilorică. În concluzie, la momentul

interven

ț

iei chirurgicale din 12 decembrie 2012

, pacientul nu suferea de pancreatită

cronică necroticohemoragică, această afecț

iune fiind postoperatorie [...].

”

32.

La 3 iunie 2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braș

ov a dispus

clasarea dosarului, deoarece procurorii nu au

identificat nicio faptă penală

imputabilă medicilor curanț

i ai lui N.V. La 19 iunie 2015, reclamantele au

contestat această ordonanță.

ordonan

ț

a din 4 august 2015, procurorului-

ș

ef al Parchetului de

pe lângă Judecătoria Br

a

ș

ov a respins contesta

ția formulată de reclamante.

Acestea au formulat o contesta

ț

ie în fa

ț

a Tribunalului Bra

ș

ov împotriva

acestei ordona

n

țe. La 13 noiembrie 2015, această contestație a fost trimisă

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braș

o

v.

34.

La 2 decembrie 2015, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braș

ov a

admis contesta

ția formulată de reclamante ș

i a dispus redeschiderea anchetei

de către Judecătoria Braș

ov. Prin aceea

ș

i ordonan

ță, a decis că Parchetul

Militar d

e pe lângă Tribunalul Cluj era competent

ratione materiae

. Pentru a

ajunge la această concluzie, a considerat în primul rând că reprezentantul

părț

ii responsabile civilmente,

ș

i anume comandantul spitalului militar, era

militar

ș

i astfel doar un parchet militar avea competen

ț

a pentru a se pronun

ț

a

cu privire la cauză. Parchetul a constatat apoi că existau indicii că N.V.

contractase o infec

ție nosocomială în mediul spitalicesc. În fine, critica faptul

că organele de urmărire penală nu au obținut mărturia me

dicului radiolog care

l-a examinat pe N.V. cu o zi înainte de interven

ția chirurgicală din 16

decembrie 2011

.

35.

La 5 ianuarie 2016, un judecător de cameră preliminară de la

Judecătoria Brașov a confirmat redeschiderea urmăririi penale. La scurtă

vreme după aceea, medicii vizați de plângerea penală a reclamantelor au fost

audia

ț

i de procurorii parchetului militar.

15 aprilie 2016, parchetul a audiat-

o pe prima reclamantă, care a

precizat că plângerea sa penală viza ș

i infec

ția nosocomială. Cu această

ocazie,

ș

i-

a extins plângerea penală împotriva medicului G.B.

8

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

a

cauzei referitoare la direc

ț

ia Spitalului Militar Bra

ș

o

v

ț

a din 27 aprilie 2016,

Parchetul Militar de pe lângă

Tribunalul Cluj a dispus clasarea cauzei referitoare la direc

ț

ia spitalului

militar

ș

i disjungerea acestei proceduri de cea cu privire la C.B.

ș

i R.A., car

e

trebuie să fie transferată Parchetului de pe lângă Judecătoria Braș

ov.

Parchetul a dispus, de asemenea, începerea urmăririi penale pentru săvârș

irea

infrac

țiunii de abuz în serviciu împotriva medicului G.B. de către Parchetul

de pe lângă Judecătoria Braș

ov. Reclamantele au contestat rezolu

ț

ia

respectivă

.

ordonan

ț

a de clasare. Reclamantele au introdus recurs în fa

ț

a Tribunalului

Bra

ș

ov împotriva acestei ordonan

ț

e.

29 iulie 2016, Tribunalul Bra

ș

ov a trimis cauza în fa

ț

a Tribunalului

militar Cluj, care, la rândul său, a trimis cauza în faț

a Tribunalului Bra

ș

o

v.

Conflictul negativ de competen

ță a fost soluț

ionat la 29 septembrie 2016 de

Înalta Curte de Casa

ț

ie

ș

i Justi

ție, care a decis că Tribunalul Militar Cluj era

competent

ratione materia

e

.

40.

La 15 februarie 2017, un judecător de cameră preliminară al

Tribunalului Militar Cluj a admis contesta

ț

ia reclamantelor, a anulat

ordonan

ț

a din 27 aprilie 2016

ș

i a trimis cauza în fa

ța Parchetului de pe lângă

Tribunalul Militar Cluj pentru a continua urmărirea penală. Au fost reț

inute

suspiciuni cu privire la părtinire în legătură cu un medic legist care a întocmit

raportul de expertiză medico

-

legală la

IML (

supra

, pct. 20). Judecătorul de

instruc

ție a criticat, de asemenea, faptul că procurorii nu au analizat

concluziile expertului D.G., desemnat de reclamante, nici mărturia unui

specialist în epidemiologie,

și că nu au stabilit, dincolo de orice îndoială

rezonabilă, dacă infecția lui N.V. apăruse în timpul spitalizării sale.

Judecătorul a constatat necesitatea de a efectua o nouă expertiză medico

-

legală, audierea tuturor martorilor ș

i a medicilor respectivi

ș

i, la nevoie,

confruntarea reclamantelor cu ace

ș

tia.

41.

La 18 mai 2017, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a disp

us

neînceperea urmăririi penale pentru ucidere din culpă vizând direcț

ia

Spitalului Militar Bra

ș

ov. Conform procurorilor parchetului militar, nu exista

nicio probă care să confirme că N.V. contractase o infecț

ie din cauza lipsei

de igienă la Spitalul militar Braș

ov. Potrivit acelora

ș

i procurori, era vorba de

un caz izolat, deoarece nicio altă infecție de acest fel nu a fost identificată

înainte sau după

decesul lui N.V., motiv pentru care infec

ț

ia în spe

ță nu fusese

declarată ca fiind nosocomială. Cu privire la incompatibilitatea denunțată de

reclamante, procurorii au considerat că bănuielile privind părtinirea cu privire

la unul dintre medicii l

egi

ș

ti de la IML exprimate anterior nu se confirmau

ș

i

că nu a mai rămas niciun alt motiv de incompatibilitate.

ordonan

ț

a din 13 iulie 2017, procurorul-

ș

ef al Parchetului de pe

lângă Tribunalul Militar Cluj a respins contestaț

ia

formulată de reclamante

cu motivarea că mijloacele de probă obț

inute justificau clasarea dosarului

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

9

deschis împotriva direc

ției spitalului militar. Cu privire la urmărirea penală

împotriva celorlal

ți medici, a apreciat că disjungerea cauzelor era justificată

de lipsa oricărui raport între acț

iunile medicilor militari, în special directorii

spitalului militar,

ș

i cele ale medicilor civili C.B., R.A.

ș

i G.B.

5.

Procedura penală care îi viza pe medicii curanț

i ai lui N.V.

ța din 22 mai 2017, Parchetul de pe lângă Tribunalul

Militar Cluj a trimis cauza privind urmărirea penală sub acuzaț

ia de ucidere

din culpă care îi viza pe medicii C.B., ș

i R.A.

ș

i G.B

ș

i sub acuza

ț

ia de abuz

în serviciu care îl viza pe medicul G.B. la

Parchetul de pe lângă Judecătoria

Bra

ș

ov. Procedura este pendinte.

II. DREPTUL

Ș

I PRACTICA INTERNE RELEVANTE

țiile interne relevante cu privire la rapoartele de expertiză

medico-

legală, precum și răspunderea civilă a pe

rsonalului medical sun

t

descrise în cauza

Eugenia Lazăr împotriva României

(nr. 32146/05, pct. 41-

46

ș

i 52-54, 16 februarie 2010). Dispozi

ț

iile interne cu privire la uciderea din

culpă, precum ș

i la posibilitatea de a declan

șa proceduri civile odată cu

procedurile penale sau separat, în vigoare în momentul faptelor, sunt descrise

în cauza

Ioni

ță

împotriva României

, nr. 81270/12, pct. 57, 10 ianuarie 2017).

45.

Guvernul prezintă exemple de decizii pronunț

ate de diferite instan

ț

e

interne care solu

ționează acțiuni în răspundere civilă delictuală pentru

malpraxis medical, ini

ț

iate de pacien

ț

i sau de familiile acestora împotriva

medicilor sau a unităților sanitare. De asemenea, Guvernul prezintă exemple

de decizii interne pronun

ț

ate de diferite instan

ț

e de contencios administrativ

în litigii disciplinare care privesc diferi

ț

i medici.

III. DOCUMENTE

LE

INTERNA

Ț

IONALE RELEVANT

E

ț

iunilor Unite (Pactul interna

ț

ional

privind drepturile economice, sociale

ș

i culturale, precum

ș

i textele relevante

ale Organiza

ției Mondiale a Sănătății), ale Consiliului Europei [Carta Socială

Europeană, Convenț

ia de la Oviedo privind drepturile omului

ș

i biomedicina

,

precum

ș

i Recomandarea Rec(84)20 privind preven

ț

ia infec

ț

iilor din spitale]

ș

i ale Cur

ț

ii Interamericane a Drepturilor Omului (dispozi

ț

iile relevante din

Conven

ția americană privind

drepturile omului

ș

i jurispruden

ț

a în materie)

sunt rezumate în cauza

Lopes de Sousa Fernandes împotriva Portugaliei

[(MC), nr. 56080/13, pct. 110-118, CEDO 2017].

ț

iile relevant

e

din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

ș

i Recomandarea

Consiliului privind siguran

ț

a pacien

ț

ilor, inclusiv prevenirea

ș

i controlul

10

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

infec

ț

iilor asociate asisten

ț

ei medicale) sunt descrise, de asemenea, în cauza

Lopes de Sousa Fernandes

citată anterior (pct.

119-121).

ÎN DREPT

I.

CU PRIVIRE LA PRETINSA ÎNCĂLCARE A ART. 2 DIN

CONVEN

Ț

IE

denun

ță lipsa unei anchete efective în urma plângerii lor

penale privind decesul lui N.V. În acest sens, ele invocă art. 2, 6 ș

i 13 din

Conven

ț

ie.

49.

Curtea consideră că este necesar să se exami

neze capetele de cerere

ale reclamantelor numai din perspectiva art. 2 din Conven

ț

ie (

Ioni

ță

împotriva României

, nr. 81270/12, pct. 59, 10 ianuarie 2017).

Părț

ile relevante în spe

ță ale acestei dispoziții sunt redactate după cum

urmează:

„1. Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege. [...] ”

A. Cu privire la admisibilitate

50.

Guvernul invocă neepuizarea căilor de atac interne. Pretinde că

reclamantele nu au folosit decât o plângere penală cu constituire ca parte

civilă, deși erau disponibile alte căi de atac. În această privință citează

plângerea disciplinară ș

i face trimitere la un raport de activitate al Comisiei

superioare de disciplină a Colegiului Medicilor din România care conț

inea

multe alte exemple de sanc

ț

iuni pronun

țate împotriva anumitor medici. O altă

cale de epuizat în sp

e

ță ar fi, potrivit Guvernului, acțiunea în răspundere civilă

delictuală îndreptată împotriva medicilor sau a instituț

iilor eventua

l

responsabile de decesul lui N.V. (

supra

, pct. 45).

51.

Reclamantele reamintesc că s

-

au constituit părț

i civile în cadrul

procesului penal

și au ales calea penală deoarece aceasta era cea mai eficientă

pentru a ancheta decesul lui N.V. În opinia lor, so

lu

ț

ionarea unei ac

ț

iuni civile

separate ar fi putut fi amânată până la finalizarea procedurii penale, conform

art. 413 alin. (1) din noul C. proc. civ

.

și, în orice caz, era vorba despre o faptă

de natură penală și nu de un act ilicit. Ele exprimă mari îndoieli cu privire la

caracter

u

l efectiv al căii disciplinare evocate de Guvern.

eviden

țiază că argumentele prezentate de Guvern în sprijinul

excep

ț

iei sale sunt strâns legate de esen

ța capătului de cerere întemeiat pe art.

2 din Conven

ț

ie. Aceasta

decide, prin urmare, să unească această obiecț

ie cu

fondul.

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

11

53.

Constatând că cererea nu este în mod vădit nefondată în sensul art.

3

5

ț

ie

și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate,

Curtea o decla

ră admisibilă.

B. Cu

privire la fond

1.

Argumentele părț

ilor

54.

Reclamantele consideră că ancheta efectuată de autorităț

i pentru a

elucida cauzele decesului lui N.V. nu a fost efectivă.

sus

ține că ancheta desfășurată de autorităț

i în spe

ță a fost

promptă și efectivă. Guvernul face trimitere în această privință la efectuarea

autopsiei, la cercetarea locului faptei, ca

ș

i la cererea de comunicarea a

documentelor medicale. A indicat că au fost d

ispuse mai multe expertize

pentru a elucida cauzele decesului lui

N.V.

și a adăugat că în anchetă au fost

implicate

și reclamantele pe motiv că diverse documente le

-au fost

comunicate, că li s

-

au pus întrebări și că au luat parte la expertizele medico

-

legale. În opinia sa, IML, o institu

ț

ie care face de altfel fa

ță unui foarte mare

volum de muncă, a colaborat cu organele de anchetă și a acceptat să răspundă

la întrebări suplimentare (a se vedea,

a contrario,

Eugenia Lazăr

împotriva

României

, nr. 32145/05, pct. 76-80, 16 februarie 2010,

ș

i

Baldovin împotriv

a

României

, nr.

11385/05, pct. 23-26, 7 iunie 2011). Cu privire la durata

procedurii, Guvernul face trimitere la alte cauze similare în care proceduri

penale care au durat între patru

ș

i

ș

apte ani au fost considerate conforme cu

cerin

țele celerităț

ii impuse de art. 2 din Conven

ț

ie [

Desjardins împotriva

F

ran

ț

ei

(dec.), nr. 50533/07, 15 iunie 2010,

Stihi-Boos împotriva Românie

i

(dec.) nr. 7823/06, pct. 57, 11 octombrie 2011,

Motocu împotriva României

(dec.), nr. 49794/10, pct. 38, 13 ianuarie 2015,

ș

i

Istratoiu împotriva

României

(dec.), nr.

56556/10, pct. 77, 27 ianuarie 2015]. Guvernul adaugă

că autoritățile interne au luat măsuri de accelerare a procedurii atunci când în

spe

ță au fost observ

ate perioade de inactivitate.

Cur

ț

ii

a) Principii

general

e

ț

ii

procedurale în temeiul art. 2 din Conven

ție în domeniul sănătăț

ii, în special

în cazul

decesului unei persoane aflate în răspunderea personalului medical,

fie acesta din sectorul public sau din sectorul privat, au fost recent rezumate

în cauza

Lopes de Sousa Fernandes împotriva Portugaliei

[(MC), nr. 56080/13,

pct. 214-221, CEDO 2017]

ș

i su

n

t formulate după cum urmează, în părț

ile lor

relevante în spe

ță:

12

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

„214.

Curtea a interpretat obliga

ția procedurală în temeiul art. 2 în domeniul sănătăț

ii

în sensul că impune statelor instituirea unui sistem judiciar eficient ș

i independent

susceptibil [...] a stabili cauza decesului

și a obliga eventualii responsabili să răspundă

pentru faptele lor [a se vedea, între altele,

Šilih împotriva Sloveniei

(MC), nr. 71463/01,

pct. 192, 9 aprilie 2009,

ș

i cauzele citate în aceasta]

.

215.

Dacă, în anumite cazuri excepț

ionale în care gre

șeala care poate fi atribuită

prestatorilor de servicii de sănătate a mers dincolo de o simplă eroare sau neglijență

medicală, Curtea a considerat că, pentru a respecta obligația procedurală, trebuie să

existe un mecanism de represiune penală (a se vedea, de exemplu,

Mehmet

Ș

entürk

ș

i

Bekir

Ș

entürk

, pct. 104-105,

ș

i

Asiye Genç

, pct. 73, ambele citate anterior), în toate

celelalte cauze în care atingerea adusă dreptului la viață sau la integritatea persoa

n

ei n

u

a fost produsă intenționat, Curtea a hotărât că obligația procedurală [...] nu impunea

neapărat un mecanism de natură penală (

supr

a

, pct. 137, a se vedea

ș

i

Cevrioğl

u

împotriva Turciei

, nr. 69546/12, pct. 54, 4 octombrie

2016).

ște că alegerea măsurilor destinate să asigure respectarea

obliga

ț

iilor pozitive care decurg din art. 2 din Conven

ț

ie

ț

ine, în principiu, de marja de

apreciere a statelor contractante. [...] trebuie ca mecanismele de protec

ție prevăzute în

dreptul intern să existe nu numai în teorie, ci ca ele să ș

i func

ționeze efectiv în prac

tică

(a se vedea, de exemplu,

Byrzykows

ki

, citată anterior, pct.

105,

ș

i

Spyra

ș

i Kranczkowski

împotriva Poloniei

, nr. 19764/07, pct. 88, 25 septembrie 2

012).

acest context, es

te implicit faptul că sistemul pus în aplicare la nivel

naț

ional

pentru a stabili cauza decesului persoanelor aflate în răspunderea personalului medical

trebuie să fie independent [...]. Această cerință este deosebit de importantă atunci când

e vorba de expertize medicale [

Karpisiewicz împotriva Poloniei

(dec.), nr. 14730/09,

11 decembrie 2012], întrucât este foarte probabil ca rapoartele medicilor exper

ți să aibă

o pondere decisivă în aprecierea de către instanță a problemelor extrem de complexe de

neglijen

ță medicală, ceea ce le conferă un rol deosebit de important în procedură (

Bajić

,

citată anterior, pct. 95

).

fel, obliga

ția procedurală impusă de art. 2 cu privire la acordarea de î

ngrijiri

impune mai ales ca procedura să se încheie într

-un termen rezonabil (

Šilih,

citat

ă

anterior, pct. 196). În această privință, Curtea a subliniat că, dincolo de chestiunea

respectării drepturilor care decurg din art. 2 într

-

o cauză anume, consideraț

ii mai

generale cer

și o examinare promptă a cauzelor referitoare la o pretinsă neglijență

medicală survenită în mediul spitalicesc. Cunoaș

terea faptelor

ș

i a erorilor eventual

comise în privin

ța acordării de îngrijiri medicale este esențială pentru a permite

institu

țiilor în cauză și personalului medical să reme

dieze poten

ț

ialele deficien

ț

e

și să

prevină erori similare. Astfel, examinarea promptă a unor astfel de cauze este

importantă pentru siguranța beneficiarilor de servicii de sănătate (

Oyal

, citată anterior,

pct. 76).

219.

Din acest motiv Curtea a hotărât [...] că ritmul lent al procedurii este un indiciu

solid pentru existen

ț

a unei deficien

țe care constituie o încălcare de către statul pârât a

obliga

ț

iilor pozitive în temeiul Conven

ț

iei, cu excep

ț

ia cazului în care statul a oferit

justificări foarte convingătoare ș

i plauzibile pentru acest ritm lent al procedurii (a se

vedea, de exemplu,

Bilbija

și Blažević împotriva Croaț

iei

, nr. 62870/13, pct.

107,

12 ianuarie 2016).

ță medicală, în care moartea a fost cauzată fără

inten

ț

ie, atunci când rudele defunctului declan

șează o procedură poate intra în joc

obliga

ția procedurală a statului (

Šilih

, citată anterior, pct.

156).

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

13

sfâr

șit, Curtea subliniază că această obligație procedurală este o obligaț

ie care

nu priv

e

ș

te rezultatul, ci mijloacele (

ibide

m

, pct. 193) [...]

”.

b) Aplicarea

acestor principii în s

pe

ță

ține că, în cadrul evaluării de rutină a stării de sănătate la

spitalul militar Bra

ș

ov, N.V. a fost diagnosticat cu ulcer gastric

ș

i a fost

internat

ș

i supus mai multor interven

ț

ii chirurgicale înainte de a deceda

(

supra

, pct. 6-

10). Consideră că această situație a făcut ca reclamantele să

bănuiască în mod legitim că o neglijență medicală era principala cauză a

decesului rudei lor. În aceste condi

ții, consideră că statul trebuia să verifice

că obligația procedurală care decurge din art. 2 din Convenție era respectată

în spe

ță (

supra

, pct. 56).

58.

Curtea poate conveni cu Guvernul că, în caz de neglijență medicală,

ordinea juridică română prevede diferite căi de atac care, în teorie, îndepline

sc

cerin

ț

ele procedurale care decurg din art. 2 din Conven

ț

ie. Astfel, în afara

posibilităț

ii de a ob

ține deschiderea unei proceduri penale, există pentru

persoanele în cau

ză aceea de a sesiza instanț

ele cu o ac

țiune în răspundere

civilă delictuală sau de a formula o acțiune disciplinară împotriva medicilor

ș

i/sau a spitalelor (

supra

, pct. 45).

spe

ță, în baza informațiilor oferite de către părți, Curtea sublinia

ză

că reclamantele au folosit o cale de atac internă de natură penală pentru a se

plânge de neîndeplinirea obliga

țiilor de către medicii care aveau sarcina de

a

o îngriji pe ruda lor (

supra

, pct. 12)

și că prima reclamantă

a exercitat î

n

acel

a

ș

i timp ac

țiunea civilă prin

constituirea

ca parte civilă în procesul penal

(

supra

, pct. 28).

60.

Curtea va examina, prin urmare, dacă respectiva cale de atac

exercitată de reclamante corespunde cerinț

elor de promptitudine, eficien

ță ș

i

diligen

ță rezonabilă care rezultă din latura procedurală a art. 2 din Convenț

ie

(

supra

, pct. 56).

61.

În această privință, subliniază mai întâi că procedura în urma

depunerii plângerii de către reclamante a durat mai mult de doi ani până când

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braș

ov, sesizat cu o plângere referitoare la

durata excesivă a anchetei, a declanșat urmărirea penală pentru ucidere din

culpă. Deș

i unele demersuri au fost întreprinse de parchet pentru a identifica

eventuala legătură de cauzalitate dintre intervenț

iile chirurgicale

ș

i decesul

lui N.V. (

supra

, pct. 13-19), procurorul-

șef al Parchetului de pe lângă

Tribunalul Br

a

șov a criticat durata excesivă a cercetărilor ș

i a dispus

finalizarea acestora (

supra

, pct. 21).

ține în continuare că, după începerea urmăriri penale,

procedura care îi viza pe medicii C.B., R.A.

ș

i G.B. este pendinte. Trimiterile

succesive ale cauzei între diferite parchete sau instan

ț

e, civile

ș

i militare, din

motive legate de atribuirea competen

ț

ei (

supra

, pct. 34, 37, 39

ș

i 43), au

prelungit procedura

ș

i au dus la întârzieri nerezonabile

ț

inând seama de

14

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

circumstan

ț

e.

Aceste elemente oferă indicii puternice că această procedură nu

corespunde cond

i

ț

iilor de promptitudine

ș

i diligen

ță (

supra

, pct. 56).

plus, Curtea reaminte

ște că, în ceea ce priveș

te acuza

ț

iile la prima

vedere argumentabile de neglijen

ță medicală care ar fi contribuit la un deces,

autorităț

ile ar fi tr

ebuit să analizeze chestiunea în mod amănunț

it (

supra

, pct.

56). Cu acest titlu, se observă că procedura în urma declanșării urmăririi

penale a privit

și bănuielile că N.V. contractase o infecție nosocomială înainte

de a deceda (

supra

, pct. 24). Expertizele medico-legale ar fi trebuit, prin

urmare, să aibă o pondere semnificativă deoarece, în acest context, pot

influen

ț

a modul în care insta

n

ț

a va evalua cauza.

64.

Or, concluziile suplimentului de expertiză al IML au fost, de altfel,

contrazise de raportul de expertiză întocmit de medicul legist desemnat de

reclamante, care întărea argumentul cu privire la o infecție nosocomială

contractată în mediul spitalicesc, precum și pe cel privind o pancreatită

cauzată de manevre chirurgicale n

eadecvate (

supra

, pct. 31). De altfel,

procurorii de la Curtea de Apel Bra

ș

ov nu au fost convin

ș

i de concluziile

suplimentului de expertiză al IML ș

i au reiterat argumentul privind infec

ț

ia

nosocomială în mediul spitalicesc (

supra

, pct. 34). În orice caz,

se pare că

această acuzație, întărită cu probe culese după începerea urmăririi penale

(

supra

, pct. 11, 23-

24), a îngreunat desfăș

urarea anchetei.

ș

i nu este de competen

ț

a Cur

ții să pună la îndoială concluziile

expertizelor recurgând la specula

ț

ii pornind de la informa

ț

iile medicale de

care dispune, constată că suplimentul de expertiză solicitat de parchet nu

clarifică chestiunea originii infecț

iei nosocomiale, nici eventualele consecin

ț

e

ale acesteia referitor la decesul lui N.V.,

și că, la peste ș

ase ani de la decesul

rudei reclamantelor, încă persistă neclarită

ț

i în ceea ce prive

ș

te aplicarea

normelor de prevenire a infe

c

ț

iilor (

supra

, pct. 30).

reamintește că,

dincolo de

chestiunea respectării drepturilor care decurg din art. 2 din Convenț

ie într-o

cauză anume, considera

ț

ii mai generale cer

și o examinare promptă a cauzelor

referitoare la o neglijen

ță medicală survenită în mediul spitalicesc.

Cunoa

ș

terea faptelor

ș

i a erorilor eventual comise în privin

ța acordării de

îngrijiri medicale este esen

țială pentru a permite instituțiilor în cauză ș

i

personalului medical să remedieze potenț

ialele deficien

ț

e

și să prevină erori

similare. Prin urmare, examinar

ea promptă a unor astfel de cauze este

importantă pentru siguranța beneficiarilor de servicii de sănătate

(

supra

, pct.

56).

în spe

ță, la peste ș

ase ani de la începerea procedurii penale in

i

ț

iate

de reclamante, autorităț

ile

i

nterne nu au tratat plângerea reclamantelor legată

de decesul rudei lor cu nivelul de diligen

ță cerut de art. 2 din Convenț

ie [a s

e

vedea,

a contrario

,

E.M. împotriva României

, (dec.), nr. 20192/07, pct. 53

ș

i

56, 3 iunie 2014,

Motocu

, decizie citată anter

ior, pct. 38,

ș

i

Istratoiu

, decizie

citată anterior, pct. 77] ș

i Guvernul pârât nu a furnizat explica

ț

ii

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

15

convingătoare și plauzibile pentru această carență (

Bilbija

și Blažević

împotriva Croa

ț

iei

, nr. 62870/13, pct. 107, 12 ianuarie 2016).

sfâr

ș

it, în ceea ce prive

ș

te alegerea primei reclamante de a exercita

ac

țiunea civilă în cadrul procedurii penale pentru ucidere din culpă, Curtea

constată că această cale de atac ar fi trebuit să permită examinarea coroborată

a răspunderilor penale ș

i civile rezultate din acela

ș

i fapt cauzator de

prejudicii. În plus,

ț

inând seama de circumstan

țele cauzei, această alegere era

de preferat, autoritățile de anchetă având obligaț

ia de a colecta probe care le

puteau servi reclamantelor pentru a ini

ția o eventuală acțiune civilă. Or

procedura penală este încă pendinte în faț

a instan

ț

elor interne. În acest

context, Curtea nu le poate repro

șa reclamantelor că nu au iniț

iat o ac

ț

iune

civilă, nici o acțiune disciplinară diferite (

Elena Cojocaru împotriva

României

, nr. 74114/12, pct. 122‑123, 22 martie 2016).

șadar, Curtea consideră că în prezenta speță, sistemul judiciar

na

țional nu a dat un răspuns adecvat ș

i suficient de prompt la o plângere

întemeiată cu

privire la decesul lui N.V. în mediul spitalicesc, conform

obliga

ț

iei pe care art. 2 din Conven

ț

ie o impunea statului. Aceste elemente

sunt suficiente Cur

ț

ii pentru a respinge excep

ția de neepuizare a căilor de atac

ridicată de Guvern ș

i pentru a

concluziona încălcarea art.

2 din Conven

ț

ie sub

aspect procedural.

II. CU

PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVEN

Ț

IE

41 din Conven

ț

ie prevede:

„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenț

iei sau a

protocoalelor sale

și dacă dreptul intern al înaltei părț

i contractante nu permite decât o

înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții

lezate, dacă

este cazul, o repara

ție echitabilă. ”

A. Prejudiciu

71.

Reclamantele solicită 5 000

000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu

moral, pe care l-

ar fi suferit ca urmare a duratei excesive a cercetării cu privir

e

la decesul rudei lor. Solicită ș

i rambursarea a 10 416 EUR pentru prejudiciu

l

material.

72.

Guvernul consideră că suma solicitată de reclamante cu titlu de

prejudiciu moral este excesivă ș

i face trimitere la cauze similare în care

Curtea a acordat sume între 5 000

ș

i 12 000 EUR. Cu privire la cuantumul

solicitat de re

clamante pentru prejudiciul material, Guvernul consideră că nu

există nicio legătură de cauzalitate între constatarea încălcării ș

i eventualul

prejudiciu material suferit de persoanele în cauză.

73.

Neobservând nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată

și prejudiciul material pretins, Curtea respinge această cerere. În schimb,

16

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

pronun

ț

ându-

se în echitate, aceasta consideră că trebuie să li se acorde în

solidar reclamantelor suma de 12 000 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

B.

Cheltuieli de judecată

927 EUR pentru costurile de reprezentare ale

avocatului pe care afirmă că l

-

au angajat. Solicită ș

i rambursarea a 3 075 EUR

corespunzând costului expertizei medico-legale realizate de medicul legist

D.G. Cer 17 EUR pentru cheltuielile cu coresponden

ț

a cu Curtea

ș

i 19 EUR

pentru cheltuielile de traducere. Prezintă documente justificative pentru toate

aceste cheltuieli

.

cere Cur

ții să analizeze caracterul rezonabil al cheltuielilor

pentru care reclamantele solicită rambursarea, ș

i anume pentru onorariile de

avocat

ș

i pentru expertiza medico-

legală, în măsura în care documentele

justificative prezentate nu fac nicio men

ț

iune cu privire la centralizatorul cu

numărul de ore lucrate.

conformitate cu jurispruden

ț

a Cur

ț

ii, un reclamant nu poate ob

ț

ine

rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabileș

te

caracterul real, necesar

ș

i rezonabil al acestora. În spe

ță, având în vedere

documentele de care dispune

ș

i jurispruden

ța sa, Curtea consideră că este

rezonabil să acorde în solidar reclamantelor suma de 5 038 EUR pentru toate

cheltuielile.

C. Dobânzi

moratori

i

77.

Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze

pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală

Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE,

1.

Une

ș

te

cu fondul excep

ția Guvernului privind neepuizarea căilor de atac

interne

ș

i o respinge;

2.

Declară

cererea admisibilă;

3.

Hotărăș

te

că a fost încălcat art. 2 din Convenț

ie sub aspect procedural;

4.

Hotărăș

te

a)

că statul pârât trebuie să plătească în solidar reclamantelor, în termen

de trei luni de la data la rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate

HOTĂRÂREA VLASE ÎMPOTRIVA ROMÂN

IEI

17

cu art. 44 § 2 din Conven

ție, următoarele sume, care trebuie convertite în

moneda statului pârât la rat

a de schimb aplicabilă la data plăț

ii:

i. 12

000

EUR (douăsprezece mii de euro), plus orice sumă ce poate

fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de despăgubire pentru

prejudiciul moral

;

ii. 5

038 EUR (cinci mii treizeci

și opt euro), plus orice sumă c

e ar

putea fi datorată de cu titlu de impozit, pentru cheltuieli de judecată;

b)

că, de la expirarea termenului menț

ionat

și până la efectuarea plăț

ii,

aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata

dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală

Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei

puncte procentuale

;

5.

Respinge

cererea de acordare a unei repara

ț

ii echitabile pentru celelalte

capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 24 iulie 2018, în

temeiul art. 77 § 2

ș

i art. 77 § 3 din Regulamentul Cur

ț

ii.

Marialena Tsirli

Grefier

Ganna Yudkivska

Pre

ș

edinte