CASE OF ALEXANDRU-RADU LUCA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

CASE OF ALEXANDRU-RADU LUCA v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania (CtEDO, 2022)

Tradus și revizuit de IER (http://ier.gov.ro/)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SEC

Ț

IA A PATRA

CAUZA ALEXANDRU-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

(Cererea nr. 20837/18)

HOTĂRÂRE

Art. 6 § 1 (penal)

și art. 6 § 3 lit. c) • Proces echitabil • Procedura în fața

judecătorului de cameră preliminară pentru confirmarea

rechizitoriului

procurorului

nu slăbește situația reclamantului într

-

o măsură în care proces

ul

penal ulterior împotriva

sa să devină

unul abuziv

STRASBOURG

14 iunie 2022

Hotărârea va rămâne definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din

Convenție. Poate suferi modificări de formă.

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

În cauza Alexandru-Radu Luca împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într

-o

cameră compusă din:

Gabriele Kucsko-Stadlmayer,

pre

ș

edinte,

Faris Vehabović

,

Iulia Antoanella Motoc,

Yonko Grozev,

Armen Harutyunyan,

Pere Pastor Vilanova,

Ana Maria Guerra Martins,

judecători,

ș

i Ilse Freiwirth,

grefier adjunct de secție

,

Având în vedere:

cererea (nr.

20837/18) îndreptată

împotriva României, prin care un

resortisant al acestui stat, domnul Alexandru-

Radu Luca („reclamantul”), a

sesizat Curtea, la 14 septembrie 2018, în temeiul art. 34 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”

);

decizia de a comunica Guvernului României („Guvernul”) capătul de

cerere în temeiul art. 6 din Convenție cu privire la pretinsa lipsă de echitate a

procesului penal împotriva

reclamantului, deoarece procedura în fața

judecătorului de cameră preliminară car

e a confirmat rechizitoriul

procurorului i

-

a încălcat drepturile garantate de acest articol, ș

i de a declara

inadmisibile celelalte capete de cerere;

observațiile părților;

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 24 mai 2022,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dat

ă:

INTRODUCE

RE

l

s-

a plâns că procesul penal

împotriva sa fusese inechitabil

deoarece procedura în fața

judecătorului de cameră preliminară care a

confirmat rechizitoriul procurorului i-

a încălcat drepturile garantate de art. 6

din Convenție.

ÎN FAPT

a născut în 1978 ș

i locuie

ș

te în Bucure

ș

ti. A fost

reprezentat în mod succesiv de doi avocați, cel mai recent de D.

Buruian,

avocat în Bucure

ș

ti.

3.

Guvernul a fost reprezentat de agentul său, doamna O.

Ezer, din cadrul

Ministerului Afacerilor Externe

.

4.

Faptele cauzei se pot rezuma după cum urmează.

1

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

I.

TRIMITEREA ÎN JUDECATĂ A RECLAMANTULUI

5.

La 11 noiembrie 2009, banca privată U.Ț. a formulat plângere penală

cu constituire de parte civilă

împotriva reclamantului, a lui I.H., C.M.,

I.B.C.N., C.

Ș

.

și a unei societăți administrate de reclamant pentru mai m

ulte

acte de în

șelăciune presupus a fi fost săvârș

ite în timpul în care reclamantul

lucra ca broker de credite

ș

i i-a asistat pe I.H.

și C.M. să obțină împrumuturi

din partea băncii.

6.

La 7 aprilie 2011, Direcția Națională Anticorupție („DNA”

) l-a trimis

în judecată pe I.H. pentru o faptă de înșelăciune; pe C.M. pentru trei fapte de

în

șelăciune; pe reclamant, pe

I.B.C.N. și societatea administrată de reclamant

pentru patru fapte de complicitate la în

șelăciune; pe

C.

Ș. pentru o singură

faptă de complicitate la înșelăciune. Toate rechizitoriile luau în considerare

probe culese de DNA, care includeau declarații ale inculpaților, depoziții ale

martorilor

ș

i înscrisuri, inclusiv rapoarte ale special

i

ș

tilor.

și probele în susținerea

acestuia

.

II. PRIMUL

PROCES

8.

Prima fază a procesului în fața instanțelor naționale a fost efectuată în

conformitate

cu dispozițiile fostului Cod penal și ale Codului de procedură

penală, în vigoare până la 1 februarie 2014. Reclamantul nu a negat că această

procedură, indiferent dacă priveau probleme vizând aspecte de fapt sau de

drept sau legalitatea probelor au fost publice, orale

ș

i în contradictoriu, iar

reclamantul

și avocatul său au putut fi citați ș

i au putut participa la

ședințe

personal.

22 mai 2013, Tribunalul Bucure

ști a considerat că reclamantul ș

i

ceilalți inculpați au săvârșit infracțiunea de înșelăciune sau, respectiv,

complicitate la în

șelătorie (supra, pc

t.

6)

ș

i a condamnat persoanele fizice la

pedepse corespunzătoare privative de libertate, iar persoana juridică la o

amendă penală. Reclamantul a fost condamnat la 10 ani de închisoare. În plus,

instanța a admis pretențiile civile formulate de bancă

împotriva reclamantului

și a coinculpaților acestuia.

și coinculpații au introdus apel

împotriva

hotărârii.

28 februarie 2014, Curtea de Apel Bucure

ș

ti a admis apelul, a casat

hotărârea tribunalului ș

i a retrimis cauza

înapoi către instanța inferioară

pentru rejudecare. A reținut că hotărârea instanței de fond fusese dată cu

încălcarea legii deoarece respinsese cererea băncii ca asigurătorul său să fie

admis ca parte în procedură ș

i, prin urmare, nu îl citase pe acesta

să participe

la

ședințele în cauză.

2

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

III. AL DOILEA PROCES

A.

Trimiterea cauzei către o cameră preliminară

ședința publică din 5 iunie 2014, tribunalul a ascultat argumentele

părților cu privire la aspectul dacă speța trebuia trimisă unei camere

preliminare pentru examinare înainte de a relua procesul. De

ș

i reclamantul

ș

i

ceilalți acuzați au susținut că speța nu trebuia trimisă unei camere preliminare,

DNA a fost de opinie contrară.

6 iunie 2014, tribunalul a trimis cauza unei camere preliminare

. A

hotărât că speța îi fusese trimisă pentru rejudecare după ce dispozițiile noului

Cod de procedură penală intraseră în vigoare. Curtea de apel nu a stabilit,

totu

ș

i, care era punctul de plecare pentru rejudecare, în special care era

ultimul act de procedură pe care îl îndeplinise tribunalul în timpul primei

proceduri

și care rămânea valabil. Tribunalul a considerat că trebuia, prin

urmare, să concluzioneze că toate actele de procedură pe care le îndeplinise

în timpul primei proceduri fuseseră anulate de instanța de apel. S

-a considerat

că rejudecarea trebuia efectuată în conformitate cu noua legislație, ceea ce

însemna că și cauza trebuia să treacă prin faza preliminară a procesu

lui

.

B.

Camera preliminară

1.

Excepțiile reclamantului și ale celorlalți inculpați în fața

judecătorului de cameră preliminar

ă

(a)

Excepțiile reclamantului

14.

La o dată neprecizată, camera preliminară a Tribunalului a trimis

reclamantului o copie a actului de punere sub acuzare (supra, pc

t. 6). Î

n plus,

l-

a informat că putea d

epune comentarii

și excepții scrise cu privire la

legalitatea acțiunilor autorităților de anchetă penală ș

i a modului în care

acestea au strâns probele.

15.

La o dată neprecizată, reclamantul a ridicat excepții în faț

a

judecătorului de cameră preliminară ș

i a solicitat redeschiderea anchetei

penale. Obiecțiile sale priveau pretinsa nelegalitate a rechizitoriului ș

i

pretinsa lipsă de competență a tribunalului de a examina cauza

.

argumentat că afirmațiile care justificau punerea sa sub acuzare se

întemeiaseră pe interpretarea eronată a probelor disponibile. De asemenea,

unele declarații privind vinovăția sa pentru comiterea pretinselor infracțiuni

era contrazise de probe. Mai mult, punerea sa sub acuzare s-a întemeiat pe

contractele cuprinzând descrierea fi

ș

ei postului pe care le semnase cu banca,

dar aceste contracte fie lipseau din dosarul cauzei, fie au fost interpretate

gre

șit sau denaturate. Mai mult, autoritățile de anchetă nu au stabilit ș

i nici

clarificat dacă documentele pretins frauduloase depuse de reclamant la bancă

au fost, de fapt, falsificate

și de către cine.

3

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

17.

Cu privire la pretinsa necompetență a tribunalului

de a examina cauza,

reclamantul a susținut că, în concordanță cu noile norme de procedură aflate

în vigoare de la 1 februarie 2014, cauza sa trebuia trimisă pentru examinare

la judecătorie

.

(b)

Excepțiile coinculpaților reclamantului

18.

Ceilalți inculpați au ridicat, de asemenea, excepții în fața judecătorului

de cameră preliminară ș

i au solicitat redeschiderea anchetei penale.

19. I.H., C.M., I.B.C.N.

ș

i C.

Ș

.

au susținut că punerea sub acuzare ș

i

probele strânse erau ilegale deoarece DNA nu avea competența cerută pentru

a cerceta cauza, dată fiind valoarea efectivă a pretinsului prejudiciu suferit de

bancă.

Pe de alt

ă parte, probele

din dosarul cauzei au devenit nule deoarece

asigurătorul băncii nu fusese citat de autorități pentru a participa la procedură

în faza anchetei.

20.

Societatea administrată de reclamant a reiterat cel

e mai multe din

argumentele invocate de reclamant (supra, pct.

16-

17).

În plus, aceasta a

susținut că toate probele st

rânse împotriva

sa de autoritățile de anchetă

trebuiau excluse din dosar, deoarece, atunci când au fost depuse la dosar,

DNA nu desemnase un reprezentant special pentru a reprezenta interesele

companiei

ș

i pentru a-

i apăra drepturile

aș

a cum impunea legea

.

2.

Încheierea judecătorului de cameră preliminar

ă

21.

La o dată neprecizată, excepțiile ridicate de reclamant ș

i de

coinculpații săi au fost trimise la DNA, care ș

i-a depus comentariile în

răspuns la 14 august 2014.

încheierea din

20 august 2014, care putea fi atacată în termen de

3 zile de la notificare, judecătorul de cameră preliminară a tribunalului –

deliberând în camera de consiliu

și în lipsa părților –

a respins t

oate excepțiile

menționate (supra, pc

t.

16-

20)

și a dispus începerea judecății. Judecătorul de

cameră preliminară a reținut că, dat fiind conținutul normelor de procedură

penală relevante și pretinsa valoare a prejudiciului suferit de bancă,

autoritățile competente să ancheteze și să examineze cauza erau DNA ș

i

tribunalul. A mai reținut că numai o instanță de judecată era competentă să

determine valoarea reală a prejudiciului suferit de bancă, dat fiind că o

asemenea apreciere implica o examinare a fondului cauzei.

23.

Judecătorul de cameră preliminară a observat și faptul că normele de

procedură relevante nu impuneau obligația ca autoritățile de anchetă să citeze

asigurătorul băncii în faza cercetării penale și că această pretinsă necitare de

către autorități nu ar fi p

utut afecta în vreun fel drepturile lui I.H., C.M.,

I.B.C.N.

ș

i C.

Ș

.

24.

Judecătorul de cameră preliminară a mai reținut că restul

argumentelor reclamantului

și ale celorlalți inculpați, inclusiv cele cu privire

la p

retinse deficiențe în modul de administrare a probelor, nu putea avea ca

4

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

rezultat invalidarea rechizitoriului sau redeschiderea anchetei pen

ale.

Judecătorul de cameră preliminară a considerat că aceste argumente în

realitate nu contestau legalitatea acțiunilor autorităților de anchetă sau a

modului în care fuseseră administrate probele; priveau, mai degrabă,

chestiunea dacă probele disponibile puteau fi suficiente pentru a trimiterea în

judecată a reclamantului și a celorlalți inculpați pentru săvârș

irea pretinselor

infracțiuni, precum și dacă autoritățile de anchetă își îndepliniseră în mod

corespunzător sarcina de a aduce toate probele relevante la dosarul cauzei ș

i

dacă finalizaseră ancheta. Prin urmare, intrau sub incidența examinării ș

i a

revizuirii pro

belor disponibile care trebuiau efectuate de instanța de judec

ată

și nu de către judecătorul de cameră preliminară.

3.

Contestația reclamantul și a celorlalți inculpați

împotriva încheierii

judecătorului de cameră preliminar

ă

și ceilalți inculpați au contestat

încheierea judecătorului de cameră preliminară din 20 august 2014 în fața

judecătorului de cameră preliminară din cadrul curții de apel.

Doar I.H., C.M.,

I.B.C.N.

ș

i C.

Ș

. au dep

us argumente pentru susținerea contestației.

Au admi

s

că încheierea din 20 august 2014 le fusese comunicată și au reiterat excepțiile

pe care le ridicaseră în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul

tribunalului ca motive în susținerea contestaț

iei (supra, pc

t. 19).

Cu privire la

reclamant, acesta a arătat că urma să prezinte argumentele în sprijinul

contestației sale cel mult la data care urma să fie stabilită

pentru examinare

a

contestației. Nu există probe la dosarul cauzei că reclamantul a depus efectiv

argumentele sus

-

menționate.

26.

Prin încheierea din 30 octombrie 2014, care nu putea fi atacată,

judecătorul de cameră preliminară din cadrul curții de apel –

deliberând în

camera de consiliu

și în lipsa părților – a respins contestațiile reclamantului

și ale coinculpaților săi ca nefondate.

Cu privire la motivele invocate de I.H.,

C.M., I.B.C.N.

ș

i C.

Ș. în contestațiile

lor

, judecătorul a reiterat motivarea

deciziei judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanței inferioare

din 20 august 2014. Cu privire la contestația depusă de societatea inculpată,

judecătorul de cameră preliminară a constatat că aceasta nu adu

sese niciun

argument în sprijinul contestației sale și a respins afirmația acesteia că

încheierea din 20

august 2014 nu îi fusese notificată. Judecătorul de cameră

preliminară a reținut, în această privință, că societatea ar fi putut consulta

încheierea di

n 20 august 2014, disponibilă la grefa instanței, ș

i, prin urmare,

era exclusiv răspunzătoare pentru nedepunerea motivelor respective.

Judecătorul de cameră preliminară a mai reținut că, în asemenea circumstanțe,

singurele argumente pentru susținerea contestației societății urmând a fi

examinate erau excepțiile deja prezentate de societate în fața judecătorului de

cameră preliminară din cadrul instanței inferioare, ale cărui motive pentru

respingerea acestor excepții erau întemeiate

.

5

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

4.

Căile de atac extraordi

nare formulate de reclamant împotriva

încheierilor judecătorului de cameră preliminar

ă

(a)

Contestația în anulare

27.

Reclamantul a formulat contestație în anulare

împotriva încheierii

judecătorului de cameră preliminară

din 30 octombrie 2014. Acesta a

argumentat că nu a fost nici citat în fata judecătorului de cameră preliminară

din cadrul curții de apel, nici nu i s

-au notificat data

ș

i ora stabilite pentru

examinarea contestației sale, în conformitate cu normele de procedură

relevante. De

și a solicitat în mod repetat la grefa curții de apel informații

despre data

și ora stabilite pentru examinarea contestației sale, i s

-

a spus că

dosarul cauzei încă nu era înregistrat pe rolul instanței.

28.

La 3 decembrie 2014, curtea de apel a respins contestația în anulare a

reclamantului ca inadmisibilă. S

-

a reținut că acest tip de cale de atac putea

fi

introdus doar pe fondul cauzei împotriva

unei hotărâri executorii ș

i definitive.

Cu toate că era definitivă, încheierea din 30 octombrie 2014 nu putea fi

considerată ca încadrându

-

se în categoria respectivă. Instanța a considerat ș

i

că, în conformitate cu normele de procedură în vigoare la momentul

respectiv, contestația

împotriva încheierii din

20 august 2014 a fost examinată

în mod corect în camera de consiliu

și în lipsa părților. Instanța a admis că,

prin decizia din 11 noiembrie 2014, dispozițiile au fost declarate

neconstituționale de către Curtea Constituțională. Cu toate acestea, decizia

C

urții Constituționale avea doar un efect

ex nunc

ș

i doar din momentul

publicării acesteia în Monitorul Oficial.

(b) Cererea

de revizuire

29.

Reclamantul a formulat o cerere de revizuire a încheierii judecătorului

de cameră preliminară din 20 august 2014. Pornind de la concluziile decizie

i

Curții Constituționale din 11 noiembrie 2014, reclamantul a susținut că

dreptul său la un proces echitabil fusese încălcat deoarece judecătorul de

cameră preliminară examinase argumentele sale

împotriva rechizitoriului în

camera de consiliu

și în lipsa părților.

reclamantului ca inadmisibilă. A reținut că acest tip de cale de atac

extraordinară putea fi introdus doar

împotriva

unei hotărâri privind fondul

cauzei

și de către o persoană care fusese condamnată pentru săvârș

irea unei

infracțiuni ș

i contestase

constituționalitatea dispozițiilor legale în litigiu

în

fața Curții Constituționale. Cu toate acestea, niciuna din aceste condiții nu

fusese îndeplinită în cazul reclamantului.

31.

Reclamantul a contestat hotărârea din 26 iunie 2015 în fața curții de

apel, dar în cele din urmă ș

i-a retras cererea.

6

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

C.

Faza de judecată din procedură

32.

Procedura de judecată în fața instanțelor naționale a fost publică, orală

ș

i în contradictoriu. Reclamantul

și avocatul său au fost citați să participe ș

i

au avut posibilitatea să ia parte în persoană la toate ședințele în cauză. Similar

celorlalți inculpați, a avut posibilitatea să depună, și a făcut acest lucru,

comentarii priv

ind valoarea probatorie a dovezilor aflate la dosar sau să

conteste această valoare, precum și să reitereze unele dintre argumentele

invocate în fața judecătorului de cameră preliminară (supra, pct.

16).

De

asemenea, a avut posibilitatea să depună înscrisuri, să solicite expertize și să

asculte mărturii la dosarul cauzei. Afirmațiile și solicitările sale au fost

examinate de instanțele naționale ș

i au fost admise sau respinse prin decizii

motivate. Mai departe, reclamantului i s-

au oferit ocazii repetate să facă

declarații în fața instanțelor, să conteste argumentele aduse de celelalte părți

în proces

și să adreseze întrebări celorlalți inculpați ș

i m

artorilor audiați de

instanțe, inclusiv martorilor ascultați de autorități în faza de anchetă.

condamnat pe reclamant

și pe cei mai mulți dintre ceilalți inculpați la pedepse

privative de libertate, iar persoana juridică la o amendă penală, considerând

că aceștia erau vinovați de acuzațiile aduse (supra, pc

t.

6).

Reclamantul a fost

condamnat la 2 ani

ș

i 6

luni de închisoare. În plus, instanța a admis în parte

pretențiile civile formulate de bancă

împotriva reclamantului

ș

i a

coinculpaților acestuia.

cei mai m

ulți dintre coinculpați ș

i DNA au formulat a

pel

împotriva

hotărârii. În esență, reclamantul a susținut că a fost condamnat de

prima instanță în baza unui set de fapte care nu constituiseră baza

rechizitoriului său, că respectivele fapte nu erau de natură penală ș

i, în orice

caz, nu fuseseră susținute de probe.

35.

Prin hotărârea definitivă din 18 decembrie 2017, Curtea de Apel

Bucure

ș

ti a admis în parte recursul DNA împotriva

hotărârii din 24 aprilie

2017

ș

i a respins apelurile reclamantului

și ale coinculpaților săi ca nefondate.

A menținut concluziile instanței de fond, că reclamantul și cei mai mulți

dintre ceilalți inculpați erau vinovați în parte de respectivele acuzații care le

erau aduse (supra, pct.

6),

ș

i i-

a condamnat pe inculpați la o pedeapsă

majorată cu închisoarea, iar persoana juridică la o amendă penală.

Reclamantul a fost condamnat la 3 ani

ș

i 6 luni de închisoare.

CADRUL JURIDIC

Ș

I PRACTICA RELEVANTE

I. DREPTUL

INTERN

36.

Dreptul intern relevant care urmează este prezentat în

Mihail

Mihăilescu

împotriva României

(nr. 3795/15, pct. 21-22, 12 ianuarie 2021):

Constituția: tratatele internaționale de drepturi ale omului (ar

t. 20), accesul

7

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

liber la justiție (art. 21), dreptul la apărare (art. 24), folosirea căilor de atac

(art. 129)

și efectele unei decizii a Curții Constituționale (art. 147);

prevederile relevante ale Codului de procedură penală, în vigoare la acel

moment: s

epararea funcțiilor judiciare (art. 3), competența judecătorului de

cameră preliminară (art. 54), soluționarea plângerilor de judecătorul de

cameră preliminară (art. 341), obiectul procedurii în camera preliminară (art

.

342), măsurile premergătoare ș

i proc

edura de judecată în camera preliminară

(art. 344-

345), soluțiile (art. 346)

ș

i contestarea încheierilor (art. 347).

II. DECIZIA

CUR

Ț

II CONSTITU

Ț

IONA

LE

37.

Prin decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitor

u

l

Oficial nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea Constituțională a examinat

obiecțiile de neconstituționalitate ridicate de

persoane particulare cu privire

la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), (2)

ș

i (3), art. 346 alin. (1)

ș

i art. 347 alin.

(1), (2)

ș

i (3) C. proc. pen.

A hotărât că

art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1),

art. 346 alin. (1)

și art. 347 alin. (3) C. proc. pen. erau neconstituționale, iar

celelalte alineate ale articolelor mai sus menționate care fuseseră contestate

erau

constituționale. Părțile relevante ale deciziei Curții Constituționale sun

t

formulate după cum urmează:

„25. [...] instituția camerei preliminare este reglementată în cuprinsul Codului de

procedură penală la art. 342

-348 [...].

26.

[...] dispozițiile

men

ț

ionate anterior trebuie coroborate cu cele ale art. 54 din

Codul de procedură penală, care dispun asupra competenței judecătorului de cameră

preliminară [...]. Totodată, Curtea reține că, potrivit [...]

art. 3 alin. (1) din Codul de

procedură penală, în procesul penal, se exercită următoarele funcții judiciare [...].

27.

Astfel, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră

preliminară [...] Curtea trage concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a

legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că [...] această nouă instituție

procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi

faze a procesului penal. [..

.]

28.

[...] Curtea observă că activitatea acestuia nu

priv

e

ș

te fondul cauzei, actul

procesual exercitat de către acesta neantamând ș

i nedispunând [...] cu privire la

elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție.

Astfel

,

potrivit [...]

art. 342 din Codul de procedură penală competența judecătorului de cameră

preliminară constă în verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și legalității

sesizării instanței, în verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor

de către organele de urmărire penală

.

[...]

ceea ce prive

ș

te

faza prealabilă a procesului [...] Curtea observă că instanța

europeană consideră procedurile penale ca pe un întreg.

Pe de altă parte, anumite

condiții impuse de art. 6, precum termenul rezonabil sau dreptul la apărare, pot fi, de

asemenea, relevante la acest stadiu al procedurii, în măsura în care echitatea pr

ocesului

poate fi grav încălcată prin nerespectarea inițială a acestor condiții

impuse [...].

Astfel

,

modul în care se aplică aceste garanții

în cursul anchetei preliminare depinde de

caracteristicile procedurii

ș

i de

circumstanțele

cauzei

8

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNI

EI

[...]

34.

În continuare, Curtea apreciază că prevederile constituționale referitoare la

dreptul la un proces echitabil nu sunt supuse distincțiilor ce se desprind din

jurisprudența instanț

ei europene în ceea ce prive

ș

te aplicarea lor anumitor faze ale

procedurilor penale.

În acest sens, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 599 din 21

octombrie 2014 [...] a statuat că soluția legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (5) din Codul

de proce

dură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță

asupra plângerii împotriva

soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată "fără

participarea petentului, a procurorului

și a intimatului" este neconstituțională, încălcând

dre

ptul la un proces echitabil din perspectiva contradictorialității și oralității.

Astfel

,

plecând de la incidența prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală asupra

tuturor litigiilor

ș

i având în vedere

și dispozițiile art. 20 din Constituție ș

i cele ale art.

53 din

Convenție, Curtea a constatat că

prevederile art. 6 din Convenție

trebuie

respectate de legiuitor

și atunci când reglementează în domeniul procedurilor penale

care nu țin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv [...] procedura desfăș

ur

ată în camera

preliminară.

în ceea ce priv

e

ș

te

contradictorialitatea, Curtea observă că acest concept

este

definit [...] ca dreptul fiecărei părți de a participa la prezentarea, argumentarea ș

i

dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale precum ș

i dreptul de a discuta

ș

i combate

susținerile și probele celeilalte părți.

Contradictorialitatea se traduce în aducerea la

cuno

ștința celeilalte părți a argumentelor de fapt ș

i de drept [...]

ș

i posibilitatea celeilalte

părți de a răspunde acestora [...].

[...] contradictorialitatea este, în primul rând

posibilitatea reală de a dezbate în fața judecătorului tot

[...]

38.

[...] Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că un aspect fundamental al

dreptului la un proces echitabil este acela că, în materie penală, inclusiv elementele ce

țin de procedură, ar trebui să se desfăș

oare într-

o manieră contradictorie, trebuind să

existe egalitate de arme între acuzare

și apărare. [...

]

39.

Curtea apreciază că probele reprezintă elementul central al orică

rui

proces penal,

iar organul de urmărire penală strânge [...] probe atât în favoarea, cât ș

i în defavoarea

suspectului sau inculpatului.

Totodată, Curtea observă că obiectul procedurii camerei

preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței ș

i a

legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor ș

i a

efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

De asemenea, Curtea observă

că potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală, probele care au fost exc

luse

de judecător în această fază nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cau

zei.

40.

Totodată, Curtea observă că, în concepția inițiatorului,

proiectul Codului de

procedură penală "instituie competența judecătorului de cameră preliminară în

verificarea conformității probelor administrate în cursul urmăririi penale cu garanțiile

de echitate a procedurii.

Sub acest aspect, legalitatea administrării probelor este strâns

și exclusiv legată de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal. [...]” Având

în vedere aceste aspecte, Curtea constată că procedura desfășurată în camera

preliminară este deosebit de importantă, având o influență directă asupr

a desfășurării ș

i

echității procedurii ulterioare, in

clusiv asupra procesului propriu-zis.

41.

[P]otrivit art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, judecătorul de cam

eră

preliminară comunică cererile și excepțiile formulate de către inculpat ori excepțiile

ridicate din oficiu parchetului, care poate

răspunde în scris, în termen de 10 zile de la

comunicare. [...]

Curtea reține că procurorul are acces la cererile și excepțiile formulate

de către inculpat ori excepțiile ridicate din oficiu, pe când inculpatului nu i se vor

9

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

comunica nici excepțiile ridicate din oficiu de către instanță, nici răspunsul parchet

ului

la acestea.

42.

Având în vedere cele expuse, Curtea apreciază că inculpatul nu se bucură de

posibilitatea reală de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept

sau în fa

pt de către adversar ș

i la tot ceea ce este prezentat de aces

ta,

fiind limitat doar

la a depune cereri

și excepții după consultarea rechizitoriului [...] Reglementând în acest

mod, legiuitorul a restrâns în mod absolut posibilitatea părților de a avea cun

o

ștință ș

i

de a dezbate excepțiile ridicate din oficiu și susținerile parchetului, plasându

-le într-o

situație dezavantajoasă față de procuror.

[...]

54.

În continuare, Curtea reține că dreptul la o procedură orală și la o audiere publică

este deosebit de important în contextul penal, caz în care o persoană acuzată de o

infracțiune penală trebuie, în general, să aibă posibilitatea de a participa la o au

diere în

primă instanță [...]. În cazul în care este vorba despre un singur grad de jurisdicție ș

i în

cazul în care problemele nu sunt "extrem de tehnice" sau "pur legale", trebuie să e

xiste

o procedură orală [...].

55.

În schimb, folosirea procedurilor scrise în căile de atac este, în general, accepta

tă

ca fiind compat

ibilă cu art. 6.

O procedură orală poate să nu fie necesară în căile de

atac atunci când nu există probleme cu credibilitatea martorilor, nu sunt contestate

faptele, părților le sunt oferite posibilități adecvate de a

-

ș

i prezenta cazurile lor în scris

ș

i de a contesta dovezile aduse împotriva lor [...].

cum s-

a arătat anterior, având în vedere că standardul de protecție oferit

de dispozițiile Convenției ș

i de

jurisprudența instanței europene este unul minimal,

Legea fundamentală sau

jurispru

de

nța Curții Constituționale putând oferi un standard

mai ridicat de protecție a drepturilor [...] instanța de contencios constituțional a statuat

că garanțiile prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenție ș

i de art. 21 alin. (3) din

Constituție se aplică, în materie penală, nu numai procedurii de fond a litigiulu

i, ci ș

i în

procedura camerei preliminare, oferind o protecție sporită celei regăsite la nivelul

Convenției.

ceea ce prive

ș

te

dreptul la o procedură orală, Curtea observă că numai în cadrul

unor dezbateri desfășurate oral procesul poate fi urmărit efectiv [...] de către părți.

Totodată, dreptul la o procedură orală conține ș

i dreptul inculpatului [...] de a fi

prezent[e] în fața instanț

ei.

Acest principiu asigură contactul nemijlocit între

judecător

și părți, făcând ca expunerea susținerilor formulate de părți

să respecte o anumită ordine

și facilitând astfel stabilirea corectă a faptel

or.

[...]

59.

Pentru toate argumentele expuse în prealabil, din perspectiva verificării legalității

admi

nistrării probelor, Curtea constată că, pe de

-

o parte, probele, odată ce au fost

excluse, nu mai pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei, iar pe de altă parte,

judecătorul de cameră preliminară este suveran asupra stabilirii legalității administrării

probelor

și a efectuării actelor de urmărire, fiind singurul care poate aprecia asupra

acestor elemente.

Astfel, actele pe care acesta le îndepline

ște au o influență directă

asupra desfășurării și echității procesului propriu

-

zis. Odată

începută j

udecata,

judecătorul fondului nu mai poate aprecia asupra probelor excluse, dar nici asupra

legalității administrării probelor ce au rămas câștigate procesului.

După rămânerea

definitivă a soluției dispuse de judecătorul de cameră preliminară, nu mai există niciun

temei legal în baza căruia inculpatul să poată ridica cereri ori excepții referitoare la

aspecte deja analizate în camera prelimin

ară.

10

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

60.

De asemenea, Curtea observă că, din reglementarea instituției camerei

preliminare, se desprinde ideea impo

sibilității pentru judecătorul din această fază de a

administra probe pentru a stabili legalitatea probelor administrate în faza de urmărire

penală, nebeneficiind de contradictorialitate ș

i oralitate, singura posibilitate pentru

acesta fiind constatarea fo

rmală a legalității probelor sau necesitatea excluderii unora

dintre acestea.

Or, astfel cum s-

a arătat anterior, organul de urmărire penală strânge ș

i

administrează probe atât în favoarea, cât ș

i în defavoarea suspectului sau inculpatului,

astfel încât,

în situația în care în cauza respectivă sunt mai mulți inculpați, proba care

acționează în favoarea unuia poate acționa în defavoarea celuil

alt.

61.

Totodată, Curtea observă că în anumite circumstanțe aspectele de fapt ce au stat

la baza obținerii anumitor probe au relevanță directă și implicită asupra legalității

probelor; or,

imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a administra noi

probe ori de a solicita depunerea anumitor înscrisuri, precum

ș

i lipsa unei dezbateri

orale cu privire la aceste aspecte, îl pun pe acesta în postura de a nu putea clarifica

situația de fapt, aspect ce se poate răsfrânge implicit asupra analizei de drept.

Din

această perspectivă, Curtea apreciază că rezultatul procedurii în camera preliminară

referitor la stab

ilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale

de către organele de urmărire penală are o influență directă asupra desfășurării judecății

pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăției/nevinovăției inculpatu

lui.

[...]

63.

Curtea observă că, potrivit art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală,

dispozițiile art. 343

-

346 [...] se aplică în mod corespunzător ș

i în ceea ce prive

ș

te

contestația cu privire la soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară.

În

aceste condiții, Curtea reține că cele expuse anterior se aplică mutatis mutandis ș

i în

ceea ce prive

ș

te

procedura contestației

împotriva

soluției pronunțate de judecăt

orul de

cameră preliminară.

[...]

”

III. MATERIALE DE DREPT COMPARAT

38.

Extrase din studiul comparativ realizat de Curte asupra legislației din

25 de state membre ale Consiliului Europei privind instituția judecătorului

d

e

cameră preliminară sau de urmărire penală sunt redate în

Mihail Mihăilescu

,

citată anterior, pct. 46

-50.

ÎN DREPT

I. OBSERVA

Ț

II PRELIMINAR

E

39.

Reclamantul a contestat faptul că Guvernul ș

i-

a susținut observațiile

cu privire la admisibilitate

și la fondul cauzei la 24 februarie 2021, depăș

ind

termenul de 18 februarie 2021 stabilit de Curte.

40.

Întrucât argumentul reclamantului poate fi văzut ca o sugestie că

observațiile Guvernului erau neva

l

ide

și trebuia, prin urmare, să fie ignorate

,

Curtea observă că, potrivit probelor aflate la dosar, Guvernul ș

i-

a susținut

observațiile cu privire la admisibilitate ș

i la fondul cauzei la 12 februarie

2021, adică în termenul prevăzut sub acest aspect pentr

u 18 februarie. O copie

11

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

a observațiilor Guvernului a fost notificată reclamantului prin adresa din 24

februarie 2021.

41.

În acest context, Curtea nu vede niciun motiv să concluzioneze că

observațiile Guvernului au fost prezentate tardiv. Rezultă că afirmația

reclamantului este nefondată și trebuie respinsă.

II. CU PRIVIRE LA PRETIN

SA ÎNCĂLCARE A ART.

6 DIN

CONVEN

Ț

IE

a plâns că procesul penal

împotriva sa nu a fost

echitabil deoarece (i) procedura în fața judecătorului de cameră preliminară

nu a fost contradictorie

ș

i a avut lor în camera de consiliu, în lipsa sa

ș

i a

avocatului său și fără ca reclamantul sau avocatul său să fie citați sau ca

reclamantul

să fie reprezentat,

ș

i (ii) acesta a fost privat de oportunitatea de a

contesta încheierea judecătorului de cameră preliminară deoarece nu a avut

posibilitatea de a-

și prezenta argumentele în sprijinul contestației sale

împotriva încheierii sus-

menționate

, atât timp cât motivele încheierii

judecătorului de cameră preliminară nu îi fuseseră accesibile la momentul

când redactase contestația. Prin urmare, procesul i

-

a încălcat drepturile

garantate de art.

6 din Convenție, ale cărui dispoziții relevante prevăd

:

„1. Orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public [a cau

zei

sale, de către o instanță instituită de lege […

].

[...]

acuzat are, în special, dreptu

l:

[...]

c.

să se apere el însuși sau să fie asistat de un ap

ărător al

es de el ..

.;

[...]

”

A. Cu

privire la admisibilitat

e

43.

Curtea constată că cererea nu este nici vădit nefondată, nici

inadmisibilă pentru alte motive enumerate la art. 35 din Convenție. Trebuie

a

șadar să fie declarată admisibilă

.

B. Cu

privire la fon

d

1.

Argumentele părților

(a) Reclamantul

44.

Reclamantul a susținut că atât cererea sa în fața judecătorului de

cameră preliminară, cât și contestația sa

împotriva

încheierii judecătorului de

cameră preliminară au fost examinate în camera de consiliu și în lipsa părților

și nu au fost contradictorii. Mai mult, judecătorul de cameră preliminară din

12

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

cadrul curții de apel nu i

-

a notificat data stabilită pentru examinarea

contestației sale și termenul limită pentr

u a depune argumentele în sprijinul

contestației. Prin urmare, nu a avut posibilitatea să depună respectivele

argumente sau alte înscrisuri justificative

în cauză.

d

unele dintre argumentele pe care s-a bazat Curtea

Constituțională în decizia nr. 641 din 11

noiembrie 2014 (supra, pct.

37)

,

reclamantul a susținut, în continuare, că instanța constituțională a demonstrat

fără echivoc, ș

i în

temeiul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, că examinarea unei cauze de către judecătorul de cameră preliminară

în camera de consiliu, în lipsa părților ș

i printr-

o procedură necontradictorie

,

a avut efecte grave asupra dreptului la un pr

oces echitabil al inculpaților ș

i al

altor părți în procesul penal.

(b) Guvernul

46.

Guvernul a susținut că procesul penal

împotriva reclamantului, privit

în ansamblu, a fost contradictoriu

ș

i corect

ș

i a respectat principiul

egalității

armelor.

47.

Acesta a explicat că, la 1 februarie 2014, a intrat în vigoare noul Cod

de procedură penală care a schimbat modul în care se desfăș

ura procesul

penal prin introducerea unei noi etape procedurale,

și anume o procedură în

fața judecătorului de cameră preliminară. Acest judecător are obiective clare,

și anume să examineze legalitatea probelor administrate, a rechizitoriului ș

i a

efectuării actelor de către organele de urmărire penală, și să pregătească

dosarul cauzei pentru examinare în faza de judecată din procesul penal.

48.

După cum a stabilit Curtea Constituțională în decizia din 11

noiembrie

2014, instituția judecătorului de cameră preliminară nu aparține nici urmării

penale nici judecății, date fiind sarcinile procedurale atribuite unui astfel de

judecător. Activitatea unui judecător de cameră preliminară nu priveș

te

fondul cauzei, iar actele sale de procedură nu privesc sau nu determină

elementele esențiale în cauză,

în special, fapta, autorul

și vinovăția acestuia.

49.

Procedura în fața judecătorului de cameră preliminară se finalizează

prin restituirea cauzei la parchet sau prin începerea judecății. În ultimul

scenariu, instanța de judecată n

u mai poate retrimite cauza la parchet.

50.

De asemenea, Guvernul a explicat că, după ce Curtea Constituțion

ală

a

declarat neconstituționale dispozițiile art. 345 alin. (

1)

ș

i art. 347 alin. (3)

C. proc. pen., autoritățile au modif

icat textul acestor articole prin Legea

nr. 75/2016, care a intrat în vigoare la 2 mai 2016.

51.

Guvernul

a

susținut că tribunalul notificase rechizitoriul

reclamantului. În plus, l-a informat cu privire la drepturile sale de a formula

concluzii scrise

și de a ridica excepții în fața judecătorului de cameră

preliminară. Reclamantul a ridicat în cele din urmă excepții cu privire la

pretinsa nelegalitate a rechizitoriului

și la competența instanței însărcinate cu

examinarea cauzei. Ju

decătorul de cameră preliminară a examinat toate

argumentele invocate de reclamant

ș

i le-a respins oferind motive detaliate.

13

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

52.

Date fiind dispozițiile

exprese ale art. 345 alin. (1) C. proc. pen., în

vigoare la

momentul vizat, nu se poate afirma că procedura în fața

judecătorului de cameră preliminară la toate gradele de jurisdicție au fost

lipsite de egalitatea armelor, atunci când niciuna din părțile la proces, inclusiv

parchetul, nu a fost prezentă la procedură. Mai mult, aș

a cum a fost cazul

pentru toate părțile, absența fizică a reclamantului de la proces nu a însemnat

că acesta nu a putut depune concluzii scrise. Este adevărat că reclamantul nu

a avut posibilitatea să prezinte oral și direct în fața instanțe

i argumentele pe

care le invocase în concluziile sale scrise în încercarea de a o convinge să

ajungă la o soluție în favoarea sa. Cu toate acestea, reclamantul a avut

posibilitatea să

-

ș

i exercite drepturile procedurale prin depunerea de concluzii

scrise

ș

i

ridicarea de excepții

.

53.

Guvernul a susținut, în continuare, că judecătorii de cameră

preliminară și instanțele chemate să examineze cauza reclamantului pur ș

i

simplu au aplicat legea relevantă în vigoare la momen

tul vizat. A subliniat

că, în conformitate cu prevederile constituționale relevante, decizia Curții

Constituționale din 11

noiembrie 2014 era obligatorie

ș

i se aplica doar

ex

nunc

din momentul publicării acesteia în Monitorul Oficial.

54.

Guvernul a susținut că circumstanțele excepționale care ar putea

justifica renunțarea la o audiere se axează în esență pe natura chestiunilor ce

trebuie soluționate de instanța competentă – în special, dacă acestea ridicau

orice prob

lemă de fapt sau de drept care nu putea fi în mod adecvat

soluționată în temeiul dosarului. O audiere poate să nu fie necesară atunci

când nu există

probleme de credibilitate sau fapte contestate care necesită

expunerea orală a probelor sau adresarea de întrebări martorilor ș

i când

inculpatului i s-

a acordat o ocazie adecvată de a

-

și susține cauza în scris ș

i de

a contesta dovezile aduse împotriva sa

.

55.

Dat fiind că în cauza reclamantului decizia judecătorului de cameră

preliminară nu antamase fondul cauzei, dreptul său la apărare nu

a fost

afectat. În fazele de anchetă și de judecată ale procedurii penale

împotriva sa,

reclamantul fusese audiat de autoritățile relevante. În plus, acesta ș

i

reprezentantul său legal

ales au avut acces la toate documentele din dosarul

cauzei, au putut să participe activ la proces și să comenteze observațiile

prezentate

și probele furnizate de celelalte părți și au avut posibilitatea să

solicite audierea martorilor

ș

i depunerea altor probe la dosarul cauzei. Mai

mult, instanțele de judecată ș

i-au motivat pe larg deciziile de condamnare a

reclamantului

.

2.

Motivarea Curții

(a) Principii

general

e

56.

Curtea reiterează că respectarea cerințelor unui proces echitabil se

examinează de la caz la caz, având în vedere evoluția procedurii în ansamblu,

nu pe baza examinării izolate a unui anumit aspect sau a unui anumit incident,

14

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNI

EI

cu toate că nu este exclus ca un anumit factor să fie atât de decis

iv astfel încât

să permită stabilirea caracterului echitabil al procesului într

-

o fază incipientă

a procedurii. Pentru aprecierea caracterului echitabil al procesului în

ansamblu, Curtea va lua în considerare, dacă este cazul, garanțiile minime

enumerate l

a art. 6 § 3, care exemplifică cerințele unui proces echitabil în

ceea ce prive

ște situațiile procedurale care iau n

aș

tere în cauzele penale. P

rin

urmare, aceste drepturi pot fi privite ca aspecte deosebite ale dreptului la un

proces echitabil în procesul

penal prevăzut la art. 6 § 1. Aceste garanții

minime nu reprezintă totuș

i scopuri în sine: scopul lor intrinsec este

întotdeauna de a contribui la asigurarea caracterului echitabil al procesului

penal în ansamblu [a se vedea

Ibrahim

și alții

împotriva Regatului Unit

(MC),

nr. 50541/08

ș

i alte 3 cereri, pct. 251, 13 septembrie 2016].

scopul principal al art. 6 sub aspect penal este de a asigura un

proces echitabil în fața unei „instanțe” competente să soluționeze „orice

acuzație în materie penală”, garanțiile prevăzute la articolul respectiv se

aplică de la momentul la care o „acuzație în materie penală” există în sensul

jurisprudenței Curții și pot fi, prin urmare, relevante în fazei premergătoare

judecății dacă și în măsura în care este posibil să se aducă atingere

caracterului echitabil al procesului printr-

o omisiune inițială a respectării

acestora. Faza de urmărire penală sau premergătoare judecății poate prezenta

o importanță deosebită pentru pregătirea procesului pe

nal. De exemplu,

probele obținute în această fază determină deseori cadrul în care acuzațiile

vor fi analizate în proces (a se vedea

Ibrahim

și alți

i

, citată anterior, pct. 253,

cu trimiteri suplimentare,

ș

i

Haarde împotriva Islande

i

, nr. 66847/12, pct. 78,

23 noiembrie 2017). Modul în care art. 6 § 1

și 3 urmează să fie aplicat în

faza de urmărire penală sau în faza premergătoare judecății depinde de

particularitățile procedurii respective și de împrejurările cauzei (a se vedea

Ibrahim

și alții

, citată ant

erior, pct.

253,

ș

i,

mutatis mutandis

,

Mihai

l

Mihăilescu

împotriva României

, nr. 3795/15, pct. 80, 12 ianuarie 2021).

58.

Curtea reiterează în continuare că principiul contradictorialității ș

i

principiul egalității armelor, care se află în strânsă legătură, sunt componente

de bază ale conceptului de „proces echitabil”

în sensul art.

6 § 1

din

Convenție. Acestea impun un „echilibru just” între părți: fiecărei părți trebuie

să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a

-

și susține cauza în condiții care să

nu o plaseze într-

o poziție considerabil dezavantajoasă față de oponentul său

(a se vedea, printre altele,

Salov împotriva Ucrainei

, nr. 65518/01, pct. 87,

CEDO 2005-VIII,

ș

i

SA-Capital Oy împotriva Finlandei

, nr. 5556/10, pct. 66,

14 februarie 2019). Conform dreptului la o procedură în contradictoriu,

părțile trebuie să aibă nu doar posibilitatea de a prezenta orice probe necesare

pentru ca pretențiile lor să aibă ș

anse de reu

șită, dar și să aibă cunoștință și să

comente

ze cu privire la toate probele aduse sau la observațiile din dosar, spre

a influența decizia instanței (a se vedea

Gregačević

împotriva

Croație

i

,

nr. 58331/09,

pct.

50, 10 iulie 2012, cu alte trimiteri). În această privință,

Curtea observă că este posibil ca o situație procedurală care nu plasează o

15

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

parte într-

o poziție dezavantajoasă față de oponent să reprezinte totuș

i o

încălcare a dreptului la procedura în contradictoriu dacă partea vizată nu are

posibilitatea de a cunoa

ș

te,

ș

i de a comenta, toate probele aduse sau

observațiile din dosar, spre a influența decizia instanței (a se vedea

Krčmář

ș

i

alții

împotriva Republicii Ce

he

, nr. 35376/97, pct. 38-46, 3 martie 2000,

ș

i

Gregačević

, citată anterior, pct. 50).

epturile care derivă din aceste principii nu sunt absolute. Cu toate

că statele contractante dispun de o anume marjă de apreciere în acest

domeniu, Curtea este cea care trebuie să stabilească în cele din urmă dacă au

fost îndeplinite cerințele Convenției.

Chiar

ș

i în cauzele penale, Curtea a

reținut că pot exista interese divergente care trebuie evaluate prin raportare la

drepturile părții în procedură. Cu toate acestea, doar măsurile care restrâng

exercițiul drepturilor unei părți la procedură ș

i care nu a

fectează însăși esența

acestor drepturi sunt permise în temeiul art. 6 § 1. În acest sens, orice

dificultate cauzată părții reclamante prin limitarea drepturilor sale trebuie să

fie contrabalansată suficient în procedura urmată de autoritățile judiciare [a

se vedea

Fitt împotriva Regatului Unit

(MC), nr.

29777/96, pct.

45-46

,

CEDO 2000-II,

ș

i

SA-Capital O

y

, citată anterior, pct. 67].

60.

În cele din urmă, Curtea face referire la principiile stabilite în

jurisprudența sa cu privire la cerința ca, în cazul pronunțării unei hotărâri

privind temeinicia unei acuzații în materie penală, ședința de judecată să fie

orală și publică [a se vedea

Jussila împotriva Finlandei

(MC), nr. 73053/01,

pct. 40-44, CEDO 2006-XIV].

(b) Aplicarea

acestor

principii în prezenta cau

ză

61.

Curtea observă de la început că înaltele părți contractante au adoptat,

ca parte a cadrului lor juridic, abordări variate cu privire la aspectele

referitoare la procedurile, competențele ș

i rolul anchetei sau fazei

premergătoare judecății (supra, pct.

38).

Curtea recunoa

ște că aceste

probleme pot implica aspecte importante

ș

i sensibile despre echitate

ș

i modul

în care se stabile

ște un echilibru corespunzător între părțile la proces, precum

și că soluțiile adoptate sunt legate de aspecte procedurale complexe specifice

fiecărei ordini constituționale. Așa stând lucrurile, nu revine Curții să caute a

impune un anume model

părților contractante. Sarcina sa este să reevalueze

circumstanțele specifice ale cauzei, pe baza plângerilor introduse în fața sa (a

se vedea,

mutatis mutandis

,

Haarde

, citată anterior, pct.

84,

ș

i

Mihail

Mihăilescu

, citată anterior, pct. 78).

62.

În cauza de față Curtea observă că a stabilit deja că procedura în fața

judecătorului de cameră preliminară se referă la etapa premergătoare a

procesului penal. Scopul principal al acestei proceduri era de a decide

începerea procesului penal într-

o cauză sau încetarea conflictului penal

.

Printre altele, judecătorul de cameră preliminară era chemat să examineze

legalitatea rechizitoriului. În cazul în

care, a

șa cum se întâmplă în prezenta

cauză, judecătorul de cameră preliminară decide începerea judecății,

16

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

activitățile acestuia nu antamează

fondul cauzei, iar deciziile sale nu au

scopul de a stabili elementele esențiale ale pretinsei infracțiuni, adică fapta,

persoana care a săvârș

it-o

și gradul de vinovăție a acesteia, și nici pretențiile

civile formulate de o parte civilă în cadrul procesului penal. Aceste aspecte

pot fi stabilite de instanța penală doar în faza de judecată din procesul penal

(a se vedea,

mutatis mutandis

,

Mihail Mihăilescu

, citate supra, pct.

79,

ș

i

observațiile făcute în această privință de Curtea Constituțională, citate supra,

pct.

37).

63.

Dat fiind că, în temeiul cadrului legal național, acuzațiile penale

împotriva

reclamantului puteau să fie judecate numai în cadrul unui proces

penal (supra, pct.

62),

Curtea va privi procedura în ansamblu, evaluând

tratarea cauzei de către judecătorul de cameră preliminară în lumina

procesului ulterior, atunci când va stabili dacă dreptur

ile reclamantului au fost

prejudiciate. Ca parte a acestei analize, trebuie să se evalueze dacă orice

măsuri luate în cursul procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară

au slăbit poziția reclamantului într

-atât încât procesul ulterior a devenit

abuziv (a se vedea

Haarde

, citată anterior, pct. 79, ș

i,

mutatis mutandis

,

Mihail Mihăilescu

, citată anterior, pct. 81).

64.

În această legătură, Curtea observă că –

în conformitate cu cadrul legal

relevant în vigoar

e în momentul la care a fost examinată cauza reclamantului

– procedura în fața judecătorului de cameră preliminară s

-

a desfăș

urat în

camera de consiliu

și în lipsa părților. De asemenea, reclamantul putea

depune numai concluzii scrise în fața judecătorului de cameră preliminară cu

privire la competența instanței însărcinate cu examinarea cauzei ș

i la

nelegalitatea rechizitoriului, la acțiunile organelor de urmărire penală ș

i la

modul în care acestea au strâns probele. Acesta nu se putea prevala de nicio

dis

poziție legală care i

-ar fi oferit în mod expres ocazia de a solicita ca

judecătorul de cameră preliminară să țină o ședință publică și orală sau să

administreze din nou probele disponibile. În plus, nu exista nicio cerință

procedurală de a fi notificat fie despre excepțiile ridicate din oficiu de

judecătorul de cameră preliminară, fie despre reacția parchetului la asemenea

excepții, iar orice contestație posibilă

împotriva

încheierii judecătorului

de

cameră preliminară era examinată în împrejurări similar

e

(supra, pct.

36-

37).

65.

Curtea constată, în continuare, că sus

-

menționatul cadru legal a fost

în cele din urmă declarat parțial neconstituțional de către Curtea

Constituțională ș

i modificat ulterior. Totu

și, decizia Curții Constituționale ș

i

ulterioarele modificări legislative nu au avut impact asupra procedurii în

cauza reclamantului, deoarece acestea au intrat în vigoare după încheierea

procedurii

ș

i nu au avut un efect retroactiv (supra, pc

t. 27-

30).

66.

După cum a subliniat Curtea Constituțională, rezultă că procedura

judecătorului de cameră preliminară putea avea

un impact asupra modului în

care instanța penală chemată să stabilească fondul cauzei în urma punerii sub

acuzare ar fi examinat cauza

ș

i ar fi reexaminat probele considerate legale sau

ileg

a

le de către judecătorul de cameră preliminară (supra, pc

t.

37).

În special,

17

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

odată ce judecătorul de cameră preliminară a decis să excludă probe din

dosarul cauzei sau să le accepte, instanța penală de judecată nu mai putea fi

în măsură să ia în considerare în timpul procesului probele excluse sau să

decidă asupra legalității administrării probelor. Cu toate acestea, din decizia

Curții Constituționale nu se desprinde ideea că decizia judecătorului de

cameră preliminară impunea o importanță predeterminată valorii probatorii a

dovezilor pe care acesta le considera legale, împiedica in

stanța de judecată să

administreze direct probele respective

și împiedica părțile să conteste

importanța valorii probatorii a acestor probe sau să solicite să fie furnizate

noi probe în dosarul cauzei.

l

a circumstanțele cauzei reclamantului, Curtea constată că,

potrivit probelor aflate la dosarul cauzei, nu există niciun motiv de îndoială

că reclamantul și reprezentantul său legal ar fi putut să participe activ în

procedură în faza de urmărire penală, să ceară să fie furnizate probe în dosarul

cauzei

și să depună comentarii, cereri și contestații. Mai mult, reclamantul a

avut acces la dosarul cauzei

ș

i la probele din acesta

ș

i înainte de fiecare set de

procedură în instanță i s

-a oferit o copie a rechizitoriului

ș

i a fost informat

corespunzător asupra drepturilor sale, inclusiv cele din procedura camerei

preliminare

.

68.

Curtea observă că reclamantul ș

i-a exercitat drepturile

ș

i a depus

concluzii

și excepții scrise în fața judecătorului de cameră preliminară cu

privire la probe

și la competența tribunalului de a examina cauza

. I s-au

alăturat coinculpații, care au depus argumente similare, precum ș

i altele

referitoare la competența DNA de a cerceta cauza ș

i la lipsa ci

tări

i

asigurătorul băncii (supra, pc

t.

15-

20).

69.

Judecătorul de cameră preliminară a respins argumentele

reclamantului

și ale coinculpaților săi, care contestau competența DNA ș

i a

tribunalului de a examina cauza

și faptul că autoritățile de anchetă nu citaseră

asigurătorul băncii, subliniind normele relevante de procedură penală (sup

ra,

pc

t. 22-

2

4

).

În opinia Curții, nu se poate afirma că nu puteau fi soluționate

adec

vat aceste aspecte de interpretare a legislației naționale doar pe baza

dosarului cauzei.

acela

și timp, Curtea observă că judecătorul de cameră preliminară

a examinat

și a respins comentariile făcute și excepțiile ridicate d

e reclamant

și de coinculpații săi cu privire la probele disponibile subliniind faptul că

respectivele comentarii

și excepții în realitate nu contestau legalitatea

acțiunilor autorităților de anchetă penală ș

i a probelor administrate.

Judecătorul de cameră preliminară a arătat că acestea priveau aspectul dacă

probele disponibile puteau fi de ajuns pentru a-l pune sub acuzare pe

reclamant

și pe ceilalți acuzați pentru pretinsele infracțiuni, precum și dacă

autoritățile de anchetă își îndepliniseră în mod corespunzător sarcina de a

aduce toate probele relevante la dosarul cauzei

și dacă finalizaseră ancheta.

Prin urmare, Curtea este de opinie că intrau sub incidența examinării ș

i a

revizuirii probelor disponibile de către instanța de judecată ș

i nu sub inciden

ț

a

18

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

examinării care putea fi efectuată de judecătorul de cameră preliminară

(supra, pc

t. 22-

24).

71.

Curtea observă, în continuare, că reclamantul nu a susținut că, în urma

încheierii judecătorului de cameră preliminară, a fost oprit să reitereze

argumentele sus

-

menționate (supra, pc

t.

7

0

)

în fața instanței de judecată. În

orice caz, se pare că, în măsura în care atâ

t reclamantul, cât

și ceilalți inculpați

au făcut acest lucru, instanța de judecată le

-a examinat

ș

i le-a admis sau le-a

respins prin decizii motivate. Instanța de judecată nu pare să fi fost de părere

că punctele în chestiune fuseseră soluționate prin încheierea judecătorului de

cameră preliminară cu efect

res judicata

sau că acestea nu mai intrau sub

incidența examinării care putea fi efectuată de instanța de judecată (supra,

pc

t. 32-

3

5

).

Prin urmare, încheierea judecătorului de cameră preliminară avea

puțină importanță pentru modul în care instanța penală de judecată putea

examina cauza

(a se vedea observațiile făcute în această privință de Curtea

Constituțională, citate supra, p

c

t.

37).

72.

De asemenea, Curtea constată că judecătorul de cameră preliminară

nu formulase

ex officio

argumente sau excepții cu privire la cauza

reclamantului

și, prin urmare, nicio parte nu putea fi pusă într

-

o poziție

dezavantajată în raport cu cealaltă parte prin negarea posibilității de a

comenta respe

ctivele excepții, astfel cum a sugerat Curtea Constituțională

(supra, pc

t. 37).

73.

Curtea observă că reclamantul s

-

a plâns că fusese privat de

o

po

rtunitatea de a contesta încheierea judecătorului de cameră preliminară în

fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul curții de apel deoarece nu

a avut posibilitatea să aducă niciun argument în sprijinul contestației sale.

Este oarecum neclar dacă reclamantul nu a avut posibilitatea să prezinte

motivele sus-

menționate întrucât motivarea deciziei judecătorului de cameră

preliminară nu îi era accesibilă atunci când își redactase contestația sau

deoarece nu fusese informat despre data exactă la care contestația sa urma să

fie examinată (supra, pct.

25-

28,

42

ș

i 44).

74.

În orice caz, Curtea observă că, în această privință, contestația

reclamantului formulată în fața judecătorului de cameră preliminară din

cadrul curții de apel a fost examinată în aceleași condiții precum cele

aplicabile procedurii

în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța

inferioară și, prin urmare, nu ar fi avut posibilitatea să remedieze lacunele

procedurale ale procedurii contestate de reclamant (a se vedea remarcile

făcute în această privință de Curtea Constituțională, citate supra, pct.

37).

Mai

mult, reclamantul nu a indicat nicio probă care să sugereze că argumentele în

sprijinul contestației sale s

-ar fi bazat pe alte considerente decât cele deja

prezentate în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța

inferioară.

–

având în vedere

și faptul că reclamantul avea

posibilitatea să reitereze argumente

le cu privire la probele disponibile în

instanța de judecată și că nimic nu a arătat că respectiva procedură nu a

19

HOTĂRÂREA ALEXANDRU

-RADU LUCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

respectat toate garanțiile prevăzute la art. 6 din Convenție –

Curtea nu este

dispusă să acorde importanță imposibilității de care se plâ

nge r

eclamantul de

a contesta în mod corespunzător încheierea judecătorului de cameră

preliminară în fața Curții de Apel.

76.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că nu poate afirma

că, privite în ansamblu, măsurile ș

i deciziile adoptate pe durata procedurii în

fața judecătorului de cameră preliminară au slăbit situația reclamantului într

-

o măsură în care procesul ulterior pentru soluționarea fondului acuzațiilor

penale împotriva sa a devenit abuziv.

77.

Prin urmare, nu a fost încălcat art. 6 din Convenție.

78.

Constatările Curții nu aduc prejudiciu acțiunilor întreprinse de

autoritățile interne pentru a institui un cadru legal intern care să asig

ure un

nivel sporit de

protecție în comparație cu Convenția în ceea ce priveș

te

procedurile în fața judecătorului de cameră preliminară [a se vedea

observațiile făcute în această privință de Curtea Constituțională, citate supra,

pc

t. 37

–

a se vedea

ș

i,

mutatis mutandis

,

Nicolae Virgiliu Tănase

împotriva

României

(MC), nr. 41720/13, pct. 172, 25 iunie 2019

].

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE,

1.

declară

cererea admisibilă;

2.

hotărăș

te

că nu a fost încălcat art. 6 din Convenție.

Redactată în limba engleză și comunicată în scris la 14 iunie 2022, în

conformitate cu art. 77 § 2

și 3 din Regulamentul Curții.

Ilse Freiwirth

,

Grefier adjunc

t

Gabriele Kucsko-Stadlmaye

r

Pre

ș

edinte

20