CADAR AND OTHERS v. ROMANIA

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 79490/17 Olezia CADAR și alții împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Al patrulea Secțiune), care a stat la 30 ianuarie 2024 în calitate de comitet compus din: Faris Vehabović , Președintele Anja Seibert-Fohr, Sebastian Rădulețu , judecători și Crina Kaufman, grefier interimar având în vedere cererea (nu). 79490/17) împotriva României depusă în fața Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 16 noiembrie 2017 de către reclamanții enumerați în tabelul adăugat („reclamanții”), reprezentați de dna S. Almaș și dna L. Cadar, avocați care practică în Cluj Napoca; hotărârea de a anunța plângerea în temeiul articolului 6 din Convenție privind presupusa încălcare a dreptului reclamantului la o audiere echitabilă în cadrul procedurii în fața unui judecător preliminar guvernului român („ Guvernul”), reprezentat de agentul lor, dna O.F.

Ezer, a Ministerului Afacerilor Externe, și de a declara restul cererii inadmisibil; Observațiile părților; după deliberare, hotărăște după cum urmează: OBIECTUL CAUZEI Cazul se referă la presupusa nedreptate a procedurii penale împotriva primelor două solicitante, soția și soțul și proprietarii și managerii societății reclamante, o societate comercială. Prin acuzarea din 30 aprilie 2013 eliberată de Departamentul Cluj Anti-Corupție al Oficiului Procurorului, reclamanții au fost acuzați de infracțiuni legate de corupție. La 25 iulie 2014, Curtea judecătorească Cluj, care a stat în calitate de judecător pre judecător și la cererea reclamanților, a verificat legalitatea proiectului de inculpare.

În timp ce a făcut acest lucru, a remarcat că proiectul de procedură se bazează pe un ansamblu mare de dovezi, inclusiv pe declarațiile co-defendenților, mărturii martorilor, tranșe de conversații telefonice interceptate, rapoarte de căutare și probe documentare. Reclamanții, asistați de un avocat de alegere, au depus cereri scrise prin care au contestat clasificarea juridică și descrierea actelor presupuse comise de ei. Judecătorul de judecată a confirmat clasificarea juridică acordată de procuror, însă a subliniat că aceaceasta ar putea fi modificată ulterior în timpul procedurii de judecată pe baza dovezilor prezentate în fața instanței de către părți. Reclamanții au contestat, de asemenea, legalitatea înregistrărilor telefonice, efectuate în cursul fazei de anchetă preliminară.

Judecătorul a susținut că înregistrările au fost autorizate și efectuate în conformitate cu dispozițiile relevante ale Codului de procedură penală. Judecătorul preliminar a subliniat, de asemenea, că, în această etapă, numai licența acuzării și a probelor a fost revizuită, dar nu meritele cauzei. Prin hotărârea interlocutivă din cadrul camerelor fără ca părțile să fie prezente, judecătorul prejudecător a respins provocarea reclamanților față de licența acuzației. La 26 august 2014, Curtea de Apel Cluj, ședința în cadrul camerelor, a respins un recurs nepotrivit hotărârii interlocutorii judecătorului pre judecător de către cel de-al doilea reclamant. Procedura penală ulterioară cu privire la fondurile cazului a fost condusă în fața Curții de județ Cluj.

Ele au fost publice, orale și adversare. Reclamanții, asistați de avocați de alegerea lor, au putut reitera toate argumentele lor și au avut toate dovezile în dosarul examinat de judecător. Prin o hotărâre motivată în mod corespunzător din 22 ianuarie 2016, Curtea județului Cluj a condamnat reclamanții că au fost acuzați și condamnați primii doi reclamanți la o perioadă de închisoare și al treilea reclamant la o amendă penală. Prin o hotărâre finală din 19 mai 2017 Curtea de Apel Cluj a respins apelurile de către reclamanți și a permis parțial un recurs de către urmărire penală. De asemenea, a crescut sentința impusă celui de-al doilea reclamant. În baza articolului 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plângeau că examinarea de către judecătorul pre judecător, în sediile, a contestației lor la acuzarea nu a respectat principiile procedurilor adversare și egalitatea de arme, frecând astfel echitatea procesului în ansamblul său.

10. Guvernul a subliniat că numai unul dintre reclamanții a interzis un recurs împotriva hotărârii interlocutive a judecătorului pre judecător în fața Curții de Apel Cluj și a solicitat Curții să respingă cererile depuse de celelalte două reclamanți pentru neepuizarea recourslor interne. Curtea consideră inutil să examineze obiecția Guvernului deoarece, chiar presupunând că este justificată, plângerile reclamanților sunt inadmisibile din motivele menționate mai jos.

11. Principiile generale ale jurisprudenței Curții privind echitatea procedurii preliminare au fost rezumate în Stăvilă v. România , nr. 23126/16, § 55, 1 martie 2022. 12. Curtea constată, de asemenea, că prezentul caz este similar cu cazul Alexandru-Radu Luca c. România (n. 20837/18, §§ 75-76, 14 iunie 2022), în care Curtea a constatat că măsurile și deciziile luate în cadrul procedurii preliminare a judecătorului în general nu au slăbit poziția reclamantului în așa fel încât procedura ulterioară menită să stabilească meritele acuzației penale împotriva acestuia a fost respinsă nedrept. În cazul instantaneu, așa cum în cazul menționat anterior, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Codului de procedură penală în vigoare la momentul respectiv, procedurile dinainte de judecătorul de judecată au fost desfășurate în camere și în absența părților.

Reclamanții ar putea face doar cereri scrise în fața judecătorului preliminar cu privire la competența instanței de examinare a cauzei și la legalitatea proiectului de pronunțare a acuzării, la acțiunile autorităților de anchetă penală și la modul în care dovezile au fost colectate de acestea. 13. Activitățile judecătorului înainte de judecată nu se referă la fondurile cauzei, iar deciziile judecătorului nu au avut ca scop determinarea elementelor esențiale ale presupusei infracțiuni (a se vedea punctul 4 mai sus). Aceste puncte au fost determinate de instanțele penale numai la etapa procesului (a se vedea punctele 7 și 8 mai sus). 14. Curtea observă, de asemenea, că reclamanții au avut posibilitatea de a prezenta toate argumentele lor în instanță în cursul procesului și că instanțele de la două niveluri de competență au ajuns la deciziile lor pe baza elementelor de probă prezentate de părți, inclusiv de solicitanți.

Aceștia și reprezentanții lor legali au participat în mod activ la procedurile de anchetă penală, au solicitat adăugarea de probe la dosar și au prezentat observații, iar instanțele au dat răspunsuri minuțioase la argumentele lor (a se vedea punctele 7 și 8 de mai sus). 15. Având în vedere faptul că, în cauza instantană, reclamanții au putut reitera argumentele lor în instanța de judecată și că nu există nici o indicație că această procedură nu a respectat toate garanțiile prevăzute la art. 6 din Convenție, Curtea consideră că analiza și raționamentul acesteia în Alexandru-Radu Luca Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că cererea este manifestament nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. (a) și 4 din Convenție.

Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 22 februarie 2024. Crina Kaufman Faris Vehabović Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice Lista reclamanților: cerere nr. 79490/17 Nu. Numele reclamantului Anul nașterii Naționalitate Locul de reședință Olezia CADAR 1975 Română Cluj-Napoca Eronim Ștefan CADAR 1973 Romanian Gherla FANY PRESTERI SERVICII S.R.L. 1992 Romanian Cluj- Napoca

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 79490/17 Olezia CADAR and Others against Romania The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 30 January 2024 as a Committee composed of: Faris Vehabović , President , Anja Seibert-Fohr, Sebastian Rădulețu , judges , and Crina Kaufman, Acting Deputy Section Registrar , Having regard to: the application (no. 79490/17) against Romania lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 16 November 2017 by the applicants listed in the appended table (“the applicants”), who were represented by Ms S. Almaș and Ms L. Cadar, lawyers practising in Cluj ‑ Napoca; the decision to give notice of the complaint under Article 6 of the Convention concerning the alleged breach of the applicant’s right to a fair hearing in the proceedings before a pre-trial judge to the Romanian Government (“the Government”), represented by their Agent, Ms O.F.

Ezer, of the Ministry of Foreign Affairs, and to declare the remainder of the application inadmissible; the parties’ observations; Having deliberated, decides as follows:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

1. The case concerns the alleged unfairness of criminal proceedings against the first two applicants, wife and husband and owners and managers of the applicant company, a commercial company.

THE COURT’S ASSESSMENT

9. Relying on Article 6 § 1 of the Convention, the applicants complained that the examination by the pre-trial judge, in chambers, of their challenge to the indictment had not complied with the principles of adversarial proceedings and equality of arms, thus impairing the fairness of the trial as a whole.

FANY PRESTĂRI SERVICII S.R.L.

1992 Romanian Cluj- Napoca