CASE OF ANNAGI HAJIBEYLI v. AZERBAIJAN

RESPONDENT

AZE

HOTĂRÂRE

22.10.2015

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Preliminary objection dismissed (Article 37-1 - Striking out applications);Violation of Article 3 of Protocol No. 1 - Right to free elections-{general} (Article 3 of Protocol No. 1 - Stand for election);Violation of Article 34 - Individual applications (Article 34 - Hinder the exercise of the right of petition);Non-pecuniary damage - award (Article 41 - Non-pecuniary damage;Just satisfaction)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF ANNAGI HAJIBEYLI v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2015)

HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1955 și locuiește în Baku. Reclamantul a fost desemnat de coaliția partidelor Frontului Popular și Musavat pentru a fi candidat în alegerile parlamentare din 7 noiembrie 2010 și a solicitat înregistrarea ca candidat în Constituția Electorală Saatli unimandate nr. 62. În timp ce Codul electoral a solicitat ca fiecare nominalizare ca candidat la alegerile parlamentare să fie susținută de cel puțin 450 de alegători, la 5 octombrie 2010, reclamantul a prezentat Comisiei Electorale de Constituție („ConEC”) 14 foi de semnătură conținând 675 de semnături ale votanților colectate în sprijinul candidatului său. Înainte de decizia ConEC privind problema înregistrării reclamantului în calitate de candidat, precizia foilor semnaturale și a altor documente de înregistrare prezentate de reclamant ar trebui să fie examinată pentru prima dată de către un grup de lucru special (ișçu qrupu) instituit de ConCE. Deși reclamantul a solicitat să fie prezent în timpul procesului de examinare de către grupul de lucru, acest lucru a avut loc fără el. Prin decizia din 11 octombrie 2010, ConEC a refuzat cererea de înregistrare a reclamantului ca candidat. ConEC a constatat că, în conformitate cu avizul grupului de lucru, o serie de semnături justificative nu erau valabile și că restul semnăturilor valabile numărau mai puțin de 450. În special, 597 din semnăturile 675 au fost examinate și s-a constatat că 257 din semnăturile respective erau invalide. 10. Următoarele motive au fost prezentate în documentul de examinare al Grupului de lucru al ConEC din 10 octombrie 2010: (a) trei semnături erau „semnături repetate”; (b) șapte semnături nu erau valabile deoarece au existat corecții necertificate ale acestora pe foile de semnătură; (c) douăsprezece semnături erau invalide datorită informațiilor personale necorespunzătoare furnizate cu privire la alegătorii; (d) o semnătură nu era validă deoarece era pe linia greșită; (e) 201 semnături nu erau autentice deoarece au fost făcute în mod repetat de aceleași persoane care au semnat deja foile de semnătură; și (f) treizeci și trei semnături erau invalide pentru „alte motive” (nespecificate). 11. La 13 octombrie 2010, reclamantul a depus o plângere la Comisia Electorală Centrală („CEC”) împotriva deciziei ConCE de a refuza înregistrarea. El s-a plâns, printre altele, de următoarele: (a) 257 semnături au fost considerate invalide pe baza unui simplu examen vizual, fără a face obiectul unei anchete suplimentare adecvate; (b) membrii grupului de lucru ConEC nu erau experți reali. Șeful grupului de lucru era un profesor de gimnastică școlară, în timp ce alți doi membri erau angajati unui comitet statistic și un angajat al departamentului pașapoartelor dintr-un birou local de poliție; (c) nu era explicat ceea ce constituia „alte” motive pentru declararea a treizeci și trei din semnăturile invalide; (d) împotriva cerințelor art. 59.3 din Codul electoral, reclamantul nu a fost invitat să participe la procesul de examinare a fișelor semnăturale de către grupul de lucru ConEC și, prin urmare, nu a fost privat de dreptul de a da explicații necesare experților; (e) împotriva cerințelor art. 59.13 din Codul electoral, nu a fost furnizat o copie a rezultatelor examinării foilor semnaturii de cel puțin 24 de ore înainte de întâlnirea ConEC pentru a decide înregistrarea reclamantului; (f) prezența reclamantului la ședința ConEC din 11 octombrie 2010 nu a fost asigurată. 12. Însoțită de plângerea sa către CEC, reclamantul a prezentat declarații scrise de peste 400 de alegători ale căror semnături au fost declarate invalide, afirmând autenticitatea semnăturilor lor. Cu toate acestea, potrivit reclamantului, aceste declarații nu au fost luate în considerare de către CEC. 13. CEC a efectuat o altă examinare a fișelor de semnătură folosind membrii grupului său de lucru. Reclamantul nu a fost invitat să participe la acest proces. Potrivit constatărilor grupului de lucru, un total de 238 de semnături au fost considerate invalide. Se pare că 233 dintre acestea au fost considerate inautentice, deoarece se presupunea că au fost făcute în mod repetat de aceleași persoane în numele altor persoane, iar cele cinci rămase au fost considerate invalide datorită informațiilor personale incorecte ale alegătorilor. 14. Reclamantul nu a fost invitat la reuniunea CEC care se ocupă de plângerea sa împotriva deciziei ConCE din 11 octombrie 2010. 15. Prin decizia din 16 octombrie 2010, CEC a respins plângerea reclamantului și a susținut decizia ConCE din 11 octombrie 2010. Acesta a constatat că, pe baza constatărilor grupului de lucru al CEC, 238 din 675 de semnături prezentate de reclamant nu erau valabile și că cele 437 de semnături valabile rămase erau sub numărul minim necesar de lege. 16. Reclamantul a primit copii ale deciziei CEC și avizului grupului de lucru la 17 octombrie 2010. 17. La 19 octombrie 2010, reclamantul a depus un recurs împotriva deciziei CEC la Curtea de Apel din Baku. El a reiterat plângerile făcute în fața CEC cu privire la decizia și procedurile ConCE. În plus, el a susținut, printre altele, următoarele plângeri: (a) în contradicție cu cerințele legislației electorale, CEC nu l-a notificat cu privire la reuniunile sale și să se asigure prezența sa în timpul examinării foilor semnăturale și examinarea plângerii sale; (b) CEC nu a respectat declarațiile scrise de peste 400 de alegători care confirmau autenticitatea semnăturilor lor și nu le-a luat în considerare; (c) CEC nu a furnizat nici un raționament și nu a abordat niciun argument al reclamantului în decizia sa. 18. Prin hotărârea din 22 octombrie 2010, Curtea de Apel a respins recursul reclamantului. Curtea a respins argumentele reclamantei ca fiind nerelevante sau neconvenționate și a constatat că nu există motive pentru a anula decizia CEC. 19. La 25 octombrie 2010, reclamantul a depus un nou recurs la Curtea Supremă, reiterând plângerile sale anterioare și susținând că Curtea de Apel Baku nu a efectuat o examinare echitabilă a cauzei și a eliberat o hotărâre nejustificată. 20. La 28 octombrie 2010, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului ca fiind nefondat, fără a examina argumentele sale în detaliu și fără a găsi motive de îndoială a constatărilor comisioanelor electorale și a Curții de Apel. 21. În plus față de reclamant în acest caz, reprezentantul reclamantului, Intigam Aliyev, reprezentând în mod material douăzeci și șapte de reclamanți în cazurile referitoare la alegerile parlamentare din 2010, precum și o serie de reclamanți în alte cazuri în fața Curții. Dl Aliyev a depus, de asemenea, o cerere în numele său în cazul alegerilor din 2010 (depunerea nr. 66684/12). 22. În august 2014, autoritățile fiscale au lansat o anchetă privind activitățile unor ONG, inclusiv Societatea pentru educație juridică, o ONG condusă de dl Aliyev. 23. La 7 august 2014, Curtea de district Nasim a emis un mandat de căutare care autorizează căutarea biroului dlui Aliyev în Societatea Educației Legii și confiscarea „documentelor juridice, financiare, contabile și bancare, a scrisorilor și a contractelor, a rapoartelor privind executarea contractelor de subvenții și a documentelor fiscale referitoare la înființarea, structura, funcționarea, înregistrarea aderării, primirea granturilor și a altor ajutoare financiare, precum și alocarea fondurilor acordate, precum și a computerelor, a discuțiilor, a cheilor USB și a altor dispozitive electronice care stoc informații relevante ...”. La 8 august 2014, dl Intigam Aliyev a fost arestat după interogarea unui investigator al Procurorului General în legătură cu procedura penală inițiată împotriva lui în temeiul articolului 192.2.2 (imprenditorialitatea ilegală), 213.1 (evaziunea fiscală pe scară largă) și 308.2 (abuz de putere) din Codul penal. În aceeași zi, Curtea de district Nasim a ordonat detenția sa în așteptarea procesului. El rămâne în detenție în timp ce procedurile penale împotriva lui sunt în așteptare. Situațiile referitoare la arestarea și detenția dlui Aliyev fac obiectul unei cereri separate formulate de el în fața Curții (depunerea nr. 68762/14). 25. La 8 și 9 august 2014, autoritățile de anchetă au efectuat o căutare a domiciliului și a biroului dlui Aliyev în temeiul mandatului de căutare al Curții de District Nasim din 7 august 2014, prin care au fost confiscate, printre altele, un număr mare de documente din biroul său, inclusiv toate dosarele referitoare la procedurile pendente în fața Curții, care au fost în posesia dlui Aliyev și care au implicat în total peste 100 de cereri. Dosarul privind prezentul caz, care, se pare, includea copii ale tuturor documentelor și corespondenței dintre Curte și părți, a fost, de asemenea, confiscat în întregime. Nu s-a făcut nici un inventar adecvat al dosarelor documentelor confiscate referitoare la procedurile Curții în înregistrările de căutare și confiscare din 8 și 9 august 2014. 26. Într-o dată neespecificată, dl Aliyev a depus o plângere la Curtea de District Nasim, susținând că căutarea era ilegală. El s-a plâns că investigatorul nu a înregistrat fiecare document confiscat în conformitate cu legea relevantă și a luat documentele fără a face un inventar. El s-a plâns în continuare cu privire la confiscarea documentelor și a dosarelor referitoare la procedurile în curs în fața Curții și instanțelor interne. 27. La 12 septembrie 2014, Curtea de district Nasim a respins cererea dlui Aliyev. Acesta a susținut că cercetările au fost efectuate în conformitate cu legea relevantă. În ceea ce privește confiscarea documentelor referitoare la cauzele pe care le-a susținut Curtea și instanța internă, s-a constatat că acestea nu au putut fi returnate reclamantului în această etapă a procedurii. În urma unui recurs, la 23 septembrie 2014, Curtea de Apel Baku a susținut hotărârea instanței de primă instanță din 12 septembrie 2014. 28. La 25 octombrie 2014, autoritățile de anchetă au transmis un număr de dosare referitoare la cererile depuse în fața Curții, inclusiv dosarul privind prezentul caz, avocatului dlui Aliyev. Decizia relevantă a investigatorului a precizat că „deoarece s-a stabilit că, printre documentele deținute la 8 și 9 august 2014, au existat dosare privind cererile de către o serie de persoane și organizații depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care nu au nicio legătură cu substanța procedurii penale [în raport cu dl Intigam Aliyev], [dosarele respective] au fost transmise [avocatului dlui Aliyev] dl Javad Javadov”.

The applicant was born in 1955 and lives in Baku. 6. The applicant was nominated by the coalition of the Popular Front and Musavat parties to stand as a candidate in the parliamentary elections of 7 November 2010 and applied for registration as a candidate in the singlemandate Saatli Electoral Constituency No. 62. 7. As the Electoral Code required that each nomination as a candidate for parliamentary elections be supported by a minimum of 450 voters, on 5 October 2010 the applicant submitted to the Constituency Electoral Commission (“the ConEC”) fourteen signature sheets containing 675 voter signatures collected in support of his candidacy. 8. Before the ConEC’s decision on the question of the applicant’s registration as a candidate, the accuracy of the signature sheets and other registration documents submitted by the applicant were to be first examined by a special working group (ișçi qrupu) established by the ConEC. Although the applicant had requested to be present during the process of the examination by the working group, this took place without him. 9. By a decision of 11 October 2010 the ConEC refused the applicant’s request for registration as a candidate. The ConEC found that, according to the opinion of the working group, a number of submitted supporting signatures were invalid, and that the remaining valid signatures numbered fewer than 450. In particular, 597 of the 675 signatures had been examined, and it was found that 257 of those signatures were invalid. 10. The following reasons were given in the ConEC working group’s examination record dated 10 October 2010: (a) three signatures were “repeat signatures”; (b) seven signatures were invalid because there were uncertified corrections of them on the signature sheets; (c) twelve signatures were invalid owing to incorrect personal information provided concerning those voters; (d) one signature was invalid because it was on the wrong line; (e) 201 signatures were not authentic because they had been made repeatedly by the same individuals who had already signed the signature sheets; and (f) thirty-three signatures were invalid for “other” (unspecified) reasons. 11. On 13 October 2010 the applicant lodged a complaint with the Central Electoral Commission (“the CEC”) against the ConEC decision to refuse registration. He complained, inter alia, of the following: (a) 257 signatures were deemed invalid on the basis of a mere visual examination, without any additional adequate investigation; (b) the members of the ConEC working group were not real experts. The head of the working group was a school gym teacher, while two other members were an employee of a statistics committee and an employee of the passports department of a local police office; (c) there was no explanation as to what constituted “other” reasons for declaring thirty-three of the signatures invalid; (d) contrary to the requirements of Article 59.3 of the Electoral Code, the applicant had not been invited to participate in the process of examination of the signature sheets by the ConEC working group, and thus had been deprived of the right to give the necessary explanations to the experts; (e) contrary to the requirements of Article 59.13 of the Electoral Code, he had not been provided with a copy of the results of the examination of the signature sheets at least twenty-four hours prior to the ConEC meeting to decide on the applicant’s registration; (f) the applicant’s presence at the ConEC meeting of 11 October 2010 had not been ensured. 12. Enclosed with his complaint to the CEC, the applicant submitted written statements by over 400 voters whose signatures had been declared invalid, affirming the authenticity of their signatures. However, according to the applicant, those statements were not taken into consideration by the CEC. 13. The CEC conducted another examination of the signature sheets using members of its own working group. The applicant was not invited to participate in this process. According to the working group’s findings, a total of 238 signatures were considered to be invalid. It appears that 233 of those were considered inauthentic because they had allegedly been made repeatedly by the same persons in the name of other persons, and the remaining five were found to be invalid owing to the voters’ incorrect personal information. 14. The applicant was not invited to the CEC meeting dealing with his complaint against the ConEC decision of 11 October 2010. 15. By a decision of 16 October 2010 the CEC dismissed the applicant’s complaint and upheld the ConEC decision of 11 October 2010. It found that, on the basis of the findings of the CEC’s own working group, 238 out of 675 signatures submitted by the applicant were invalid and that the remaining 437 valid signatures were below the minimum number required by law. 16. The applicant was given copies of the CEC decision and the working group opinion on 17 October 2010. 17. On 19 October 2010 the applicant lodged an appeal against the CEC decision with the Baku Court of Appeal. He reiterated his complaints made before the CEC concerning the ConEC decision and procedures. Moreover, he raised, inter alia, the following complaints: (a) contrary to the requirements of the electoral law, the CEC had failed to notify him of its meetings and to ensure his presence during the examination of the signature sheets and the examination of his complaint; (b) the CEC had ignored the written statements by over 400 voters confirming the authenticity of their signatures and had failed to take them into account; and (c) the CEC had failed to provide any reasoning and had not addressed any of the applicant’s arguments in its decision. 18. By a judgment of 22 October 2010 the Baku Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal. The court dismissed the applicant’s arguments as irrelevant or unsubstantiated, and found that there were no grounds for quashing the CEC’s decision. 19. On 25 October 2010 the applicant lodged a further appeal with the Supreme Court, reiterating his previous complaints and arguing that the Baku Court of Appeal had not carried out a fair examination of the case and had delivered an unreasoned judgment. 20. On 28 October 2010 the Supreme Court dismissed the applicant’s appeal as unsubstantiated, without examining his arguments in detail and finding no grounds for doubting the findings of the electoral commissions and the Court of Appeal. 21. In addition to the applicant in the present case, at the material time the applicant’s representative Mr Intigam Aliyev was representing twentyseven other applicants in cases concerning the 2010 parliamentary elections and a number of applicants in other cases before the Court. Mr Aliyev has also lodged an application on his own behalf in a case relating to the 2010 elections (application no. 66684/12). 22. In August 2014 the prosecution authorities launched an investigation into the activities of a number of NGOs, including the Legal Education Society, an NGO headed by Mr Aliyev. 23. On 7 August 2014 the Nasimi District Court issued a search warrant authorising the search of Mr Aliyev’s office in the Legal Education Society and seizure of “legal, financial, accounting and banking documents, letters and contracts, reports on execution of grant contracts and tax documents relating to [the organisation’s] establishment, structure, functioning, membership registration, receipt of grants and other financial aid, and allocation of granted funds, as well as computers, disks, USB keys and other electronic devices storing relevant information ...” 24. On 8 August 2014 Mr Intigam Aliyev was arrested after questioning by an investigator of the Prosecutor General’s Office in connection with the criminal proceedings instituted against him under Articles 192.2.2 (illegal entrepreneurship), 213.1 (large-scale tax evasion) and 308.2 (abuse of power) of the Criminal Code. On the same day, the Nasimi District Court ordered his detention pending trial. He remains in detention while the criminal proceedings against him are pending. The circumstances relating to Mr Aliyev’s arrest and detention are the subject of a separate application brought by him before the Court (application no. 68762/14). 25. On 8 and 9 August 2014 the investigation authorities conducted a search of Mr Aliyev’s home and office pursuant to the Nasimi District Court’s search warrant of 7 August 2014, seizing, inter alia, a large number of documents from his office, including all the case files relating to the pending proceedings before the Court, which were in Mr Aliyev’s possession and which concerned over 100 applications in total. The file relating to the present case, which, it appears, included copies of all the documents and correspondence between the Court and the parties, was also seized in its entirety. No adequate inventory of the seized document files relating to the Court proceedings was made in the search and seizure records of 8 and 9 August 2014. 26. On an unspecified date Mr Aliyev lodged a complaint with the Nasimi District Court, claiming that the search had been unlawful. He complained that the investigator had failed to register each seized document as required by the relevant law and had taken the documents without making an inventory. He further complained about the seizure of the documents and files relating to the ongoing court proceedings before the Court and the domestic courts. 27. On 12 September 2014 the Nasimi District Court dismissed Mr Aliyev’s claim. It held that the searches had been conducted in accordance with the relevant law. As to the seizure of the documents relating to the cases pending before the Court and the domestic court, it found that they could not be returned to the applicant at this stage of the proceedings. Following an appeal, on 23 September 2014 the Baku Court of Appeal upheld the first-instance court’s decision of 12 September 2014. 28. On 25 October 2014 the investigation authorities returned a number of the case files concerning the applications lodged before the Court, including the file relating to the present case, to Mr Aliyev’s lawyer. The investigator’s relevant decision specified that “since it has been established that among documents seized on 8 and 9 August 2014 there were files concerning applications by a number of individuals and organisations lodged with the European Court of Human Rights, which have no relation to the substance of the criminal proceedings [against Mr Intigam Aliyev], [those files] have been delivered to [Mr Aliyev’s lawyer] Mr Javad Javadov”.

§ Cauze similare