Sari la conținut
CtEDO 11.06.2015 Auto

CASE OF TAHIROV v. AZERBAIJAN

RESPONDENT
AZE
HOTĂRÂRE
11.06.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Articole
Articolul 37, Articolul 41, Articolul 3 din Protocolul 1
Concluzie
  • Excepție preliminară
  • Încălcare — Articolul 3 din Protocolul 1
  • Prejudiciu moral — sumă acordată
Citează această cauză
CASE OF TAHIROV v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1952 și locuiește în Sumgayit. Reclamantul s-a desemnat ca candidat independent în alegerile parlamentare din 7 noiembrie 2010 și a solicitat înregistrarea ca candidat în Constituția electorală unică Sumgayit-Absheron nr. 44. În timp ce Codul electoral impune ca fiecare nominalizare ca candidat la alegerile parlamentare să fie susținută de cel puțin 450 de alegători, la 6 octombrie 2010, reclamantul a prezentat Comisiei Electorale de Constituție („ConEC”) douăsprezece fișe de semnătură conținând 600 de semnături ale votanților colectate în sprijinul candidatului său. Înainte de decizia ConEC privind problema înregistrării reclamantului în calitate de candidat, precizia foilor semnaturale și a altor documente de înregistrare prezentate de reclamant ar trebui să fie examinată pentru prima dată de către un grup de lucru special (ișçu qrupu) instituit de ConCE.

La 11 octombrie 2010, reclamantul a fost invitat la ConEC. El a fost informat că validitatea semnăturilor de susținere prezentate de el a fost deja examinată de grupul de lucru ConEC și că, pe baza rezultatelor examinării respective, ConEC a avut o audiere privind dacă să-l înregistreze ca candidat. Potrivit reclamantului, el a protestat oral asupra faptului că nu a fost informat cu privire la momentul examinării de către grupul de lucru a firmelor sale și că ConEC a luat o decizie fără participarea sa. 10. La 12 octombrie 2010, reclamantul a fost informat că prin decizia din 11 octombrie 2010, ConEC a refuzat cererea de înregistrare a reclamantului ca candidat. ConEC a constatat că, în conformitate cu avizul grupului de lucru, o serie de semnături justificative nu erau valabile și că numărul semnăturilor valabile rămase era sub 450. Potrivit deciziei ConCE, grupul de lucru se bazase pe avizele doi dintre experții săi.

În special, expertul M.M. a constatat că 172 semnături nu au fost autentice, deoarece au fost executate în repetate rânduri de aceleași persoane care au semnat deja foile de semnătură. Expert AV. a constatat că un total de 243 semnături nu erau valabile. În decizia ConCE nu s-a dat mai multe detalii cu privire la motivele invalidării semnăturilor respective. 11. Reclamantul a primit o copie a deciziei ConCE la 12 octombrie 2010. Cu toate acestea, avizele de experți relevante nu au fost puse la dispoziția acestuia până la o nouă cerere scrisă a reclamantului în acest sens. 12. Potrivit reclamantului, avizul expert al M.M. a fost undată, în timp ce opinia expertă a AV. a fost datat de 11 octombrie 2010. Nici o copie a acestor avize de experți nu a fost depusă Curtei fie de către solicitant, fie de către Guvern.

Cu toate acestea, se poate percepe din alte documente în cazul în care, în conformitate cu aceste opinii de experți, următoarele motive au fost prezentate pentru invalidarea unora dintre semnături: (a) 86 de grupuri de semnături, care constau într-un total de 258 de semnături, au fost „probabil (ehtimal ki) executate de aceeași persoană din fiecare grup”; din aceste motive, 86 dintre aceste semnături au fost considerate valabile, în timp ce cele 172 rămase au fost considerate invalide; (b) au fost găsite opt semnături invalide deoarece informațiile privind adresele alegătorilor erau incomplete (numai a fost menționată orașul de reședință); și (c) 60 de semnături au fost considerate nu valabile deoarece informațiile privind adresele alegătorilor relevante au fost omitete orașului de reșediție (toținând toate alegătorilor locuiți în Sumgayit).

13. La 14 octombrie 2010, reclamantul a depus o plângere la Comisia Electorală Centrală („CEC”) împotriva deciziei ConCE de a refuza înregistrarea. El s-a plâns, printre altele, de următoarele: (a) în contradicție cu cerințele articolului 59.3 din Codul electoral, reclamantul nu a fost invitat să participe la procesul de examinare a foilor semnăturale de către grupul de lucru al ConEC și, prin urmare, nu are dreptul de a da explicații necesare experților; (b) în contradicție cu cerințele prevăzute la art. 59.13 din Codul electoral, nu a fost furnizat o copie a dosarului privind rezultatele examinării foilor semnăturale cel puțin douăzeci și patru de ore înainte de reuniunea ConEC privind înregistrarea reclamantului; (c) prezența reclamantului la reuniunea ConCE din 11 octombrie 2010 nu a fost asigurată; și (d) constatările grupului de lucru al ConEC că un astfel de număr mare de semnaturi nu erau în mod factual, arbitrar și injustificabil formalist.

În special, concluzia că 172 semnături au fost „executate de aceeași persoană” a fost acceptată ca fiind un fapt stabilit doar pe baza unei indicații a unei astfel de probabilități de către expert, în absența oricărei verificări factuale suplimentare. În plus, invalidarea semnăturilor rămase datorită informațiilor incomplete privind adresele alegătorilor a fost greșită, deoarece aceste informații nu erau „incorrecte” în sensul articolului 59.7.1 din Codul electoral (pe care ConEC se bazase), dar pur și simplu incomplete și ar putea fi rectificate, prin urmare, dacă reclamantul avea ocazia de a face acest lucru conform Codului electoral. În opinia reclamantului, ținând cont de locația teritorială a grupului electoral, ar fi trebuit să fie clar ConEC că alegătorii în cauză locuiau în Sumgayit, chiar dacă nu au menținut orașul de reședință pe fișele semnaturii.

14. Însoțită de plângerea sa către CEC, reclamantul a prezentat declarații scrise de nouăzeci și un alegători, ale căror semnături au fost declarate invalide, afirmând autenticitatea semnăturilor lor. De asemenea, el a prezentat fotocopie cu carduri de identitate ale mai multor alegători pentru a clarifica situația cu adresele lor de reședință. Cu toate acestea, potrivit reclamantului, documentele respective nu au fost luate în considerare de către CEC. 15. CEC a efectuat o altă examinare a foilor semnăturale de către membrii propriului grup de lucru. Reclamantul nu a fost invitat să participe la acest proces. Potrivit procesului-verbal al grupului de lucru din 15 octombrie 2010 și al două avize de experți, un total de 178 de semnături au fost considerate invalide.

În special, expertul A.A. a constatat că trei semnături nu erau valabile deoarece aparțineau persoanelor care nu aveau dreptul de a vota (minori sub 18 ani) și că alte trei semnături au fost executate de persoane ale căror număr de document de identificare a fost declarat incorect. Expert U.A. a constatat că „45 grupuri de semnături, care constă în un total de 217 semnături, au fost, probabil, executate de aceeași persoană din fiecare grup” (“217 Ädęd imza 45 qrup olmaqla öz aralarında ehtimal ki, eyni șÄxs tÄrÄfindŏn icra olunmușdur”).

Aceasta a însemnat că o semnătură din fiecare astfel de grup ar trebui considerată valabilă (un total de 45), în timp ce restul ar trebui considerat invalid (un total de 172). 16. Reclamantul nu a fost invitat la reuniunea CEC care se ocupă de plângerea sa împotriva deciziei ConCE din 11 octombrie 2010. 17. Prin decizia din 17 octombrie 2010, CEC a respins plângerea reclamantului și a susținut decizia ConCE din 11 octombrie 2010. Acesta a constatat că, pe baza constatărilor grupului de lucru al CEC, 178 din 600 de semnături prezentate de reclamant nu erau valabile și că numărul rămas de 422 de semnături valabile era sub minimul necesar de lege. 18. Reclamantul a primit copii ale deciziei CEC și a documentelor relevante ale grupului de lucru la 18 octombrie 2010. 19. La 20 octombrie 2010, reclamantul a depus un recurs împotriva deciziei CEC la Curtea de Apel din Baku.

El a reiterat plângerile făcute în fața CEC cu privire la decizia și procedurile ConCE.

În plus, el a susținut, printre altele, următoarele plângeri: (a) contrariul cerințelor legislației electorale, CEC nu l-a notificat cu privire la reuniunile sale și să-și asigure prezența în timpul examinării foilor de semnătură și a examinării plângerii sale; (b) documentele relevante ale CEC au fost puse la dispoziția lui într-o manieră liniștită, care este contrar cerințelor legislației electorale și l-a privat de posibilitatea de a contesta deciziile CEC și grupul său de lucru mai eficient; (c) deciziile comisioanelor electorale au fost bazate pe opinii de experți care nu conțin nimic mai mult decât conjectura și speculația (care semnătura era „probabil” („ehmal ki”) falsificate), în loc de fapte stabilite în mod corespunzător; (d) CEC a ignorat declarațiile scrise de către noventazele alegători care au confirmat autenticitatea semnăturilor lor invalidate și nu au fost luate; (e) și (e) CECCEC a e) nu a furnificat niciun raționat niciun raționat niciun rațion și nu s-ar și nu s-a niciun argument al solicitant.

20. Prin hotărârea din 23 octombrie 2010, Curtea de Apel a respins recursul reclamantului. În hotărârea sa, instanța a luat act de deciziile ConCE și CEC, a început să citeze o serie de dispoziții ale Codului electoral și ale Codului de Procedură Civilă fără să explice relevanța acestora față de faptele de față, nu a abordat niciunul dintre argumentele reclamantului și a respins recursul său ca fiind „nesubstanțiat” fără a furniza motive pentru obținerea unei astfel de concluzii. 21. La 30 octombrie 2010, reclamantul a depus un recurs suplimentar la Curtea Supremă, reiterând plângerile sale anterioare și susținând că Curtea de Apel Baku nu a efectuat o examinare echitabilă a cauzei și a eliberat o hotărâre nejustificată.

22. La 2 noiembrie 2010, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului ca fiind nefondat, fără a examina argumentele sale în detaliu și fără a găsi motive de îndoială a constatărilor comisioanelor electorale și a Curții de Apel.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2015-10-22
0,96
CASE OF ANNAGI HAJIBEYLI v. AZERBAIJAN
Reclamantul s-a născut în 1955 și locuiește în Baku. Reclamantul a fost desemnat de coaliția partidelor Frontului Popular și Musavat pentru a fi candidat în alegerile parlamentare din 7 noiembrie 2010 și a solicitat înregistrarea ca candida
CtEDO 2015-12-17
0,95
CASE OF GASIMLI AND OTHERS v. AZERBAIJAN
UZULUI Datele nașterii reclamanților și locurile de reședință sunt prezentate în apendicele. Reclamanții au fost candidați în alegerile parlamentare din 7 noiembrie 2010 și au solicitat înregistrarea ca candidați în diferite grupări elector
CtEDO 2015-12-17
0,95
CASE OF VUGAR ALIYEV AND OTHERS v. AZERBAIJAN
Datele de naștere și locurile de reședință ale reclamanților sunt prezentate în apendice. Reclamanții au fost desemnați de Blocul Electoral Karabakh ca candidați în alegerile parlamentare din 7 noiembrie 2010 și au solicitat înregistrarea c
CtEDO 2016-06-16
0,95
CASE OF SOLTANOV AND OTHERS v. AZERBAIJAN
Datele de naștere și locurile de reședință ale reclamanților sunt prezentate în apendice. Reclamanții au fost candidați în alegerile parlamentare din 7 noiembrie 2010 și au solicitat înregistrarea ca candidați în diferite grupări electorale
CtEDO 2014-08-26
0,95
SHIRINLI v. AZERBAIJAN
Comunicat la 26 august 2014 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 43776/11 Tariel SHIRINLI împotriva Azerbaidjanului depusă la 8 iunie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Tariel Shirinli, este un național azerian, născut în 1955 și locuiește în I
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă