3ra-641/25 — contestarea actului administrativ

3ra-641/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Carpinschi Dina,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Carpinschi Dina împotriva Comisiei Electorale Centrale cu

privire la anularea hotărârii nr. 3860 din 25 august 2025 „privind cererea de

înregistrare a doamnei Dina Carpinschi în calitate de candidat independent la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova” pentru alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să

reexamineze listele de subscripție depuse de Carpinschi Dina, cu participarea sa la

procesul de verificare, în conformitate cu art. 44 alin. (3) Cod administrativ și cu

Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă,

întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție,

împotriva hotărârii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-641/25

PIGD 2-25122982-01-3ra-03092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul

recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei. Cerințe specifice pentru

listele de subscripție. Candidatul independent nu este înregistrat, dacă, după verificare, se constată

că nu a fost prezentat numărul necesar de semnături ori, după invalidarea listelor de subscripție

și/sau a semnăturilor din acestea, numărul lor s-a redus sub plafonul minim prevăzut la art. 113 alin.

(1) din Codul electoral.

Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan

4 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Carpinschi

Dina,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ electoral, concretizată ulterior, împotriva Comisiei Electorale

Centrale solicitând:

- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3860 din 25 august 2025;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze listele de subscripție depuse

de doamna Dina Carpinschi, cu participarea sa la procesul de verificare, în conformitate

cu art. 44 alin. (3) din Codul administrativ și cu Regulamentul privind constituirea și

înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de

subscripție.

solicitărilor privind ilegalitatea actului administrativ reclamanta, a indicat că la 18

august 2025, în calitate de candidată independentă la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea

de înregistrare a candidaturii pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025,

împreună cu listele de subscripție și toate documentele prevăzute de Codul electoral

și de Regulamentul privind desemnarea și înregistrarea candidaților, aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023.

depusă, și, prin hotărârea nr. 3860/2025 a respins înregistrarea candidaturii pe

motiv că numărul de semnături valabile ar fi sub pragul minim prevăzut de art. 113

alin. (1) din Codul electoral.

de semnături, adică 178 peste pragul minim legal stabilit pentru femei-candidat

(1000 semnături). Totuși, în urma verificărilor efectuate, Comisia Electorală

Centrală a declarat valabile doar 908 semnături, invalidând 270 de semnături pentru

erori minore precum:

- 152 cazuri de date personale incorecte;

- 82 cazuri de act de identitate indicat incorect;

1

- alte cazuri izolate, precum lipsa unor acte sau semnături duble.

verificare a listelor de subscripție, deși era direct vizată de efectele actului

administrativ. Iar acest fapt reprezintă o încălcare gravă a art. 44 alin. (3) din Codul

administrativ, care obligă autoritatea să atragă în procedură persoanele ale căror

drepturi pot fi afectate.

și la listele de subscripție pentru a verifica semnăturile anulate, însă Comisia

Electorală Centrală a refuzat, invocând protecția datelor cu caracter personal.

un dezechilibru evident între candidat și autoritatea electorală, contrar principiului

egalității armelor.

3860/2025 prin care s-a respins cererea de înregistrare, afectează în mod direct

dreptul fundamental de a fi aleasă garantat de art. 38 din Constituție și art. 3 din

Protocolul nr. 1 la CEDO, constituind un act administrativ disproporționat și

nejustificat.

Comisia Electorală Centrală a fost legat de numărul insuficient de semnături

valabile. Potrivit articolului 113 alin. (1) din Codul electoral, un candidat

independent trebuie să depună minimum 1000 de semnături pentru a putea fi

înregistrat în calitate de concurent electoral. Deși reclamanta a depus 1178 de

semnături, în urma verificării efectuate de către aparatul Comisiei Electorale

Centrale au fost declarate valabile doar 908 semnături, restul fiind invalidate pentru

diverse motive. În consecință, Comisia Electorală Centrală a concluzionat că

pragul minim legal nu a fost întrunit și, prin urmare, candidatura nu poate fi admisă.

declarării semnăturilor ca nevalabile. Conform raportului intern de verificare, din

totalul de 1178 de semnături prezentate, 152 de semnături au fost invalidate pentru

erori în datele personale ale semnatarilor, cum ar fi nume, prenume, adresă sau alte

informații incomplete ori scrise incorect. Alte 82 de semnături au fost considerate

nevalabile pe motiv că datele actului de identitate au fost indicate incorect sau nu

au corespuns informațiilor din registrele oficiale. Iar 36 de semnături au fost

eliminate din alte motive, precum semnături duble, lipsa unor date obligatorii sau

neconcordanțe între liste și registrele oficiale. Comisia Electorală Centrală a

concluzionat că aceste neajunsuri fac imposibilă confirmarea autenticității

semnăturilor respective și că ele nu pot fi luate în calcul la stabilirea numărului total

de susținători.

2

Centrală, a fost obligația respectării stricte a legislației electorale și anume art. 16

alin. (2) și art. 113 din Codul electoral, care prevede că înregistrarea unui candidat

independent nu este posibilă în lipsa pragului minim de 1000 de semnături valabile.

În opinia Comisiei Electorale Centrale, această condiție are caracter imperativ, iar

instituția nu dispune de marjă de apreciere atunci când numărul de semnături este

inferior celui prevăzut de lege. La fel a invocat și protecția datelor cu caracter

personal.

de subscripție conțin informații personale sensibile ale alegătorilor și, prin urmare,

nu pot fi puse la dispoziția candidatului sau a reprezentanților acestuia în cadrul

procedurii de verificare. Din acest motiv, candidata nu a fost invitată la procesul de

verificare a semnăturilor și nu i s-a permis accesul la documentele justificative,

ceea ce, în opinia Comisiei Electorale Centrale, ar fi necesar pentru protejarea

confidențialității datelor cetățenilor.

concluzionat că, întrucât numărul minim de 1000 de semnături valabile nu a fost

întrunit, actele depuse nu respectă cerințele Codului electoral, iar instituția nu are

competența legală de a dispune înregistrarea candidatului în lipsa acestui criteriu.

Prin urmare, cererea de înregistrare a reclamantei în calitate de candidat

independent a fost respinsă.

Electorale Centrale și cu hotărârea nr. 3860 din 25 august 2025, deoarece la

adoptarea actului contestat autoritatea pârâtă a sfidat grav prevederile legii, a

ignorat circumstanțele de fapt, a încălcat procedurile de adoptare și a emis un act

individual defavorabil neîntemeiat și ilegal.

Centrală a respins cererea de înregistrare a candidaturii reclamantei în calitate de

candidat independent la funcția de deputat, invocând mai multe motive pe care le

consideră neîntemeiate, disproporționate și contrare atât Codului electoral, cât și

standardelor internaționale privind dreptul de a candida.

nevalidarea a 908 semnături ceea reprezentă un deficit de 92 de semnături sub

pragul minim de 1000 prevăzut de art. 113 alin. (1) de Codul electoral, este eronată,

iar respingerea candidaturii este nejustificată, întrucât din totalul semnăturilor

invalidate, 234 au fost anulate pentru erori minore dintre care 152 pentru greșeli în

datele personale și 82 pentru indicarea incorectă a actului de identitate. Astfel de

neconcordanțe puteau fi verificate cu ușurință de Comisia Electorală Centrală, prin

3

interogarea registrelor oficiale, iar invalidarea automată a acestor semnături denotă

un formalism excesiv.

prevăd în mod expres că autoritățile electorale trebuie să evite formalismul exagerat

și să acorde prioritate exercitării efective a dreptului de a candida, iar CEDO, în

cauza Tahirov c. Azerbaidjan (2015), a stabilit că, atunci când există dubii asupra

autenticității unor semnături, autoritățile trebuie să interpreteze situația în favoarea

candidatului și să asigure că drepturile electorale sunt practice și efective, nu

teoretice și iluzorii.

proporțională și să valideze semnăturile care puteau fi confirmate prin registrele

oficiale, fapt ce ar fi permis candidatei să întrunească pragul minim legal.

întreagă de subscripție pe motiv că nu a fost semnată de colector. În opinia

reclamantei această decizie este abuzivă și nejustificată, întrucât ea nu a avut un

grup de colectori, ci a colectat personal toate semnăturile. În momentul depunerii

listelor, candidata a informat expres Comisia Electorală Centrală despre faptul că a

colectat singură semnăturile și și-a asumat integral răspunderea pentru

autenticitatea acestora. Semnătura colectorului reprezintă o formalitate tehnică,

menită să confirme veridicitatea datelor, însă în acest caz era evident cine a colectat

informațiile, astfel încât nu exista niciun risc privind falsificarea acestora.

motiv este o măsură disproporționată, contrară principiului proporționalității

consacrat de art. 54 din Constituție, și afectează direct dreptul candidatei de a

beneficia de o evaluare corectă a dosarului său.

că candidații pot asista la verificarea listelor dacă depun o cerere în acest sens, însă

Dina Carpinschi nu a solicitat acest lucru. În acest context reclamanta subliniază că

acest argument este nefondat, deoarece, potrivit pct. 169 din Regulamentul privind

verificarea listelor de subscripție, candidații au dreptul să asiste la procesul de

verificare a listelor, însă acest drept devine efectiv numai dacă autoritatea îi

informează corespunzător despre această posibilitate.

comunice explicit candidatei existența acestui drept și să îi pună la dispoziție

Ghidul privind funcționarea aplicației „Liste de Subscripție”, aprobat prin

dispoziția președintelui Comisiei Electorale Centrale, astfel încât candidata să

poată decide dacă dorește să participe la procedură.

4

de a cunoaște toate regulamentele interne ale Comisiei Electorale Centrale, iar

neinformarea candidatei ar reprezenta o încălcare gravă a art. 44 alin. (3) din Codul

administrativ, care stabilește obligația autorităților de a atrage în procedură

persoanele ale căror drepturi pot fi afectate. Mai mult, dacă autoritatea are

cunoștință despre aceste persoane, ea este obligată să le informeze despre inițierea

și desfășurarea procedurii.

Electorale Centrale de a permite candidatei accesul la listele de subscripție pentru

verificarea semnăturilor invalidate. Prin adresarea CEC8/8609 din 25 august 2025,

președintele Comisiei Electorale Centrale a respins solicitarea reclamantei,

invocând că listele conțin date cu caracter personal.

caracter personal au fost colectate chiar de candidată în etapa depunerii

semnăturilor, iar aceasta avea deja acces la aceste informații. Invocarea protecției

datelor este lipsită de temei atunci când persoana care solicită accesul este chiar cea

care a colectat datele respective.

verifice corectitudinea invalidării semnăturilor și să formuleze obiecții motivate,

afectând grav dreptul său la apărare. Această conduită demonstrează o neglijență

evidentă și o atitudine de rea-credință din partea autorității electorale față de

drepturile unui candidat independent. Candidata nefiind invitată să participe la

procedura administrativă de verificare a listelor de subscripție, a fost lipsită de

posibilitatea de a prezenta explicații, de a aduce probe și de a formula obiecții

privind semnăturile considerate nevalabile.

a efectuat o apreciere eronată și superficială a circumstanțelor prezentei spețe,

adoptând o hotărâre care nu corespunde situației reale de fapt și că, a acționat cu

lipsă de imparțialitate și bună-credință, manifestând un comportament arbitrar și

discreționar la adoptarea actului contestat.

grave, respectiv restrângerea unui drept fundamental, în absența audierii persoanei

interesate și fără acordarea dreptului la apărare contravine principiilor unui proces

echitabil și afectează grav legalitatea procedurii administrative.

act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de

respingerea unui act administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să

5

fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează

a fi emis. Audierea poate fi făcută verbal sau în scris.

administrativă a reclamantei, constituie o încălcare gravă a tuturor garanțiilor

acestuia, oferite de Codul administrativ pentru protejarea intereselor legitime.

legalității, conform căruia autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate

cu legea (art. 21 Cod administrativ). Autoritățile publice trebuie să aplice tratament

egal, să fie imparțiali și să dea dovadă de bună credință (art. 23-25 Cod

administrativ).

administrativ individual defavorabil, a omis unele principii ale examinării oricărei

proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice

- principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente esențiale

al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei decizii, fără a permite

candidatei accesul la verificarea listelor de subscripție și prin lipsa posibilității de

a formula obiecții în timpul procesului de control, autoritatea a plasat reclamanta

într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversarii săi, și reprezintă un

tratament discriminatoriu, inechitabil.

administrativ defavorabil reclamanta a menționat că prin actul administrativ, prin

care a fost exclusă din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025, fiind refuzată înregistrarea candidaturii sale la funcția de deputat

în Parlamentul Republicii Moldova, este prejudiciată grav, îi sunt încălcate

drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul fundamental de a fi

ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este discriminată în raport cu

alți potențiali concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la o campanie

electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.

legitim urmărit de legislația electorală, transformând cerința privind numărul

minim de semnături dintr-un instrument de verificare într-o barieră

disproporționată, ce afectează esența dreptului de a candida.

pentru respingerea candidaturii Dinei Carpinschi sunt neîntemeiate și se bazează

pe interpretări excesiv de formale ale legislației, pe invalidări nejustificate ale

semnăturilor, pe neinformarea candidatei cu privire la drepturile sale procedurale

și pe refuzul de a-i permite accesul la documentele esențiale.

6

Carpinschi în calitate de candidat independent la alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025, aceasta este privată și limitată în exercitarea drepturilor sale

fundamentale.

principiilor legale prevăzute de Codul electoral și Codul administrativ, deoarece în

temeiul art. 18 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală are misiunea

creării de condiții optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii

Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul

unor alegeri libere și corecte. Totodată potrivit art. 19 alin. (1) Comisia Electorală

Centrală este obligată să se conducă de principiul imparțialității și neutralității

politice.

menționate la art.16 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (1), art. 24 alin.(1)

și art. 25 din Codul administrativ, deoarece organul electoral, în procesul adoptării

actului administrativ individual defavorabil contestat, a omis unele principii ale

examinării oricărei proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie,

producătoare de efecte juridice - principiul disponibilității și principiul egalității

armelor, fiind elemente esențiale al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea

unei hotărâri, fără a se lua în calcul argumentele prezentate în explicațiile

reclamantei, reprezintă un tratament discriminatoriu, inechitabil.

autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea. (art. 21 Codul

administrativ) Procedura administrativă trebuie să se realizeze conform scopului

(art. 28 al Codului administrativ).

respectării legilor inclusiv de către forul legislativ suprem al statului, această

exigență fiind impusă nu doar indivizilor sau persoanelor juridice private, ci

autorităților și instituțiilor publice. În măsura în care legalitatea vizează actele

agenților publici, este important ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor care le-

au fost acordate.

inclusiv a instituțiilor statale, normelor clare, previzibile și prestabilite ale

dreptului.

aspect formal, presupune că, autoritatea publică trebuie să fie investită cu

competențe prin lege, să organizeze aplicarea legii și să aplice nemijlocit legea.

Astfel, prima cerință a legalității este existența legii care reglementează activitatea

7

administrativă a autorității publice prin care își realizează competențele, în special

când este vorba de activitate administrativă discreționară și obligația autorităților

publice de a desfășura activitatea administrativă discreționară corespunzător

scopului legii. În acest sens, legea care stabilește discreția trebuie să determine, de

asemenea, limitele discreției acordate autorității cu suficientă claritate, având în

vedere scopul pentru care atribuțiile legale a autorității au fost reglementate pentru

evitarea desfășurării unei activități administrative arbitrare. Având în vedere cele

expuse, orice limitare a exercitării drepturilor și libertăților persoanelor trebuie

evaluată din punct de vedere al legalității acesteia.

că principiul proporționalității se referă la faptul că măsurile prin care se efectuează

o ingerință în drepturile persoanei, ar trebui folosite cu atenție și numai atunci când

este cu adevărat urgent. Prin urmare, puterea publică nu ar trebui să intervină în

drepturi mai mult decât este necesar. Din aceste motiv, principiul proporționalității

este adesea denumit „interdicția excesului”. În substanță, principiul

proporționalității este un „mijloc de cântărire”, atunci când autoritatea publică

intervine prin activitatea administrativă în drepturile persoanei.

elemente. Potrivit algoritmului de verificare a proporționalității, testul eșuează și

actul administrativ individual este ilegal, dacă cel puțin lipsește un element. În așa

fel, o măsură oficială întreprinsă de autoritățile publice este proporțională, dacă are

un scop legitim; este potrivită; necesară; rezonabilă.

137 din Codul administrativ care reglementează dreptul discreționar, prin urmare

deși în actul administrativ unde se manifestă puterea discreționară se referă la

aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității publice (CEC) o anumită

libertate de decizie, acest lucru nu presupune în nici un caz devierea de la litera

legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă

finalității actului, sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului

intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deci să

corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”, a

cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor legalității, oportunității și a

echității. Respectiv, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având

obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu

și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii. Or, puterea discreționară nu

trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără control, cum se

pare că ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”.

8

exterioare pe care legea le stabilește puterii discreționare a administrației, intervine

excesul de putere, motiv pentru care actul de constatare este ilegal.

înregistrare în calitate de candidat independent din lista partidelor care pot participa

la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, este limitată în exercitarea

drepturilor sale fundamentale.

Moldova, voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se

exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal,

egal, direct, secret și liber exprimat. Dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor

Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii.

nr. I al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Liberaților

fundamentale.

poporului Republicii Moldova. Această suveranitate este exercitată prin alegeri

libere. Odată ce o bună parte din cetățeni sunt eliminați abuziv din dreptul său de a

candida, atunci o parte din popor este limitat în dreptul său de a alege și exercita

partea sa de suveranitate națională, deoarece există o probabilitate mare ca cei

pentru care alegătorii au dorit să voteze să fie excluși din procesul electoral. Fiecare

alegător trebuie să aibă posibilitatea ca votul său să influențeze alcătuirea corpului

legislativ, în caz contrar ar rămâne fără fond dreptul de vot, procesul electoral și,

în cele din urmă, ordinea democratică în sine.

două principii fundamentale protejate de Constituție și Convenția Europeană -

dreptul la libera exprimare și dreptul la libertatea de asociere. Nu pot exista alegeri

cu adevărat libere și democratice dacă cetățenilor nu li se garantează posibilitatea

de a-și exprima opiniile politice în mod deschis, de a dezbate idei, de a partaja

informații și de a se asocia în grupuri sau formațiuni politice pentru a participa

efectiv la viața publică.

interdependența dintre dreptul la alegeri libere și libertatea de exprimare. În aceste

cauze s-a constatat că aceste drepturi, inclusiv libertatea de dezbateri politice,

constituie baza oricărui regim democratic. Ambele drepturi sunt interdependente și

se consolidează reciproc: de exemplu, libertatea de exprimare este una dintre

„condițiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului în alegerea corpului

9

legislativ”. Din acest motiv este deosebit de important, în perioada preelectorală,

să se permită libera circulație a opiniei și informațiilor de orice fel.

acestuia pune în pericol eminent de producere de prejudicii ireparabile prin

executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

drepturilor fundamentale ale candidatei, întrucât:

- îi îngrădește dreptul la alegeri libere și la participare egală în procesul electoral;

- îi restrânge nejustificat dreptul fundamental de a fi aleasă, garantat de articolul 38 din

Constituție și articolul 3 al Protocolului nr. 1 la CEDO;

- afectează în mod direct dreptul la libera exprimare în context electoral, întrucât

participarea la alegeri reprezintă una dintre cele mai importante forme de manifestare a voinței

politice;

- generează o discriminare evidentă față de alți potențiali concurenți electorali, prin

aplicarea unor standarde disproporționate și prin invalidarea formalistă a semnăturilor;

- nu îi asigură candidatei condiții echitabile de participare la campania electorală, contrar

principiilor egalității de șanse și imparțialității prevăzute de Codul electoral și de Constituție.

candidat, statul are și o obligație pozitivă de a aplica măsuri favorabile pentru

asigurarea participării la viața politică, conform politicilor naționale și

jurisprudenței Curții Constituționale (DCC nr. 101/2021). Refuzul Comisiei

Electorale Centrale de a interpreta normele în sensul protejării dreptului de a

candida contravine atât Constituției, cât și standardelor internaționale stabilite de

CEDO și de Comisia de la Veneția.

constituțională de a analiza cu obiectivitate listele de subscripție depuse și de a

garanta exercitarea dreptului fundamental de a fi aleasă, conform art. 38 din

Constituția Republicii Moldova și art. 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO, neavând

temei legal să respingă candidatura pentru erori minore ce puteau fi corectate sau

verificate în registrele oficiale.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Carpinschi

Dina împotriva Comisiei Electorale Centrale privind contestarea actului

administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

admisibilă dar neîntemeiată, deoarece Carpinschi Dina a contestat activitatea

administrativă a Comisiei Electorale Centrale și anume hotărârea nr. 3860 din 25

10

august 2025 prin care „s-a respins cererea de înregistrare a doamnei Dina

Carpinschi în calitate de candidat independent la funcția de deputat la alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025, înregistrată sub nr. CEC-7/21820 din 18

august 2025.”

depus la Comisia Electorală Centrală cererea de înregistrare în calitate de candidat

la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, cererea fiind înregistrată la

Comisie sub nr. CEC-7/218205, cu următoarele documente anexate:

a) cererea în formă scrisă privind înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025;

b) liste de subscripție:

- liste de subscripție completate, care conțin semnăturile susținătorilor;

- liste de subscripție necompletate și restituite;

c) legitimația de candidat desemnat la funcția de deputat;

d) datele biografice ale candidatului;

e) declarația privind consimțământul de a candida la funcția de deputat;

f) declarația pe propria răspundere în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f) din Codul electoral nr.

325/2022.

din 18 august 2025, reclamanta Dina Carpinschi a depus:

g) declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (care nu este conform

modelului de declarație de avere și interese personale);

h) copia buletinului de identitate;

din Codul electoral nr. 325/2022, pentru a fi înregistrați, candidații de pe listele

partidelor politice, ale blocurilor electorale și candidații independenți depun

personal la Comisia Electorală Centrală documentele conform art. 68, care se aplică

în mod corespunzător.

listelor de subscripție prezentate de Dina Carpinschi, Comisia Electorală Centrală

a recepționat spre verificare 40 de liste de subscripție cu semnături de susținere a

candidatului independent, care conțin declarativ 1169 de semnături. Au fost

restituite Comisiei 44 liste de subscripție necompletate.

reclamantei Dina Carpinschi la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova, prin intermediul Subsistemului Informatic „Lista de subscripție

electronică” (denumit abreviat SSI LSE), au fost depuse 10 semnături de susținere.

Procesul de colectare a semnăturilor prin intermediul SSI LSE a încetat în ziua de

18 august 2025, după ce au fost recepționate spre verificare listele de subscripție

pe suport de hârtie.

11

de subscripție, ce conțin 1178 semnături.

în cazul unui număr de 240 de poziții pe listele de subscripție, rezultând faptul că

8 poziții conțin două sau mai multe erori.

motiv că lipsește numele/prenumele colectorului;

care au condus la invalidarea semnăturii de pe lista:

- date personale incomplete – 6 cazuri;

- date personale incorecte – 152 de cazuri;

- posesorul actului de identitate are statut de decedat – 3 cazuri;

- act de identitate incorect – 82 cazuri;

- lipsește actul de identitate – 4 cazuri;

- susținătorul s-a înscris și a semnat de două sau multe ori pe liste de subscripție în

susținerea aceluiași candidat la aceeași funcție electivă – 2 cazuri;

- poziție extra formular – 1 caz.

ale susținătorilor se consideră nule, iar 908 de semnături ale susținătorilor au fost

considerate valabile.

înregistrat de către Comisia Electorală Centrală, candidatul independent prezintă

liste de subscripție care conțin semnăturile a cel puțin 2000 și cel mult 2500 de

susținători cu drept de vot. Prin derogare de la această prevedere, o candidată

femeie prezintă semnăturile a cel puțin 1000 și cel mult 2500 de susținători cu drept

de vot.

susținătorilor de pe acestea prin prisma art. 113 alin. (1) din Codul electoral nr.

325/2022, Comisia Electorală Centrală a constat că Dina Carpinschi nu întrunește

cerința legală pentru înregistrarea sa în calitate de concurent electoral la alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025.

electoral în conformitate cu care, la procesul de verificare a listelor de subscripție

au dreptul să asiste candidații la alegeri și/sau conducătorii grupurilor de inițiativă,

precum și observatorii acreditați, în baza unei cereri către organul electoral.

grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție,

aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3641/2025, la procesul de

verificare a listelor de subscripție au dreptul să asiste, în baza unei cereri către

organul electoral: candidații la alegeri, conducătorii grupurilor de inițiativă,

12

membrii biroului executiv al grupului de inițiativă și observatorii acreditați. În

speță, reieșind din materialele dosarului administrativ, urmează că o asemenea

cerere semnată de Dina Carpinschi nu a fost depusă la Comisia Electorală Centrală.

pct. 169 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CEC nr. 3641/2025, dreptul de

a asista la procesul de verificare a listelor se realizează doar la cererea expresă a

persoanei interesate. Normele legale stabilesc o procedură clară: candidații,

conducătorii grupurilor de inițiativă, membrii biroului executiv și observatorii

acreditați pot fi prezenți la verificări numai în cazul în care depun în prealabil o

cerere către organul electoral competent.

rezultă că Carpinschi Dina nu a depus o asemenea cerere la Comisia Electorală

Centrală. Prin urmare, nu poate reține argumentul reclamantei potrivit căruia

Electorală Centrală ar fi avut obligația să o înștiințeze cu privire la data și locul

verificării listelor. O asemenea obligație nu este prevăzută de lege sau de

regulament, iar extinderea atribuțiilor Comisiei Electorale Centrală dincolo de

cadrul normativ ar însemna o interpretare abuzivă și contrară principiului legalității

în materie electorală.

obligația să-și manifeste interesul procedural prin depunerea unei cereri, în modul

și în termenul stabilit. Lipsa acestei diligențe nu poate fi imputată Comisiei

Electorale Centrale și nu poate constitui temei de nulitate a procedurii de verificare

a listelor de subscripție.

susținerile reclamantei potrivit cărora nu ar fi ținută să cunoască reglementările

electorale, or, reclamanta nu poate invoca necunoașterea legii pentru a fi exonerată

de obligațiile sale. Exercitarea dreptului de a candida presupune informare serioasă

asupra întregului procesul electoral. Funcția parlamentară reclamă probitate,

interes față de activitatea instituțiilor statului și capacitatea de a opera în limitele

actelor normative, nu în afara lor.

constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și

verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 3641/2025, stabilește că, după verificarea listelor de subscripție, se

generează un raport în urma procesării tuturor listelor de subscripție din dosar și se

întocmește o notă informativă privind rezultatele verificării (conform modelelor

prezentate în anexa nr. 30 sau 31) care se aduce la cunoștința candidatului desemnat

13

și / sau conducătorului grupului de inițiativă sau președintelui biroului executiv al

grupului de inițiativă în termen de 24 ore.

informativă privind rezultatele verificării listelor de subscripție, prin care i s-a

comunicat încălcările care au condus la invalidarea semnăturilor.

completa ulterior listele de subscripție, instanța de judecată a reiterat că o asemenea

abordare este fundamental eronată. Or, reieșind din prevederile art. 66 alin. (2) Cod

electoral, în cazul susținerii candidatului la alegerile parlamentare, prezidențiale

sau locale, listele de subscripție cu semnăturile susținătorilor se depun, cel târziu

cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor, la organul electoral corespunzător pentru

verificare. Nu se admite depunerea unor liste de subscripție suplimentare după ce

organul electoral a primit și a înregistrat listele de subscripție.

inițiale asigură egalitatea de șanse între concurenți. Dacă unii ar avea posibilitatea

să completeze sau să corecteze listele după termen, aceștia ar beneficia de un

avantaj neloial în raport cu cei care au respectat termenele și cerințele legale.

că actele și procedurile electorale trebuie să fie clare, definitive și imuabile după

momentul stabilit de lege, ceea ce previne abuzurile și tentativele de manipulare

prin substituirea semnăturilor nevalide cu altele colectate ulterior, fapt care ar putea

afecta corectitudinea și transparența procesului electoral. Or, rolul constituțional și

legal al Comisiei Electorale Centrale nu este acela de a filtra, valida sau corecta

erorile de apreciere ori neglijența solicitanților, ci de a organiza și desfășura

procesul electoral în deplină concordanță cu normele imperative ale legislației.

grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție,

aprobat prin hotărârea Comisiei nr. 3641/20251, la etapa de recepționare a listelor

de subscripție, comisia de recepționare le verifică doar sub aspect cantitativ. În

actul de transmitere-recepționare se înscrie numărul listelor de subscripție cu

semnături ale susținătorilor candidatului desemnat. La punctele 170.1–172.1 din

Regulament, sunt prevăzute expres cazurile în care lista de subscripție se

invalidează în întregime, precum și situațiile în care semnăturile susținătorilor se

invalidează.

Comisia Electorală Centrală a constatat 270 de semnături nule pentru diferite

motive expres prevăzute de pct. 170.1 și 170.2 din Regulament (listă fără numele

colectorului, date incorecte sau incomplete, acte de identitate invalide, persoane

14

decedate, semnături duble etc.). În consecință, fiind reținute 908 semnături valabile,

sub plafonul minim de 1 000 de semnături cerute de art. 113 alin. (1) Cod electoral.

listelor, nu se admite depunerea de liste suplimentare. Norma în cauză urmărește

asigurarea securității juridice, a previzibilității procedurii și a egalității de șanse

între concurenți. Prin urmare, nici completarea și nici corectarea ulterioară a listelor

nu este permisă.

semnăturilor nule numărul rămas este sub plafonul minim legal, organul electoral

este obligat să adopte hotărârea de refuz al înregistrării candidatului.

Comisiei Electorale Centrale nr. 3860 din 25 august 2025, prin care s-a respins

cererea de înregistrare a doamnei Dina Carpinschi în calitate de candidat

independent la funcția de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025,

având în vedere că Dina Carpinschi a prezentat un număr de semnături insuficient

pentru a întruni condițiile prevăzute de art. 113 alin. (1) Cod electoral, iar

verificarea efectuată de Comisia Electorală Centrală conform pct. 165–172 din

Regulament a confirmat această insuficiență.

argumentele reclamantei precum că încălcările admise ar fi minore. Or, cadrul legal

nu distinge între erori „majore” și „minore”. Potrivit pct. 170.1 și 170.2 din

Regulament, enumerarea cazurilor de invalidare a listelor și semnăturilor este

exhaustivă și imperativă. Norma nu lasă la latitudinea organului electoral

aprecierea caracterului „minor” sau „major” al erorilor, ci impune sancțiunea

invalidării atunci când se constată abaterile prevăzute expres.

reale, identificabile, cu drept de vot. Dacă datele sunt incomplete, incorecte sau

aparțin unor persoane decedate, imposibilitatea verificării face ca semnătura să nu

poată fi considerată validă. A admite contrariul ar însemna să se pericliteze

integritatea procesului electoral.

semnăturilor, iar incorectitudinile reținute de Comisia Electorală Centrală (lipsa

numelui colectorului, date eronate, acte de identitate incorecte sau expirate,

persoane decedate, semnături duble) nu sunt simple inadvertențe de formă, ci

încălcări care afectează chiar esența validității semnăturii. Acceptarea unor „erori

minore” în cazul reclamantei ar crea o situație discriminatorie față de ceilalți

concurenți electorali care au respectat cerințele legale și procedurale. Toți

candidații sunt supuși acelorași reguli stricte, fără posibilitatea unor derogări. Or,

15

în condițiile în care, după excluderea semnăturilor nule, numărul rămas este sub

plafonul minim prevăzut de art. 113 alin. (1) Cod electoral, organul electoral nu are

marjă de apreciere: este obligat să refuze înregistrarea.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii Curții de Apel

Centru din 01 septembrie 2025, emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă

contestația, să fie anulată hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3860 din 25

august 2025 privind cererea de înregistrare a Dinei Carpinschi în calitate de

candidat independent la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova

pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și obligarea Comisiei

Electorale Centrale să reexamineze listele de subscripție depuse de Carpinschi

Dina, cu participarea sa la procesul de verificare, în conformitate cu art. 44 alin. (3)

din Codul administrativ și Regulamentul privind constituirea și înregistrarea

grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție.

invocate în cererea de chemare în judecată, totodată a indicat că Curtea de Apel a

respins contestația, acceptând necondiționat poziția intimatului și aplicând eronat

prevederile imperative ale legii, ignorând în totalitate jurisprudența Curții

Constituționale și a CEDO.

o apreciere completă și justă. Circumstanțele descrise în acțiune nu au fost apreciate

corect de instanța de fond, deși această analiză trebuia să aibă loc prin prisma art.

3 și art. 29 din Codul administrativ și anume a scopului urmărit și a

proporționalității emiterii actului administrativ contestat. Astfel, instanța de fond,

nu a cercetat pe deplin starea de fapt, prin care a neglijat prevederile art. 219 și art.

238 alin. (2) din Codul administrativ.

reclamantei din acțiune, limitând-se la a reproduce dispozițiile legale și la a prelua

integral poziția Comisiei Electorale Centrale, ignorând astfel rolul său activ în

stabilirea adevărului și în asigurarea respectări drepturilor fundamentale garantate

de Constituție și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

POZIȚIA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE

de către Carpinschi Dina, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil,

deoarece nu îndeplinește criteriile de admisibilitate, or, din conținutul recursului se

16

deduce cert lipsa temeiurilor prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ, ceea

ce implicit duce la inadmisibilitatea acestuia.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios

administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în

contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor

și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești

ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3

zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale,

instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor

de atac.”

„Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise

încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor.

Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală

în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

17

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că decizia motivată a fost comunicată recurentei prin intermediul poștei

electronice la data de 01 septembrie 2025. Recursul a fost depus la data de 03

septembrie 2025, cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile

Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil,

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

18

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Carpinschi Dina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de

Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârii recurate.

admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ.

2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau

consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului.

extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie

invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții

Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei

jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie

modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea

practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu

este invocată în recursul depus de către Carpinschi Dina

noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii

nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază

juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea

19

aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe

care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această

categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul

normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere.

Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă

eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției

și afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din

Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze

în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra

soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de Carpinschi Dina, conține obiecții de fapt și de drept, care au

fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod

corespunzător.

dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul

administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de

art. 2451 din Codul administrativ.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

20

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea

hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale

unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO

Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

21

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991,

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Carpinschi Dina.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

22