3ra-644/25 — privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-644/25 — privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Partidul

Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”.

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Partidul

Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil

împotriva hotărârii din 01 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru

(Dosarul nr. 3ra-644/25

nr. PIGD 2-25122845-01-3ra-04092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentei cu decizia primei instanțe nu constituie un

temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru - jud. G. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan

05 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

către Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Animale” a depus acțiunea în contencios administrativ electoral, îndreptată

către Comisia Electorală Centrală prin care a solicitat:

- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3845 din 23 august 2025;

- obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de înregistrare a listei

de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată

de Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” și înregistrată la Comisia

Electorală Centrală sub CEC-7/21778 din 16 august 2025;

- obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de confirmare a

doamnei Ioana Roibu în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală

și a domnului Vitalie Seretinean în calitate de persoană responsabilă de finanțe

(trezorier) din partea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”.

Animale” a indicat că, la 23 august 2025, Comisia Electorală Centrală a emis

hotărâreanr.3845 prin care a dispus:

- respingerea cererii de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic „Pentru oameni,

Natură și Animale” și înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub CEC-

7/21778 din 16 august 2025;

- respingerea cererii privind confirmarea doamnei Ioana Roibu în calitate de

reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a domnului Vitalie Seretinean în

calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului

Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, cereri care nu produc efect juridic

izolat în afara cererii de înregistrare a listei de candidați.

motivarea soluției sale, Comisia Electorală Centrală a invocat drept temei:

a) faptului că formațiunea politică nu a asigurat respectarea cerințelor statutare

obligatorii privind desemnarea oficială a candidaților;

b) la desemnarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova din partea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, nu au

fost respectate rigorile dispozițiilor art.63 alin.(3) din Codul electoral.

poartă un caracter discriminatoriu, iar unele concluzii pornesc de la

raționamente eronate de interpretare a circumstanțelor de fapt.

contestat, Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a notat că,

potrivit dispozițiilor art. 68 alin.(3) din Cod electoral, listele candidaților

1

pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându-se cota

minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziționarea

candidaților pe liste se face conform formulei: minimum patru candidați la

fiecare zece locuri.

persoană inclusă în lista de candidați va confirma faptul depunerii personale

a documentelor prin completarea unei liste puse la dispoziție de membrii

comisiei de recepționare care va conține următoarele rubrici: numărul de

ordine, numele, prenumele candidatului, denumirea partidului politic care l-

a desemnat, data depunerii documentelor și semnătura care trebuie să

corespundă specimenului semnăturii din actul de identitate.

șanselor trebuie garantată tuturor partidelor și candidaților și trebuie să

stimuleze statul să adopte o atitudine imparțială față de ei și să aplice aceeași

legislație echitabil tuturor.

că orice modificare a legislației electorale trebuie să se bazeze pe o legislație

clară și cuprinzătoare care să îndeplinească obligațiile internaționale și

standarde stabilite odată.

16 august 2025, reprezentantul partidului a depus la sediul Comisiei

Electorale Centrale lista candidaților pentru alegerile în număr de 56 de

candidați cu respectarea exactă a criteriului de reprezentare 40/60 pentru

ambele sexe în conformitate cu prevederile la anexa 9 a Regulamentului

privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la

alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1204/2023.

depunerii actelor, din cei 56 incluși în listă la sediul stabilit de Comisia

Electorală Centrală s-au prezentat 53 de candidați. Nu s-au prezentat

candidații la poziția nr.31, la poziția nr.37 și la poziția nr.56.

de candidați a Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” la

sediul Comisiei Electorale Centrale a fost depusă în mod exact și în

conformitate cu rigorile de gen impuse prin dispozițiile art.68 alin.(3) din

Codul electoral.

dispoziții clare și predictibile, care ar cere petiționarului manipularea listei

de candidați în mod repetat adică, după depunerea ei odată la sediu precum

și după efectuarea exercițiului cuprins în pct.23 al Regulamentului în cauză.

Dincolo de faptul că dispozițiile pct.23 din Regulament nu corespund

principului de claritate, predictibilitate, accesibilitate, unitate și coerentă,

nici Comisia Electorală Centrală prin adresa nr.8/8494 din 20 august 2025

2

nu a informat Partidul despre obligațiunea de a modifica lista, urmare

absenței celor 3 candidați din listă la apelul de prezență pe 16 iunie 2025.

Comisiei Electorale Centrale nr.3682 din 30 iulie 2025, are următorul

conținut: „în urma examinării documentelor prezentate, Comisia, prin demersul nr.

CEC-8/8177 din 27 iulie 2025, a solicitat clarificarea anumitor aspecte și înlăturarea unor

neconformități identificate în procesul de verificare a documentelor însoțitoare prezentate

Comisiei Electorale Centrale, după cum urmează:

- cu privire la lista de candidați desemnați din partea Partidului Politic „Democrația

Acasă”, s-a constatat că au confirmat faptul depunerii personale a seturilor de

documente 67 de candidați din cei 72 înscriși pe lista prezentată;

- candidații de la pozițiile nr. 29, 51, 55, 56 nu s-au prezentat pentru a semna, după

cum prevede punctul 2.2 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

3655/2025 cu privire la stabilirea locului și timpului primirii documentelor

necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025, precum și a grupurilor de inițiativă pentru susținerea

candidaților independenți.

- candidatul de la poziția nr. 18 figurează și la poziția nr. 40, semnătura acestuia

fiind înscrisă la poziția nr. 18.”

excluși din procedura de numărare, iar candidații de la pozițiile nr. 30-39

avansează cu o poziție, de la pozițiile nr. 41 - 50 și 2 poziții, de la pozițiile

nr. 52 – 54 cu 3 poziții și de la pozițiile nr. 57 - 72 cu 5 poziții. La calcularea

cotei minime de reprezentare, s-au luat în considerare doar candidaturile care

s-au prezentat în fața comisiei de recepționare și verificare a documentelor.

art. 68 alin.(3) din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 30 din Regulamentul

privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la

alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.1204/2023, potrivit cărora listele candidaților pentru alegerile

parlamentare și locale se întocmesc respectându-se cota minimă de

reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziționarea candidaților pe liste

se face conform formulei minimum patru candidați la fiecare zece locuri.

a fost respectată cota de gen, fiind incluse doar 3 persoane de același sex; la

poziționarea candidaților de la nr. 61-67 nu a fost respectată cota de gen,

fiind incluse doar 2 persoane de același sex.”

Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, în condiții similare un partid

concurent a beneficiat de un tratament selectiv atunci când prin adresele

invocate de Comisia Electorală Centrală în textul hotărârii - petiționarului

Partidului Democrația Acasă i-a fost furnizată efectiv soluția de manipulare

a listei pentru a evita un act administrativ nefavorabil.

Centrale nr.3847 din 23 august 2025 și hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr.3850 din 24 august 2025 se desprinde ușor că în aceiași manieră selectivă

3

și discriminatorie Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a fost

tratat în raport și cu alte două partide concurente înregistrate în cursă drept

urmare sugestiilor de modificare listei de candidați după efectuarea

exercițiului prevăzut de pct.23 din Regulament. Adică, în lipsă de explicații

și propuneri de modificare a listei depuse inițial la sediu pe 16 august 2025.

august 2025, Comisia Electorală Centrală nu comunică Partidului Politic

„Pentru Oameni, Natură și Animale” decât că lista candidaților desemnați

prezentată atât pe suport de hârtie, cât și în variantă electronică s-a constatat

că aceasta nu conține informația privind numărul și procentul femeilor,

bărbaților așa cum este prevăzut în anexa nr. 3 la Regulamentul privind

particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile

parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.1204/2023, cerință care de altfel a și a fost îndeplinită prin prezentarea

referinței la Comisia Electorală Centrală pe data de 20 august 2025 prin

completarea listei cu următoarea mențiune: lista a fost întocmită cu

respectarea cotei minime de reprezentare de 40 % pentru ambele sexe

(minimum patru candidați de același gen la fiecare zece locuri): 58.9% sau

33 femei și 41.1% sau 23 bărbați.

trimitere la prevederile art.137 din Codul administrativ, a menționat că, la

caz, pornind de la spețe similare și anume Partidul Politic „Democrația

Acasă”, Partidul Liberal, Partidul Moldovenii, Comisia Electorală Centrală,

raportat la Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, și-a exercitat

dreptul discreționar în flagrantă coliziune cu prevederile art.16 alin.(2) din

Constituție. Or, în condițiile în care Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură

și Animale” nu a fost tratat în aceiași măsură ca și alte partide concurente,

există temei rezonabil de a invoca că hotărârea Comisiei Electorale Centrale

contestată poartă efectiv un caracter discriminatoriu pe temei de apartenență

politică și altă opinie decât partidul de guvernământ, cu reprezentanți

majoritari azi în componența Comisiei Electorale Centrale.

tratament sunt discriminatorii, ducând la încălcarea art. 14 al Convenției

Europene. Or, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale în mod diferit,

generează o activitate administrativă neuniformă în cadrul autorității pârâte,

ceea ce creează un tratament inegal unor persoane aliate în situații identice.

Întrucât pârâtul în situații identice tratează stările de fapt în mod diferit,

autoritatea publică a creat un climat de insecuritate juridică, ceea ce este în

contradicție cu principiul securității juridice. Mai mult, în speța dată Comisia

Electorală Centrală a acționat cu rea- credință în exercitarea dreptului

discreționar, admițând duble standarde în cadrul examinării unor cereri cu

obiect și circumstanțe de fapt similare.

„Pentru Oameni, Natură și Animale” a indicat că, concluzia Comisiei

4

Electorale Centrale precum că la întocmirea listelor a conchis că

formațiunea Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, nu a

respectat prevederilor art. 80 alin. (1) lit. i) și art. 96 lit. g) din Statut, mai

exact „obligația imperativă de a urma procedura internă stabilită prin Statut”,

„pornește de la un raționament eronat fiindcă se pare că sunt confundate

procedura cu efectele scontate în urma unei proceduri odată demarate”.

Organizației Municipale Chișinău a fost respectată. Cu titlu de dovadă, prin

referința din 20 august 2025 depusă la Comisia Electorală Centrală și anexată

la materialele dosarului administrativ a fost alăturată Nota informativă a

Președintelui Organizației Municipale Chișinău, în care motivează din care

considerente nu poate fi executată circulara partidului de desemnare a

candidaților în cadrul organizației teritoriale în cauză.

susținut că în condițiile în care procedura a fost respectată iar rezultatul

obținut nu este cel așteptat, nici o prevedere a Statului nu împiedică ca

organele centrale să acționeze în consecință. Adică, Biroul Executiv Național

să prezinte proiectul iar Consiliul Național să desemneze și să aprobe lista

finală a candidaților pentru înregistrare la Comisia Electorală Centrală.

Proceduri care au fost efectiv respectate și nu sunt contestate de către autorul

actului administrativ în cauză.

nerespectarea procedurilor nu și pentru lipsa unui efect pozitiv drept efect

așa cum pretinde în fond Comisia Electorală Centrală.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral

înaintată de Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” împotriva

Comisiei Electorale Centrale privind contestarea actului administrativ,

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

3), art. 38, alin. (1) alin. (3), art. 111 alin. (1-6), art. 112 alin. (1-2) din Codul

electoral, art. 6, alin. (1-6), art. 7, alin. (1-2) din Legea nr. 294-XVI din 21

decembrie 2007 privind partidele politice, pct. 7, lit. a), pct. 13, pct. 25, lit.

a), pct.28 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și

înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1204 din 30 august 2023 precum și art. 29,

art.30 alin. (1-2), art. 31, art. 32 alin. (1-4), art. 80, alin. (1), art. 96, lit. g),

art. 110, lit. p), pct. 114, lit. n), pct. 142, alin. (1), art. 143, alin. (1) din

Statutul Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, modificat prin

Actul adițional înregistrat la Agenția Servicii Publice pe 9 ianuarie 2025,

5

raportate la circumstanțele speței a concluzionat că cererea de chemare în

judecată nu este întemeiată.

Oameni, Natură și Animale”, a fost informat asupra neconformitățile

identificate în procesul de verificare a documentelor însoțitoare prezentate

Comisiei Electorale Centrale prin demersul nr. CEC-8/8494 din 20 august

2025, iar in termenul stabilit partidului au fost înlăturate doar parțial.

expres, la art. 110 lit. p), că Consiliul Național este unica autoritate

competentă să aprobe lista de candidați pentru alegerile parlamentare, la art.

114 lit. n), că Biroul Executiv Național are doar atribuția de a propune lista

spre aprobare, nu de a o valida în mod unilateral, iar la art. 80 lit. i) și art. 96

lit. g), că structurile teritoriale au rolul exclusiv de a propune nume către

Biroul Executiv Național, dar nu pot substitui votul final al Consiliului

Național.

conține vreo dispoziție derogatorie sau excepțională care să permită

substituirea acestei proceduri în situația în care anumite organizații teritoriale

nu își pot exercita atribuțiile ori în cazul diminuării numărului de membri.

Prin urmare, lipsa de funcționalitate a unor structuri teritoriale sau reticența

unor membri nu poate fi invocată ca temei pentru a eluda procesul statutar

de desemnare a candidaților.

Comisia Electorală Centrală just a statuat că, documentele prezentate de

partid, inclusiv adresa transmisă Agenției Servicii Publice la 15 iulie 2025 și

nota informativă depusă de președintele Organizației Municipale Chișinău la

24 iulie 2025, au doar valoare de informare și nu pot substitui o decizie

statutară a Consiliului Național. Ele nu produc efecte juridice echivalente

unei hotărâri adoptate de organul deliberativ competent și, prin urmare, nu

validează procedura de desemnare a candidaților. Or, conform principiului

legalității, un partid politic trebuie să respecte întocmai Statutul propriu

electoral, pct. 7 din Regulamentul Comisie Electorale Centrale nr.

1204/2023, art. 110 lit. p), art. 80 lit. i) și art. 96 lit. g) din Statut partidului

conturează o procedură obligatorie în trei pași și anume propunerile

teritoriale, apoi propunerile Biroului Executiv Național și în final validarea

Consiliului Național.

doar extrasul procesului-verbal al Consiliului Național, dar fără dovada

propunerilor de la nivel teritorial și municipal, ceea ce contravine Statutului

și Codului electoral.

președintelui privind demisiile și lipsa funcționalității unor structuri expusă

atât în cadrul derulării procedurii administrative, cât și în motivarea acțiunii,

6

expuse la acest capitol, nu au valoare juridică, întrucât nici Statutul și nici

Codul electoral nu prevăd excepții.

Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” cu dispozițiile

Codului electoral și ale Regulamentului Comisiei Electorale Centrale, a

concluzionat că partidul nu a respectat procedura obligatorie de desemnare

și înregistrare a candidaților, ceea ce justifică legal respingerea listei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII

INSTANȚEI DE FOND

Natură și Animale” a depus recurs împotriva hotărârii instanței de fond, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii Curții de

Apel Centru din 01 septembrie 2025 și pronunțarea unei decizii prin care să

fie admisă acțiunea.

Centru este una arbitrară și bazată în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, invocând art. 2451 alin. (1) lit. d) Cod administrativ.

că, a fost omisă treapta (validarea de către Consiliul Național) din Statutul

Partidului,

POZIȚIA INTIMATULUI

asupra recursului înaintat de către Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–

Надежda”, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil,

menționând că acesta nu întrunește criteriile de admisibilitate, din conținutul

recursului se deduce cert lipsa temeiurilor prevăzute de art. 2451 din Codul

administrativ, ceea ce implicit duce la inadmisibilitatea acestuia.

și-a întemeiat raționamentul juridic pe criteriile desprinse din principiile

fundamentale ale dreptului, precum legalitatea, proporționalitatea, egalitatea

în fața legii și securitatea raporturilor juridice. Instanța a urmărit asigurarea

unei aplicări coerente și previzibile a normelor legale, în concordanță cu

exigențele statului de drept și cu respectarea drepturilor procesuale ale

tuturor părților implicate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a

Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în

competența sa prin Codul electoral.

7

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt

termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în

termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La

examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen,

inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ

și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la

alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza

după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost

trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost

restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată

contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o

8

încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care

conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică

pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit

neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că hotărârea motivată a fost comunicată recurentului, prin

intermediul poștei electronice, la 01 septembrie 2025. Recursul a fost depus

la data de 04 septembrie 2025, prin urmare cu respectarea termenului legal

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1)

din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

depus de Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul autorității recurente cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

9

recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit.

d) din Codul administrativ.

de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii

nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio

bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei,

legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori

de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră

în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în

special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de

apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a

legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea

procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru

soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea

recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu

poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹

alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă

hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și

caracterul ei determinant asupra soluției.

fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează

în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu

poate fi admis.

menționează că, recursul depus de Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură

și Animale”, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate

minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod

corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.

2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze

admisibilitatea acestuia.

argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără

o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de

art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și

analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

10

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției

legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în

asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de

contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie

motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se

vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.

Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,

2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.

Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor

în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

11

sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea

CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Pentru Oameni,

Natură și Animale”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

12