3ra-644/25 — privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La data de 26 august 2025, Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a depus acțiunea în contencios administrativ electoral, îndreptată către Comisia Electorală Centrală prin care a solicitat: - anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3845 din 23 august 2025; - obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” și înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub CEC-7/21778 din 16 august 2025; - obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de confirmare a doamnei Ioana Roibu în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a domnului Vitalie Seretinean în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”.

În motivarea acțiunii Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a indicat că, la 23 august 2025, Comisia Electorală Centrală a emis hotărâreanr.3845 prin care a dispus: - respingerea cererii de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic „Pentru oameni, Natură și Animale” și înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub CEC- 7/21778 din 16 august 2025; - respingerea cererii privind confirmarea doamnei Ioana Roibu în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a domnului Vitalie Seretinean în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, cereri care nu produc efect juridic izolat în afara cererii de înregistrare a listei de candidați.

Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a menționat că în motivarea soluției sale, Comisia Electorală Centrală a invocat drept temei: a) faptului că formațiunea politică nu a asigurat respectarea cerințelor statutare obligatorii privind desemnarea oficială a candidaților; b) la desemnarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, nu au fost respectate rigorile dispozițiilor art.63 alin.(3) din Codul electoral.

În opinia reclamantului hotărârea nr.3845 este una ilegală pe motiv că poartă un caracter discriminatoriu, iar unele concluzii pornesc de la raționamente eronate de interpretare a circumstanțelor de fapt.

Referitor la caracterul discriminatoriu al actului administrativ contestat, Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a notat că, potrivit dispozițiilor art. 68 alin.(3) din Cod electoral, listele candidaților 1 pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri.

Totodată, potrivit prevederilor pct. 23 din Regulament, fiecare persoană inclusă în lista de candidați va confirma faptul depunerii personale a documentelor prin completarea unei liste puse la dispoziție de membrii comisiei de recepționare care va conține următoarele rubrici: numărul de ordine, numele, prenumele candidatului, denumirea partidului politic care l- a desemnat, data depunerii documentelor și semnătura care trebuie să corespundă specimenului semnăturii din actul de identitate.

Conform Codului bunelor practici în materie electorală, egalitatea șanselor trebuie garantată tuturor partidelor și candidaților și trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație echitabil tuturor.

Comisia de la Veneția în opinia sa CDL-AD(2022)025e a menționat că orice modificare a legislației electorale trebuie să se bazeze pe o legislație clară și cuprinzătoare care să îndeplinească obligațiile internaționale și standarde stabilite odată.

Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a evidențiat că la 16 august 2025, reprezentantul partidului a depus la sediul Comisiei Electorale Centrale lista candidaților pentru alegerile în număr de 56 de candidați cu respectarea exactă a criteriului de reprezentare 40/60 pentru ambele sexe în conformitate cu prevederile la anexa 9 a Regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023.

Tot la 16 august 2025, la o distanta de 2 ore, pentru confirmarea depunerii actelor, din cei 56 incluși în listă la sediul stabilit de Comisia Electorală Centrală s-au prezentat 53 de candidați. Nu s-au prezentat candidații la poziția nr.31, la poziția nr.37 și la poziția nr.56.

Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” indicat că lista de candidați a Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” la sediul Comisiei Electorale Centrale a fost depusă în mod exact și în conformitate cu rigorile de gen impuse prin dispozițiile art.68 alin.(3) din Codul electoral.

În schimb prevederile Regulamentului menționat, nu conține dispoziții clare și predictibile, care ar cere petiționarului manipularea listei de candidați în mod repetat adică, după depunerea ei odată la sediu precum și după efectuarea exercițiului cuprins în pct.23 al Regulamentului în cauză. Dincolo de faptul că dispozițiile pct.23 din Regulament nu corespund principului de claritate, predictibilitate, accesibilitate, unitate și coerentă, nici Comisia Electorală Centrală prin adresa nr.8/8494 din 20 august 2025 2 nu a informat Partidul despre obligațiunea de a modifica lista, urmare absenței celor 3 candidați din listă la apelul de prezență pe 16 iunie 2025.

În același timp, reclamantul a subliniat că, pct. 4 al hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3682 din 30 iulie 2025, are următorul conținut: „în urma examinării documentelor prezentate, Comisia, prin demersul nr. CEC-8/8177 din 27 iulie 2025, a solicitat clarificarea anumitor aspecte și înlăturarea unor neconformități identificate în procesul de verificare a documentelor însoțitoare prezentate Comisiei Electorale Centrale, după cum urmează: - cu privire la lista de candidați desemnați din partea Partidului Politic „Democrația Acasă”, s-a constatat că au confirmat faptul depunerii personale a seturilor de documente 67 de candidați din cei 72 înscriși pe lista prezentată; - candidații de la pozițiile nr. 29, 51, 55, 56 nu s-au prezentat pentru a semna, după cum prevede punctul 2.2 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3655/2025 cu privire la stabilirea locului și timpului primirii documentelor necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, precum și a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților independenți. - candidatul de la poziția nr. 18 figurează și la poziția nr. 40, semnătura acestuia fiind înscrisă la poziția nr. 18.”

În consecință, candidații de la pozițiile nr. 29, 40, 51, 55, 56 sunt excluși din procedura de numărare, iar candidații de la pozițiile nr. 30-39 avansează cu o poziție, de la pozițiile nr. 41 - 50 și 2 poziții, de la pozițiile nr. 52 – 54 cu 3 poziții și de la pozițiile nr. 57 - 72 cu 5 poziții. La calcularea cotei minime de reprezentare, s-au luat în considerare doar candidaturile care s-au prezentat în fața comisiei de recepționare și verificare a documentelor.

Astfel, s-a constatat că lista nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 68 alin.(3) din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 30 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1204/2023, potrivit cărora listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei minimum patru candidați la fiecare zece locuri.

Așadar la poziționarea candidaților de la nr. 21-30 și de la 51-60 nu a fost respectată cota de gen, fiind incluse doar 3 persoane de același sex; la poziționarea candidaților de la nr. 61-67 nu a fost respectată cota de gen, fiind incluse doar 2 persoane de același sex.”

În aceste circumstanțe se poate desprinde ușor că raportat la Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, în condiții similare un partid concurent a beneficiat de un tratament selectiv atunci când prin adresele invocate de Comisia Electorală Centrală în textul hotărârii - petiționarului Partidului Democrația Acasă i-a fost furnizată efectiv soluția de manipulare a listei pentru a evita un act administrativ nefavorabil.

La fel indică că și din conținutul hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3847 din 23 august 2025 și hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3850 din 24 august 2025 se desprinde ușor că în aceiași manieră selectivă 3 și discriminatorie Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a fost tratat în raport și cu alte două partide concurente înregistrate în cursă drept urmare sugestiilor de modificare listei de candidați după efectuarea exercițiului prevăzut de pct.23 din Regulament. Adică, în lipsă de explicații și propuneri de modificare a listei depuse inițial la sediu pe 16 august 2025.

Reclamantul a menționat că potrivit adresei nr.CEC8/8494 din 20 august 2025, Comisia Electorală Centrală nu comunică Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” decât că lista candidaților desemnați prezentată atât pe suport de hârtie, cât și în variantă electronică s-a constatat că aceasta nu conține informația privind numărul și procentul femeilor, bărbaților așa cum este prevăzut în anexa nr. 3 la Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1204/2023, cerință care de altfel a și a fost îndeplinită prin prezentarea referinței la Comisia Electorală Centrală pe data de 20 august 2025 prin completarea listei cu următoarea mențiune: lista a fost întocmită cu respectarea cotei minime de reprezentare de 40 % pentru ambele sexe (minimum patru candidați de același gen la fiecare zece locuri): 58.9% sau 33 femei și 41.1% sau 23 bărbați.

Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, făcând trimitere la prevederile art.137 din Codul administrativ, a menționat că, la caz, pornind de la spețe similare și anume Partidul Politic „Democrația Acasă”, Partidul Liberal, Partidul Moldovenii, Comisia Electorală Centrală, raportat la Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, și-a exercitat dreptul discreționar în flagrantă coliziune cu prevederile art.16 alin.(2) din Constituție. Or, în condițiile în care Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” nu a fost tratat în aceiași măsură ca și alte partide concurente, există temei rezonabil de a invoca că hotărârea Comisiei Electorale Centrale contestată poartă efectiv un caracter discriminatoriu pe temei de apartenență politică și altă opinie decât partidul de guvernământ, cu reprezentanți majoritari azi în componența Comisiei Electorale Centrale.

În aceiași ordine de idei, reclamantul a relatat că, deosebirile de tratament sunt discriminatorii, ducând la încălcarea art. 14 al Convenției Europene. Or, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale în mod diferit, generează o activitate administrativă neuniformă în cadrul autorității pârâte, ceea ce creează un tratament inegal unor persoane aliate în situații identice. Întrucât pârâtul în situații identice tratează stările de fapt în mod diferit, autoritatea publică a creat un climat de insecuritate juridică, ceea ce este în contradicție cu principiul securității juridice. Mai mult, în speța dată Comisia Electorală Centrală a acționat cu rea- credință în exercitarea dreptului discreționar, admițând duble standarde în cadrul examinării unor cereri cu obiect și circumstanțe de fapt similare.

Referitor la respectarea prevederilor din statut, Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a indicat că, concluzia Comisiei 4 Electorale Centrale precum că la întocmirea listelor a conchis că formațiunea Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, nu a respectat prevederilor art. 80 alin. (1) lit. i) și art. 96 lit. g) din Statut, mai exact „obligația imperativă de a urma procedura internă stabilită prin Statut”, „pornește de la un raționament eronat fiindcă se pare că sunt confundate procedura cu efectele scontate în urma unei proceduri odată demarate”.

În opinia reclamantului procedura de desemnare în cadrul Organizației Municipale Chișinău a fost respectată. Cu titlu de dovadă, prin referința din 20 august 2025 depusă la Comisia Electorală Centrală și anexată la materialele dosarului administrativ a fost alăturată Nota informativă a Președintelui Organizației Municipale Chișinău, în care motivează din care considerente nu poate fi executată circulara partidului de desemnare a candidaților în cadrul organizației teritoriale în cauză.

În context Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a susținut că în condițiile în care procedura a fost respectată iar rezultatul obținut nu este cel așteptat, nici o prevedere a Statului nu împiedică ca organele centrale să acționeze în consecință. Adică, Biroul Executiv Național să prezinte proiectul iar Consiliul Național să desemneze și să aprobe lista finală a candidaților pentru înregistrare la Comisia Electorală Centrală. Proceduri care au fost efectiv respectate și nu sunt contestate de către autorul actului administrativ în cauză.

Prin urmare, în speță formațiunea poate fi sancționată pentru nerespectarea procedurilor nu și pentru lipsa unui efect pozitiv drept efect așa cum pretinde în fond Comisia Electorală Centrală.

Curtea de Apel Centru, reținând prevederile art. 18, art. 63 alin. (1- 3), art. 38, alin. (1) alin. (3), art. 111 alin. (1-6), art. 112 alin. (1-2) din Codul electoral, art. 6, alin. (1-6), art. 7, alin. (1-2) din Legea nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, pct. 7, lit. a), pct. 13, pct. 25, lit. a), pct.28 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204 din 30 august 2023 precum și art. 29, art.30 alin. (1-2), art. 31, art. 32 alin. (1-4), art. 80, alin. (1), art. 96, lit. g), art. 110, lit. p), pct. 114, lit. n), pct. 142, alin. (1), art. 143, alin. (1) din Statutul Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, modificat prin Actul adițional înregistrat la Agenția Servicii Publice pe 9 ianuarie 2025, 5 raportate la circumstanțele speței a concluzionat că cererea de chemare în judecată nu este întemeiată.

În acest sens instanța de fond a constatat că Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, a fost informat asupra neconformitățile identificate în procesul de verificare a documentelor însoțitoare prezentate Comisiei Electorale Centrale prin demersul nr. CEC-8/8494 din 20 august 2025, iar in termenul stabilit partidului au fost înlăturate doar parțial.

Astfel, Curtea de Apel Centru a reținut că, Statutul Partidului prevede expres, la art. 110 lit. p), că Consiliul Național este unica autoritate competentă să aprobe lista de candidați pentru alegerile parlamentare, la art. 114 lit. n), că Biroul Executiv Național are doar atribuția de a propune lista spre aprobare, nu de a o valida în mod unilateral, iar la art. 80 lit. i) și art. 96 lit. g), că structurile teritoriale au rolul exclusiv de a propune nume către Biroul Executiv Național, dar nu pot substitui votul final al Consiliului Național.

Totodată, instanța de fond a subliniat că, Statutul formațiunii nu conține vreo dispoziție derogatorie sau excepțională care să permită substituirea acestei proceduri în situația în care anumite organizații teritoriale nu își pot exercita atribuțiile ori în cazul diminuării numărului de membri. Prin urmare, lipsa de funcționalitate a unor structuri teritoriale sau reticența unor membri nu poate fi invocată ca temei pentru a eluda procesul statutar de desemnare a candidaților.

În aceste circumstanțe Curtea de Apel Centru a reținut că, la caz, Comisia Electorală Centrală just a statuat că, documentele prezentate de partid, inclusiv adresa transmisă Agenției Servicii Publice la 15 iulie 2025 și nota informativă depusă de președintele Organizației Municipale Chișinău la 24 iulie 2025, au doar valoare de informare și nu pot substitui o decizie statutară a Consiliului Național. Ele nu produc efecte juridice echivalente unei hotărâri adoptate de organul deliberativ competent și, prin urmare, nu validează procedura de desemnare a candidaților. Or, conform principiului legalității, un partid politic trebuie să respecte întocmai Statutul propriu

Completul de judecată a remarcă că, art. 63 alin. (3) din Codul electoral, pct. 7 din Regulamentul Comisie Electorale Centrale nr. 1204/2023, art. 110 lit. p), art. 80 lit. i) și art. 96 lit. g) din Statut partidului conturează o procedură obligatorie în trei pași și anume propunerile teritoriale, apoi propunerile Biroului Executiv Național și în final validarea Consiliului Național.

În speță, Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” a depus doar extrasul procesului-verbal al Consiliului Național, dar fără dovada propunerilor de la nivel teritorial și municipal, ceea ce contravine Statutului și Codului electoral.

Astfel, Curtea de Apel Centru a menționat că, explicațiile președintelui privind demisiile și lipsa funcționalității unor structuri expusă atât în cadrul derulării procedurii administrative, cât și în motivarea acțiunii, 6 expuse la acest capitol, nu au valoare juridică, întrucât nici Statutul și nici Codul electoral nu prevăd excepții.

În consecință, instanța de fond, corelând prevederile Statutului Partidului Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale” cu dispozițiile Codului electoral și ale Regulamentului Comisiei Electorale Centrale, a concluzionat că partidul nu a respectat procedura obligatorie de desemnare și înregistrare a candidaților, ceea ce justifică legal respingerea listei.

În motivarea recursului recurentul a notat că, hotărârea Curții de Apel Centru este una arbitrară și bazată în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, invocând art. 2451 alin. (1) lit. d) Cod administrativ.

Astfel, recurentul a subliniat că, concluzia instanței de fond precum că, a fost omisă treapta (validarea de către Consiliul Național) din Statutul Partidului,

Totodată a evidențiat că la adoptarea hotărârii, Curtea de Apel Centru și-a întemeiat raționamentul juridic pe criteriile desprinse din principiile fundamentale ale dreptului, precum legalitatea, proporționalitatea, egalitatea în fața legii și securitatea raporturilor juridice. Instanța a urmărit asigurarea unei aplicări coerente și previzibile a normelor legale, în concordanță cu exigențele statului de drept și cu respectarea drepturilor procesuale ale tuturor părților implicate.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o 8 încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul autorității recurente cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate. 9

Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Referitor temeiul menționat, Completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentei, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse. 10

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest 11 sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 12