3ra-645/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. 2 lit. h din Codul administrativ. Dezacordul recurentei cu decizia primei instante nu constituie un temei de casare a ei
3ra-645/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Mișcarea
Profesioniștilor „Speranța-Надежда”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” împotriva
Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva hotărârii din 01 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-645/25
PIGD 2-25122955-01-3ra-04092025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a
ei.
Curtea de Apel Centru, jud. G. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan
05 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de către
Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 26 august 2025, Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”
a depus acțiunea în contencios administrativ electoral, îndreptată către Comisia
Electorală Centrală prin care a solicitat:
- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3855 din 24 august 2025;
- obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la înregistrarea a 7
candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Mișcării
Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie
2025.
În motivarea acțiunii Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” a
indicat că, la 24 august 2025 de către Comisia Electorală Centrală a fost emisă
hotărârea nr. 3855 privind respingerea cererii de înregistrare a listei de candidați la
funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Mișcarea
Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, la alegerile parlamentare din 28 septembrie
În același timp a fost respinsă și cererea privind confirmarea Marianei Donică
în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Mișcării
Profesioniștilor „Speranța-Надежда”.
Reclamanta a invocat dezacordul cu hotărârea contestată, considerând-o
ilegală din motiv că membrii comisiei au interpretat greșit norma legală și anume
art. 111 alin. (2) din Codul electoral, prin care încalcă dreptul constituțional
garantat de a fi ales în condițiile legii.
În opinia reprezentantului reclamantei nu poate fi pus la baza unui refuz de
înregistrare în cursa electorală, faptul că Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-
Надежда”, nu face parte dintr-un bloc electoral și mai mult ca atât nici nu este un
partid politic.
În opinia Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда” legiuitorul a
prevăzut aceste condiționalități doar pentru partide politice și blocuri electorale, or,
din denumirea acestui articol se subînțelege clar că poate fi atribuit doar partidelor
politice și blocurilor electorale.
La caz însă, forma juridică de organizare a Mișcării Profesioniștilor
„Speranța-Надежда”, nu este partid politic, dar este o organizație social-politică
sub formă de Mișcare politică de masă, ceea ce se confirmă prin Extrasul din
Registrul de stat al persoanelor juridice din 03 iunie 2024, care a fost prezentat în
original și copie, comisiei de recepționare a cererilor de înregistrare în calitate de
concurenți electorali și care este anexat și în dosarul administrativ. În extrasul dat
este menționat că Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, are forma
juridică de organizare: organizație social-politică.
1
Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” a subliniat că este unica
formațiune social-politică care are o astfel de formă juridică de organizare, care are
dreptul, conform hotărârii Comisiei Electorale Centrale de a participa la alegerile
parlamentare din 28 septembrie 2025, iar restul formațiunilor sunt toate partide
politice și astfel este menționat în extrasele lor.
Mai mult ca atât, nici în Statutul Mișcării social-politice nu este specificat
nici într-un punct că este un partid politic, în schimb în punctul 1.3 este stipulat
clar că Mișcarea este o formațiune social-politică.
Reclamanta a indicat că însăși în Constituția Republicii Moldova, și anume,
în articolul 41, este consfințit faptul că cetățenii se pot asocia liber în partide și alte
organizații social-politice. Deci nimeni nu poate interzice existența unei organizații
social-politice și cetățenii au dreptul să se asocieze nu numai în partide politice dar
și în alte organizații social-politice, așa precum este organizația social-politică
Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”.
Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” a evidențiat că dacă în
articolul 111 alin. (2) din Codul electoral, ar fi fost specificat că concurenții
electorali (sau candidații) înaintează lista de candidați, care nu va fi mai mică de
51 de persoane și nu va depăși numărul de 111 persoane, atunci cu siguranță
Mișcarea era obligată să se conformeze acestor condiții, dar atât timp cât legiuitorul
a specificat doar de partide politice și blocuri electorale, alte organizații social-
politice care nu fac parte din careva blocuri politice, au dreptul să înainteze o listă
de candidați cu mai puțin de 51 de candidați sau cu mai mult de 111 de candidați.
La caz, reclamanta a menționat că, conducându-se strict de norma legală și
foarte minuțios consultând legislația în vigoare, Consiliul Republican al Mișcării a
decis înaintarea doar a 7 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova, având ca obiectiv să obțină o fracțiune parlamentară de 5-7 deputați,
înțelegând că formațiunea social-politică nu are șanse să obțină la aceste alegeri
parlamentare mai multe mandate și de aceea nu a considerat că este rațional să
desemneze mai mulți candidați decât real ar avea posibilitatea să obțină.
În același timp, a indicat asupra faptului că, membrii Comisiei Electorale
Centrale intenționat interpretează greșit nu doar normele legale, dar și alte fapte, și
anume cele consemnate în procesul-verbal nr.3 al ședinței Consiliului Mișcării din
17 august 2025 și anume în hotărârea nr. 3855 de respingere a cererii, la
compartimentul nr. II. Constatările aferente procedurii administrative, membrii
comisiei au specificat: „Comisia reține că, potrivit procesului-verbal nr.3 al ședinței
Consiliului Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, din 17 august 2025, s-a
consemnat obligația de a prezenta lista în condițiile art. 111 alin. (2), iar în cazul
neconformării, acest fapt constituie temei legal pentru refuzul înregistrării Mișcării
în calitate de concurent electoral.”
În acest context Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” a menționat
că, în procesul-verbal nr.3 nu a fost consemnată obligația de a prezenta lista în
condițiile art. 111 alin. (2), dar condițiile art. 68 alin (3), prin care sunt obligați toți
concurenții electorali să respecte cota minimă de reprezentare de 40% pentru
ambele sexe. Anume această obligație este consemnată în procesul-verbal al
Consiliului Mișcării unde la etapa luării de cuvânt în cadrul examinării primului
2
punct din ordinea de zi a ședinței, la care Copreședintele coordonator al Mișcării,
Andrei Donică, a menționat faptul că dacă Organizația social-politică nu se va
conforma art. 68 alin. (3), atunci Comisia Electorală Centrală va avea temei legal
de a refuza înregistrarea Mișcării în calitate de concurent electoral.
În lumina celor expuse supra, reclamanta a concluzionat că de facto Mișcarea
Profesioniștilor „Speranța-Надежда” întrunește și corespunde în totalitate
exigențelor (condițiilor) de rigoare ale Codului electoral pentru a fi înregistrat în
calitate de concurent electoral, chiar și cu 7 candidați la funcția de deputat, pentru
a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 01 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca
fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de
Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil.
Curtea de Apel Centru, reținând prevederile art. 18, art. 27, lit. g), art. 63
alin. (1), alin. (2), lit. a), art. 68, alin. (1) alin. (3), alin. (4), alin. (5),art. 111 alin.
(1), alin. (2), alin. (6), art. 112 alin. (1) din Codul electoral, art. 1, alin. (1-4), art.
33, alin. (1) din Legea nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele
politice, pct. 7, lit. a), pct. 13, pct. 25, lit. a), pct.28 din Regulamentul privind
particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile
parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204 din 30
august 2023, raportate la circumstanțele speței a concluzionat că cererea de
chemare în judecată nu este întemeiată.
Instanța de fond a apreciat ca fiind întemeiate concluziile autorității publice
pârâte expuse în actul administrativ contestat și ca neîntemeiate alegațiile părții
reclamante înserate în cererea de chemare în judecată, or, nu poate fi reținut ca
întemeiat argumentul Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда” precum că
membrii comisiei au interpretat greșit prevederile art. 111 alin. (2) din Codul
Electoral, deoarece, art. 33 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 privind partidele
politice, stipulează expres că, reglementările referitoare la partidele politice se
aplică și organizațiilor social-politice cu statut de persoană juridică ale cetățenilor
Republicii Moldova cu drept de vot.
Astfel, din conținutul acestor reglementările rezultă cert că organizațiile
social-politice, deși nu se numesc „partide politice”, sunt supuse aceluiași regim
juridic ca și partidele politice.
Prin urmare, dispozițiile art. 111 alin. (2) din Codul electoral (privind
numărul minim de 51 de candidați și maximul de 111 pe listă) sunt aplicabile și
organizațiilor social-politice, întrucât ele participă la alegeri în aceeași calitate de
concurenți electorali colectivi și nu beneficiază de un regim derogatoriu.
Curtea de Apel Centru a constatat că în speță, reclamanta a înaintat spre
înregistrare o listă din doar 7 persoane, fapt ce contravine în mod evident cerinței
imperative stabilite la art. 111 alin. (2) din Codul electoral, potrivit căruia partidul
politic sau blocul electoral înaintează lista de candidați, care nu va fi mai mică de
3
51 de persoane. Completul judiciar a subliniat că, neîntrunirea numărului minim de
51 de candidați este o condiție imperativă de înregistrare a listei, iar nerespectarea
acestei condiții atrage, conform art.111 alin. (6) din Codul electoral, atrage după
sine refuzul înregistrării listelor de candidați.
Instanța de fond a evidențiat că, reieșind din prevederile art. 21 din Codul
administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să
acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor
legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate.
În speță, Comisia Electorală Centrală a aplicat întocmai dispozițiile
imperative ale art. 111 alin. (2) și (6) din Codul electoral, constatând că lista
înaintată de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–Надежda” conține doar 7
candidați, cu mult sub pragul minim de 51 prevăzut de lege.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII
INSTANȚEI DE FOND
La 04 septembrie 2025 Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–Надежda” a
depus recurs împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind
admiterea acțiunii și obligarea Comisiei Electorale Centrale să înregistreze 7
candidații la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Mișcării
Profesioniștilor „Speranța–Надежda”.
În motivarea recursului Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–Надежda” a
reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată,
invocând dezacordul cu motivarea hotărârii, deoarece în opinia acesteia sunt
jonglări de prevederi a unor legi total diferite, interpretate greșit de instanță, pe care
chiar nici Comisia Electorală Centrală nu le-a specificat în referință depusă în
adresa Curții de Apel Centru.
Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–Надежda” a evidențiat că art. 33 alin.
(1) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, se referă doar la
reglementările specificate în această lege, nu se referă și la Codul electoral. În
Legea nr. 294/2007 privind partidele politice nu există nici un articol prin care
partidele să fie obligate să aibă în lista de candidații nu mai puțin de 51 și nu mai
mult de 111 de candidați la funcția de deputați în Parlamentul Republicii Moldova.
Dacă ar fi fost astfel de condiționări stipulate în Legea partidelor politice atunci cu
siguranță că Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–Надежda” ar fi fost nevoită să se
conformeze, anume din motivul existenței acestui art. 33 alin (1) care stipulează că
toate reglementările, din această lege, referitoare la partide politice se aplică și de
organizațiile social-politice.
POZIȚIA INTIMATULUI
La 04 septembrie 2025 Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra
recursului înaintat de către Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–Надежda”, prin
care a solicitat declararea recursului inadmisibil, menționând că acesta nu
întrunește criteriile de admisibilitate, din conținutul recursului se deduce cert lipsa
4
temeiurilor prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ, ceea ce implicit duce la
inadmisibilitatea acestuia.
Totodată a evidențiat că la adoptarea hotărârii, Curtea de Apel Centru și-a
întemeiat raționamentul juridic pe criteriile desprinse din principiile fundamentale
ale dreptului, precum legalitatea, proporționalitatea, egalitatea în fața legii și
securitatea raporturilor juridice. Instanța a urmărit asigurarea unei aplicări coerente
și previzibile a normelor legale, în concordanță cu exigențele statului de drept și cu
respectarea drepturilor procesuale ale tuturor părților implicate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în
contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,
precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul
electoral.
Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente
examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de
3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul
procedurilor de exercitare a căilor de atac.”
Art. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.”
Art. 2451 din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
5
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau
a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la
rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu
au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, completul de judecată
constată că hotărârea motivată a fost comunicată Mișcării Profesioniștilor
„Speranța–Надежda”, prin intermediul poștei electronice, la 02 septembrie 2025.
Recursul a fost depus la data de 04 septembrie 2025, prin urmare cu respectarea
termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100
alin. (1) din Codul electoral.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca
primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor
de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
6
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus
de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–Надежda”, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau
că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.
Din analiza recursului declarat de către Mișcarea Profesioniștilor
„Speranța–Надежda” rezultă, că recurenta nu a invocat temeiul legal în baza căruia
își întemeiază recursul, dar a făcut trimitere la prevederile art. 244-248 din Codul
administrativ, fără a indica expres temeiul de admisibilitate a recursului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare
a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru
și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor
pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că
motivele de casare, invocate în recursul depus de Mișcarea Profesioniștilor
„Speranța–Надежda” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante, care
nu au putere să răstoarne soluția instanței de fond, care în temeiul art. 219 din Codul
administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor prezentate în dosarul
administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de judecată.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
recursul depus de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–Надежda” conține obiecții
de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au
fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod
corespunzător.
Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea
recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare
7
clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul
administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile
se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,
în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul
acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța–
Надежda”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8