1ra-42/23 — Art. 264 alin.2 CP

La 21 decembrie 2015 a fost începută urmărirea penală conform art. 264 alin. (2) Cod penal. În ordonanța de pornire este indicat că Nicolae Oprea, conducând automobilul de model „Mercedes-Benz”, a tamponat pietonul Ion Dinisiuc. În urma testării cu aparatul „Drager”, s-a stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de Nicolae Oprea constituie 0,56 g/l, ce corespunde stării de ebrietate cu grad avansat.

La 19 decembrie 2015, ora 23:30, automobilul „Mercedes-Benz” a fost transmis spre păstrare Inspectoratului de Poliție Edineț (f.d. 16, vol. I).

La 07 iulie 2017, Nicolae Oprea a fost pus sub învinuire (f.d. 60-61, vol. I). Potrivit procesului-verbal din 07 iulie 2017, învinuitului i-au fost comunicate drepturile și obligațiile. Oprea a declarat că vina nu o recunoaște și a refuzat să facă declarații (f.d. 63-64, vol. I). La aceeași dată, în privința lui Nicolae Oprea a fost aplicată prin ordonanță interdicția de a părăsi localitatea (f.d. 65-66, vol. I).

Prin procesul-verbal din 07 iulie 2017, Nicolae Oprea, în prezența apărătorului Nicolae Baban, a fost informat despre terminarea urmăririi penale. Procesul-verbal din 07 iulie 2017 (f.d. 69-70, vol. I) confirmă că învinuitul și apărătorul au luat cunoștință cu materialele cauzei penale.

Prin ordonanța din 22 decembrie 2015, Ion Denisiuc a fost recunoscut în calitate de parte civilă (f.d. 31 vol. I), iar la 12 iunie 2019 acesta a înaintat acțiune civilă. El a solicitat încasarea de la Nicolae Oprea prejudiciul material de 6.672,79 de lei și a prejudiciului moral de 90.000 de lei (f.d. 178-181, vol. I).

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 24 iulie 2020, procesul penal pornit în privința lui Nicolae Oprea a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, deoarece a fost încălcat termenul de aflare a inculpatului în calitate de bănuit. Acțiunea civilă a fost respinsă (f.d. 55-72, vol. II). 1

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2022, Nicolae Oprea a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută la art. 264 alin. (2) Cod penal și liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Acțiunea civilă a fost admisă parțial.

La 08 decembrie 2022, avocatul Alexandru Popa și condamnatul au depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală. Ei solicită casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 21 decembrie 2015 – 23 octombrie 2017. Prima instanță a examinat cauza în perioada 23 octombrie 2017 – 24 iulie 2020. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 19 august 2020 – 08 noiembrie 2022. La 10 ianuarie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Nicolae Oprea a fost învinuit că, la 19 decembrie 2015, în jurul orei 21:00, conducând automobilul „Mercedes-Benz”, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând pct. 14 lit. a) și pct. 45 subpunctul 1) – 2) al Regulamentului circulației rutiere, a tamponat pietonul Ion Dinisiuc, cauzându-i vătămare corporală medie. Fapta încriminată a fost încadrată în baza art. 264 alin. (2) Cod penal. b. Probele

Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 decembrie 2015, a fost supusă cercetării o porțiunea de drum din raionul Edineț unde a avut loc accidentul și autoturismul de model „Mercedes-Benz”. Autoturismul avea deteriorări la parbrizul din față și oglinda din partea dreaptă. La procesul-verbal a fost anexat tabelul fotografic și schema accidentului (f.d. 3-5 vol. I).

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 902, din 22 decembrie 2015, la Ion Dinisiuc au fost depistate excoriații și echimoze la față și coapsa stângă, fractura maleolei laterale cu deplasare, care se califică ca vătămare corporală medie (f.d. 17, vol. I).

Raportul de constatare medico-legală nr. 810, din 29 decembrie 2015, confirmă că în proba de sânge prelevată de la Nicolae Oprea s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,09 %, echivalent a 1,09 g/l (f.d. 37, vol. I).

Prin procesul-verbal din 19 decembrie 2015 a fost examinat automobilul de model „Mercedes-Benz”, unde s-a constatat că este deteriorat parbrizul din față și oglinda de la ușa dreaptă (f.d. 40-41, vol. I).

Raportul de expertiză medico-legală în comisie complexă, nr. 17/541, din 22 aprilie 2016, concluzionează că la Ion Dinisiuc au fost depistate excoriații pe frunte și regiunea mandibulară pe dreapta, echimoză pe pleoapa superioară a ochiului drept, echimoză pe suprafața posterioară a coapsei stângi și fractura 2 maleolei laterale a gambei stânga, fără deplasarea fragmentelor. Aceste leziuni au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice cu un obiect dur-contondent, care în ansamblu se califică ca vătămare medie. Reieșind din regiunea localizării echimozei pe coapsa stângă și deteriorarea oglinzii în partea lateral dreapta a automobilului „Mercedes-Benz”, în timpul coliziunii pietonul putea fi în poziție ortostatică sau similară ei, orientat cu partea posterioară a corpului spre automobilul în mișcare. Fractura maleolei laterale a articulației talo-crurale a putut să se formeze în cazul rotației corpului pe plantă fixă a piciorului în timpul impactului sau în cazul dezechilibrarii corpului cu fixarea incorectă a plantei piciorului. Șoferul automobilului „Mercedes-Benz”, din punct de vedere tehnic, trebuia să acționeze în conformitate cu cerințele pct. 45, 2) din RCR, care prescrie: „În cazul în care în limita de vizibilitate apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. Dacă sistemul de frânare a automobilului se afla în stare corespunzătoare normelor tehnice, atunci în cazul dat nu existau motive cu caracter tehnic, care puteau împiedica șoferul să acționeze în conformitate cu cerințele indicate” (f.d. 46-52, vol. I).

În Registrul de înregistrare a proceselor-verbale ale examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului stării de ebrietate și naturii ei, eliberat de IMSP Spitalul Raional Edineț (f.d. 217-219, vol. I), la nr. 441, din 19 decembrie 2015, este înscris numele Nicolae Oprea, însoțit de reprezentantul IP Edineț, Martîniuc. La rubrica temeiul trimiterii este menționat „AR” (accident rutier).

În baza procesului-verbal nr. 441 din 19 decembrie 2015, Nicolae Oprea a fost supus controlului stării de ebrietate de către medicul Ala Bostan. La pct. 1 este indicat că rezultatul testării alcoolscopice a fost efectuat la 19 decembrie 2015, 23:00, iar rezultatul este „0,56”. La pct. 12 este indicat că au fost prelevate două probe de sânge (f.d. 220-222, vol. I).

Martorul Ala Bostan a declarat, că potrivit ordinului Ministerului Sănătății, expertiza medicală în 2015, în afara orelor de activitate a narcologului, se efectua de către medicii secției de internare a Spitalului Raional Edineț. Persoanele erau aduse la expertiză de către poliție. Expertiza se face prin examinarea medicală exterioară, conform punctelor din procesul-verbal, după care se facea „Dragerul”, adus de către poliţie. Poliţia supune cetăţenii testului „Drager”, iar medicii asistă ca martori. Ulterior, asistentul medical recoltează sânge în două eprubete, care se împachetează în plic și poliția le remite la Centrul de Medicină Legală din Chișinău. Poliția ridică rezultatele. Dacă lor le aduc rezultatele, ei le includ în procesul-verbal. Ei doar colectează probele (de sânge), iar expertiza face altcineva. La 19 decembrie 2015, Nicolae Oprea a fost testat alcoolscopic și a fost prelevat sânge. După cum s-a uitat, în „Drager” era 0,56 mg/l și în sânge 1,09. Ea a scris cifra 0,56 de pe tichetul aparatului „Drager”. În proces-verbal nu se specifică cu care aparat „Drager” s-a efectuat măsurarea. Spitalul nu dispune de aparat „Drager”. În cazul lui Oprea nu a făcut concluzie, deoarece nu s-a prezentat 3 rezultatul probelor de sânge. Ea nu ține minte cum au fost sigilate probele lui Oprea. Ea a mai explicat că, de obicei, se pune sângele în eprubete, apoi în plic, care se sigilează, se aplică ștampila și semnătura. Dacă sunt flaconașe pentru sânge, este o etichetă unde scrie numele/prenumele, dar dacă sunt eprubete nu se indică, pentru că nu au etichetă (f.d. 3-4, vol. II). Martorul Ala Bostan și-a susținut declarațiile și în instanța de apel (f.d. 246, vol. II). c. Poziția părții apărării și procedura în prima instanță

La 10 martie 2020, apărătorul Alexandru Popa a depus susțineri verbale în formă scrisă. El a susținut că, din momentul începerii urmăririi penale, lui Nicolae Oprea i-a fost atribuit statut de bănuit. Termenul de menținere în calitate de bănuit a fost încălcat. După încetarea de drept a calității de bănuit, Nicolae Oprea nu putea fi urmărit pentru aceeași faptă, iar actele emise ulterior sunt nule. Unele acte procesuale nu conțin semnătura emitentului, perioada de întocmire, data emiterii, sau data este indicată eronat. Toate probele sunt inadmisibile, deoarece au fost administrate cu încălcarea legii și dreptului la apărare. Probele de sânge examinate de expert nu indică cui aparțin. Avocatul a solicitat achitarea lui Nicolae Oprea și respingerea acțiunii civile (f.d. 24-43, vol. II).

La 24 iulie 2020, Judecătoria Edineț, sediul Central, a dispus încetarea procesului penal, din motivul încălcării termenului de aflare a inculpatului în calitate de bănuit. Acțiunea civilă a fost respinsă. Instanța a reținut că din ordonanța de începere a urmăririi penale rezultă că, la 19 decembrie 2015, Nicolae Oprea, conducând automobilul de model „Mercedes-Benz”, fiind în stare de ebrietate, l-a tamponat pe Ion Dinisiuc. În urma testării lui Oprea cu aparatul „Drager”, s-a stabilit concentrația de vapori în aer expirat de 0,56 mg/l. Procurorul a concluzionat că există o bănuială rezonabilă de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (2) Cod penal. Prin urmare, lui Nicolae Oprea i-a fost atribuit calitatea de bănuit la 21 decembrie 2015 în baza ordonanței de începere a urmăririi penale. Calitatea de bănuit a încetat de drept la 21 martie 2016, iar învinuirea a fost înaintată acestuia la 07 iulie 2017. Toate actele emise după încetarea calității de bănuit sunt nule. Procedura de testare alcoolscopică a fost contrară regulamentului. Ordonanța și procesul-verbal de ridicare și ulterior de examinare a automobilului, emise de procuror, nu sunt semnate și, prin urmare, sunt nule. Raportul de expertiză din 22 aprilie 2016 a fost dispus în baza unei ordonanțe fără dată, care a fost introdusă ulterior. Experților li s-a prezentat spre examinare automobilul cu ambele oglinzi prezente. d. Procedura în apel

La 28 iulie 2020, procurorul a declarat apel. El considera că prima instanță neîntemeiat a încetat procesul. Constatarea instanței că Nicolae Oprea a fost recunoscut în calitate de bănuit prin ordonanța de începere a urmăririi penale, este neîntemeiată. Articolul 63 Cod procedură penală prevede expres actele prin care persoana se recunoaște în calitate de bănuit. Nicolae Oprea a fost pus sub învinuire, fără a fi recunoscut în calitate de bănuit. Instanța neîntemeiat a anulat toate actele 4 procesuale. Probele prezentate de acuzare nu au fost apreciate. Procurorul consideră că vinovăția lui Nicolae Oprea este demonstrată prin cumulul de probe. El a solicitat condamnarea lui Oprea la închisoare pe termen de doi ani.

La 07 august 2020, și avocatul Alexandru Popa a declarat apel. El a solicitat achitarea lui Nicolae Oprea. Avocatul a susținut că prima instanță a dat o apreciere corectă probelor, însă la caz se impune soluția de achitare a lui Oprea, nu de încetare a procesului. El a reiterat argumentele referitor la încetarea de drept a calității de bănuit, nulitatea actelor procesuale și inadmisibilitatea probelor (vezi para. 20).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2022, apelul apărătorului a fost respins iar apelul procurorului admis. Nicolae Oprea a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută la art. 264 alin. (2) Cod penal și liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Acțiunea civilă a fost admisă parțial. S-a încasat din contul lui Nicolae Oprea în beneficiul lui Ion Dinisiuc prejudiciul material în sumă de 6.672,79 de lei și prejudiciu moral în sumă de 30.000 de lei. Instanța a reținut că calitatea de bănuit nu poate fi obținută prin ordonanța de începere a urmăririi penale. Nicolae Oprea a fost pus sub învinuire fără să fie recunoscut în calitate de bănuit. Organul de urmărire penală nu a admis încălcări procedurale și la caz nu sunt circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. Probele administrate demonstrează vinovăția lui Oprea. Instanța a constatat vinovăția în baza următoarelor probe: declarațiile martorilor, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 decembrie 2015, tichetul „Drager”, procesul-verbal de examinare a obiectului din 19 decembrie 2015, raportul de constatare medico-legală din 22 decembrie 2015, raportul de constatare medico-legală din 29 decembrie 2015, raportul de expertiză medico- legală din 22 aprilie 2016. Decizia motivată a fost pronunțată la 08 noiembrie 2022. e. Cererea de recurs

La 08 decembrie 2022, avocatul Alexandru Popa și condamnatul au depus recurs prin care au solicitat remiterea cauzei la rejudecare. Recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală. Ei reiterează argumentele din apel. Recursul mai menționează că Nicolae Oprea a dobândit calitatea de bănuit la data începerii urmăririi penale, iar termenul de menținere în calitate de bănuit a fost încălcat. Condamnatul nu putea fi urmărit penal pentru aceeași faptă după expirarea termenului de bănuit. Actele emise ulterior sunt nule. Instanța de apel a încălcat jurisprudența Curții Supreme de Justiție (cauzele nr. 1ra- 735/2017, 1ra-880/2017, 1ra-230/2018, 1ra-350/21, 1ra-1839/2021). Ea nu a răspuns alegațiilor referitoare la legalitatea actelor procesuale întocmite în perioada 19 decembrie 2015 - 07 iulie 2017. Unele acte procesuale nu conțin semnătura emitentului, perioada de întocmire, data emiterii sau data este indicată eronat. Probele de sânge examinate de expert nu este clar dacă aparțin anume lui Oprea. Curtea de Apel nu s-a expus asupra cererii de declarare a nulității probelor administrate cu încălcări. 5

Procurorul Pavel Guțan a depus referință unde a invocat inadmisibilitatea recursului, deoarece este vădit neîntemeiat. El consideră că instanța de apel s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel. Calitatea de bănuit se atribuie persoanei în baza actelor procesuale indicate la art. 63 Cod procedură penală, nu prin ordonanța de începere a urmăririi penale. Instanța de apel corect a constatat vinovăția lui Nicolae Oprea.

Art. 434 Cod de procedură penală stabilește că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Instanța nu poate admite recursul pe alte temeiuri decât cele invocate (decizia nr. 1ra- 854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice recalificarea considerentelor invocate în recurs de la un temei la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023 § 56).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Pct. 6) se referă la motivarea deciziei instanței de apel, iar pct. 16) se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. În esență recurenții invocă încetarea de drept a calității de bănuit, care ar duce la nulitatea actelor procesuale și inadmisibilitatea probelor obținute. Având în vedere argumentele din recurs, acesta va fi examinat doar prin prisma pct. 16).

Recurenții consideră că Nicolae Oprea a dobândit calitatea de bănuit în baza ordonanței de începerea urmăririi penale. Instanța de apel a constatat că Nicolae Oprea nu a fost recunoscut în calitate de bănuit. Completul ar putea fi de acord cu recurenții. Din ordonanța de începerea urmăririi penale rezultă în mod cert fapta investigată, încadrarea ei juridică, precum și că condamnatul este suspectat de comiterea ei (vezi para. 2). Din descrierea faptei penale este evident că nicio altă persoană nu putea fi suspectată de comiterea acestei infracțiuni (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-303/2025 § 43).

Încălcarea termenului de ținere în calitate de bănuit este temei de nulitate relativă (a se vedea hotărârile nr. 1ra-69/2024 § 40; 1ra-1250/2024 § 28; 1ra- 303/2025 § 44). Nulitatea relativă a actelor trebuie invocată cel târziu la ziua terminării urmăririi penale, după cum rezulta din art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală (vezi para. 27). În caz contrar, nulitatea relativă nu poate fi invocată la etapa de judecare a cauzei (hotărârile nr. 1ra-821/24 § 45 și nr. 1ra- 885/24 § 41). Potrivit proceselor-verbale de informare despre terminarea și prezentarea materialelor de urmărire penală (f.d. 67-70, vol. I), nici învinuitul, nici apărătorul său nu au invocat nulitatea. Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Edineț pe 28 octombrie 2017, iar ei nu au depus astfel de cereri nici până la începerea cercetării judecătorești. Abia la 10 martie 2020, după terminarea cercetării judecătorești, ei au invocat presupusele încălcări. Prin urmare, argumentul cu privire la expirarea calității de bănuit nu mai poate servi drept temei pentru casarea hotărârilor judecătorești.

În cauzele nr. 1ra-735/2017, 1ra-880/2017 invocate de recurenți, Curtea Supremă a încetat procesul ca urmare a încălcării termenului de ținere a persoanei în calitate de bănuit și a constatat nulitatea absolută. Ulterior, Curtea și-a modificat practica prin cauza nr. 1ra-1138/17 (pag. 16). Ea a constatat că încălcarea prevederilor legale referitoare la recunoașterea în calitate de bănuit sau la punerea 7 sub învinuire a persoanei, nu atrag nulitatea absolută a actelor procedurale. Partea care se pretinde lezată, poate contesta actele în baza art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală. Cauzele nr. 1ra-230/2018, 1ra-1839/2021 invocate în recurs sunt irelevante, întrucât nu pun în discuție calitatea de bănuit. Cauza nr. 1ra-350/21 tot nu este relevantă, deoarece se referă la motivarea deciziei instanței de apel, iar cauza a fost trimisă de Curtea Supremă la rejudecare fără a constata nulități.

În opinia recurenților, unele probe documentare sunt inadmisibile deoarece nu conțin semnătura emitentului, perioada de întocmire, data emiterii sau indicarea eronată a acesteia. Potrivit art. 94 Cod de procedură penală, inadmisibilitatea intervine doar dacă încălcarea procedurală a influențat sau putea influența autenticitatea informației obținute (cauza nr. 1ra-821/24 § 44, 1ra-885/24 § 48 și 1ra-552/2025 § 33). Aceste carențe nu duc automat la inadmisibilitatea probelor. Recurenții nu explică în niciun fel de ce omisiunile respective a influențat sau putea influența autenticitatea informației confirmate prin aceste probe.

Referitor la tichetul „Drager” și la faptul dacă experții au examinat anume sângele prelevat de la Nicolae Oprea, aceste obiecții au fost înaintate în instanța de apel. Curtea de apel a reținut în calitate de probă tichetul „Drager”. La momentul examinării cu aparatul „Drager”, Oprea nu a înaintat obiecții. Pentru confirmarea stării de ebrietate este suficient tichetul „Drager”. Examinarea medicală este un drept al conducătorului mijlocului de transport dacă nu este de acord cu rezultatul aparatul „Drager” (a se vedea hotărârile nr. 1re-85/2023 § 33- 35 și 1ra-426/2024 § 28 și 30). Raportul de constatare medico-legală nr. 810, din 29 decembrie 2015 de asemenea constată starea de ebrietate a lui Oprea. Chiar dacă constatările acestuia ar putea eventual să nu fie luate în considerare din cauza încălcării procedurii de prelevare a sângelui, rezultatul testării cu aparatul „Drager” era suficient pentru constatarea vinovăției condamnatului. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Alexandru Popa și a condamnatului Nicolae Oprea, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Leonid Chirtoacă 8