1ra-821/24 — Art. 42 alin. 5, 326 alin. 1 CP

Ion Lăpteanu a fost apărat de avocații Aurelia Bagrin și Ian Dogotari.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Ion Lăpteanu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și liberat de răspundere penală pe motiv că a expirat termenul de prescripție. La 15 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința.

La 10 iunie 2024, avocatul Ian Dogotari, în numele lui Ion Lăpteanu, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Urmărirea penală în cauza nr. 2018978387 a fost pornită la 19 decembrie 2018. La 06 decembrie 2021, cauza penală nr. 2021970637 a fost disjunsă din cauza penală nr. 2018978387. Urmărirea penală s-a terminat la 22 decembrie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 29 decembrie 2021 – 10 august 2023. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 01 septembrie 2023 – 15 mai 2024. La 03 iulie 2024, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Acțiuni procesuale

La 17 decembrie 2018, Vadim Scarlat a depus autodenunț la Procuratura Anticorupție despre comiterea infracțiunilor de trafic de influență. Acțiunea a fost înregistrată cu camera de luat vederi. Conținutul înregistrărilor video a fost vizualizat de persoanele prezente la acțiune și transcrisă pe un suport de tip DVD cu nr. DGAO a CNA 2365/1 (f.d.13-15, vol. I).

La 09 decembrie 2018, prin ordonanța ofițerului de urmărire penală detașat în Procuratura Anticorupție, Andrei Grabovschi, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 326 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal (cauza nr. 2018978387) (f.d.6, vol. I).

La 19 decembrie 2018, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Mariana Botezatu, termenul de urmărire penală în cauza penală nr. 1 2018978387 a fost stabilit până la 19 februarie 2019 (f.d.7, vol. I).

La 20 decembrie 2018, ofițerul de urmărire penală detașat în Procuratura Anticorupție, Andrei Grabovschi, a dispus ridicarea de la materialele cauzei penale nr. 2018978265 a copiei autentificate a procesului-verbal de cercetare parțială din 29 noiembrie – 19 decembrie 2018 și a copiei suportului electronic unde este înregistrată discuția dintre Vadim Scarlat și suspecții în comiterea traficului de influență (f.d.42, vol. I).

La 20 decembrie 2018, au fost ridicate din cadrul cauzei penale nr. 2018978265 fotocopii autentificate a procesului-verbal de cercetare parțială din 29 noiembrie – 19 decembrie 2018, pe 62 de file, cât și informația electronică pe un CD ce conține înregistrarea unei discuții cu fișierul ,,Voce 1” (f.d.43-103, vol. I).

La 21 decembrie 2018, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a retras cauza penală nr. 2018978387 de la Procuratura Anticorupție și a dispus exercitarea în continuare a urmăririi penale de Centrul Național Anticorupție (f.d.9, vol. I).

La 06 decembrie 2021, prin ordonanța procurorului delegat în Procuratura Anticorupție, Alexandru Capmari, s-a disjuns din cauza penală nr. 2018978387, materialele în privința lui Ion Lăpteanu, într-o cauză separată cu nr. 2021970637. Termenul de urmărire penală a fost fixată până la 06 ianuarie 2022 (f.d.1-2, vol. I).

La 22 decembrie 2021, Ion Lăpteanu a fost pus sub învinuire în baza art. 42 alin. (5), 326 alin. (1) Cod penal (f.d.195-196, vol. III). La aceeași dată, Ion Lăpteanu și avocatul Aurelia Bagrin au fost informați despre terminarea urmăririi penale (f.d.204, vol. III).

La 22 decembrie 2021, prin ordonanța procurorului delegat în Procuratura Anticorupție, Alexandru Capmari, avocatului Aurelia Bagrin și lui Ion Lăpteanu le-au fost prezentate materialele de urmărire penală. Apărătorul a solicitat acordarea termenului până la 29 decembrie 2021 pentru a studia materialele și a formula cereri (f.d.205-206, vol. III). Procurorul a admis parțial cererea și a acordat termen până la 24 decembrie 2021 în vederea înaintării cererilor (f.d.207-208, vol. III).

La 25 ianuarie 2022, în ședința preliminară a instanței de fond, avocatul Aurelia Bagrin a depus o cerere privind constatarea nulității actelor de procedură în cauza penală nr. 2021970637 (f.d.16-22,vol. IV). Instanța a respins cererea prin încheiere protocolară și a menționat că, potrivit art. 347 alin. (3) Cod de procedură penală, în ședința preliminară instanța se expune doar asupra pertinenței probelor (f.d.52-55, vol. IV). b. Învinuirea adusă

Ion Lăpteanu a fost învinuit că, în luna decembrie 2016, i-a făcut cunoștință lui Vadim Scarlat cu o persoană pe nume Anatol și a susținut că are influență 2 asupra membrilor grupului de urmărire penală în cauza penală în care este învinuit în baza art. 213 lit. b) Cod penal și îi poate determina să adopte o decizie de scoatere de sub urmărire penală și de clasare a cauzei penale în care este învinuit. El l-a îndemnat pe Vadim Scarlat să accepte influența promisă și să ofere suma de 5.000 de euro solicitată de către Anatol cu titlu de mită. Fapta a fost încadrată în baza art. 42 alin. (5), 326 alin. (1) Cod penal. c. Probele

Ion Lăpteanu, fiind audiat în calitate de învinuit la 05 august 2019, a declarat că nu recunoaște vina. El a menționat că s-a deplasat la domiciliul lui Scarlat pentru a-i restitui o sumă de bani și acesta i-a relatat că, în urma unei nașteri, unul dintre copii a decedat. Deoarece se grăbea, el a convenit să discute a doua zi. În ziua următoare, el s-a întâlnit cu Scarlat și au avut o scurtă discuție. Scarlat l-a întrebat dacă poate să găsească pe cineva să-l ajute și că este dispus să ofere 5.000 de euro. După această întâlnire nu a mai discutat cu Scarlat, deoarece el a plecat peste hotare. Ulterior, din mass-media a aflat despre problemele lui Scarlat cu organele de drept. La revenirea în țară, el a încercat să-l contacteze telefonic pe Scarlat. Conversația nu a fost una clară, motiv pentru care a încheiat discuția și au convenit să se întâlnească la o cafea. Nu-și amintește să fi fost prezentă o persoană pe nume Anatol în timpul discuției cu Scarlat. Este posibil să fi fost și alți angajați în apropiere, însă nu-și amintește identitatea acestora și nu cunoaște pe nimeni cu numele Anatol care să fi participat la acea discuție (f.d.169- 170, vol. I).

Ion Lăpteanu, fiind audiat în instanța de fond, a declarat că, în timp ce se afla în Panama, a fost informat de părinți că este căutat de poliție. După revenirea în Republica Moldova, el s-a prezentat la CNA și a aflat că Vadim Scarlat a depus un denunț împotriva sa. El a mers acasă la Scarlat pentru a-i restitui o datorie, iar acesta era vizibil afectat. Scarlat i-a relatat că recent a avut loc un caz medical în care a decedat un nou-născut și că mama copilului îi crea probleme. Ulterior, aflându-se în zona Centrului Mamei și Copilului, l-a invitat pe Scarlat la o cafea. În cadrul discuției, Scarlat i-a spus că ar fi dispus să achite bani pentru ca situația să se rezolve. Peste câteva zile, inculpatul a plecat în Panama și a revenit în Republica Moldova după aproximativ trei ani. În această perioadă, el a aflat despre problemele lui Scarlat. El a fost contactat de un procuror și informat că trebuie să revină urgent în țară. Afirmațiile potrivit cărora i-ar fi promis soluționarea problemelor, nu sunt veridice. El nu a discutat în automobil cu Scarlat și o terță persoană privind rezolvarea problemelor acestuia. Vocea în înregistrările audio nu este a sa. El nu-și amintește să fi participat la întâlniri împreună cu o persoană pe nume Anatol. El nu a promis lui Scarlat că îl va ajuta să își rezolve problema (f.d.213-214, vol. IV).

Martorul Vadim Scarlat, la urmărirea penală a declarat că, în luna decembrie 2016, Ion Lăpteanu a venit la domiciliul său și i-a comunicat că un 3 prieten l-ar putea ajuta cu dosarul penal. Ion l-a condus la un automobilul parcat în apropiere și l-a prezentat pe Anatol, pe care îl descria drept o persoană influentă, cu posibilități de intervenție în cadrul procuraturii. El i-a relatat pe scurt situația sa juridică, iar Anatol i-a spus că se va interesa dacă problema poate fi soluționată. Peste aproximativ o săptămână, Lăpteanu l-a contactat telefonic și a insistat să se întâlnească. Ion Lăpteanu și Anatol îl așteptau în automobil. În timpul discuției, Anatol a susținut că are influență asupra unor persoane din procuratură și asupra organului de urmărire penală și poate determina clasarea dosarului penal. Referindu-se la procuror, acesta utiliza expresia „dirijor”. Anatol cunoștea mai multe detalii despre dosar decât cele comunicate la prima întâlnire. Anatol a pretins suma de 5.000 de euro, afirmând că poate obține și prezenta actul de clasare a dosarului penal. La sfârșitul întâlnirii, el le-a comunicat că va analiza propunerea și va reveni cu un răspuns. La câteva zile după întâlnire, Lăpteanu l-a contactat din nou pentru a afla dacă a luat o decizie. El i-a comunicat că nu acceptă propunerea, motivând că suma solicitată era prea mare. Lăpteanu și-a cerut scuze, menționând că intenția sa a fost doar de a-l ajuta. Ulterior, el a aflat că Lăpteanu avea datorii față de mai multe persoane și era căutat de creditori pentru recuperarea acestora. Suma de 5.000 de euro nu a fost transmisă (f.d.16-19, vol. I).

În instanța de fond, martorul Vadim Scarlat a declarat că, în jurul anilor 2015-2016, s-a întâlnit cu Ion Lăpteanu și i-a povestit că împotriva sa fusese pornită o cauză penală. Ion i-a spus că o persoană îl poate ajuta în legătură cu problema sa. El s-a apropiat de automobilul unde se afla un bărbat, căruia i-a relatat pe scurt situația sa. Nu-și amintește semnalmentele exacte ale acestei persoane și nu au fost schimbate date de contact. Câteva zile mai târziu, a fost contactat de Ion și s-au întâlnit lângă Centrul Mamei și Copilului. El a înregistrat audio discuția de pe telefonul său mobil. În cadrul discuției, persoana respectivă i-a comunicat că îi poate rezolva problema dosarului penal în schimbul sumei de 5.000 de euro. Nu- și amintește dacă Ion a intervenit în discuțiile purtate cu persoana respectivă. El a formulat denunțul în timp ce se afla în Penitenciarul nr. 13, iar cauza penală în privința sa era în faza urmăririi penale (f.d.208-209, vol. IV).

Potrivit procesului-verbal de examinare din 09 iulie 2019, a fost examinat procesul-verbal de cercetare parțială, pe 62 file în copii, cât și dispozitivele electronice. Procesul-verbal de cercetare parțială, a fost început la 29 noiembrie 2018, la orele 16:00 și finisat la 19 decembrie 2018 la ora 16:35. În cadrul examinării s-a stabilit că, în procesul-verbal de cercetare parțială, a fost examinat conținutul telefonului mobil de model ,,Samsung SM-G920F”, ce are tangență cu cauza penală (f.d.104, vol. I).

Potrivit procesului-verbal de cercetare din 09 iulie 2019, s-a efectuat cercetarea plicului din hârtie de culoare albă, în care se afla un CD-R, de model ,,FREESTYLE”, ce conține două fișiere audio, după cum urmează: - „Voce 001”, la deschiderea fișierului s-a stabilit o conversație dintre trei persoane de gen masculin, cu durata de 26 min. și 30 sec., discuția dată fiind 4 stenografiată și anexată la prezentul proces verbal. - ,,Voce 002”, la deschiderea fișierului s-a stabilit o conversație dintre două persoane de gen masculin cu durata de 05 min. și 46 sec., discuția dată fiind stenografiată și anexată la prezentul proces verbal. În cadrul examinării procesului-verbal cu stenogramele comunicărilor anexe s-a constat că, convorbirile între Vadim Scarlat, Ion Lăpteanu și persoana pe nume Anatol, confirmă faptul că, Ion Lăpteanu a contribuit și participat, la întâlniri între Vadim Scarlat și persoana pe nume Anatol, în cadrul cărora ultimul a susținut față de Vadim Scarlat, că are influență asupra membrilor grupului de urmărire penală, în cauza penală de învinuire a ultimului, potrivit art. 213 lit. b) Cod penal, și-i poate determina la adoptarea unei decizii, de scoatere de sub urmărire penală și clasarea cauzei penale. Ion Lăpteanu a fost prezent nemijlocit la actul de corupție, când Anatol a pretins de la Vadim Scarlat, mijloace bănești ce nu i se cuvin, iar în cadrul discuțiilor l-a sfătuit pe Vadim Scarlat, de a accepta influența promisă și să de-a mita cerută. Din stenograma convorbirilor din fișierul „Voce 001”, cuvintele pronunțate de Vadim Scarlat sunt convențional marcate în stenogramă cu „A”, cuvintele pronunțate de către persoana pe nume Anatol sunt convențional marcate în stenogramă cu „B”, iar cuvintele pronunțate de către Ion Lăpteanu sunt convențional marcate în stenogramă cu „C”: „C – Eu vreau să spun o chestie mai țărănească, omul cât eu l-am rugat ca să se întâlnească… A – Vano eu! C – Ascultă la mine, tu ai să zici, eu o să zică, costă atâta. Dacă tu ai să știi că umblătura pe drumuri și asta pe tine te nu te coastă asta, tu ai să zici, ăi, dute na… , eu îmi rezolv întrebarea singur. Dacă tu ai să vrei asta, tu ai să zici, ăi, eu îs de acord, și gata și vseo. A – De asta, de asta, eu și zic. C – Omul nu o venit aicea …nedeslușit… A – Ascultă, ascultă Vanea. Eu nici nu mă gândesc că tu ai venit …nedeslușit… C – …eu am înțeles, ăi, ajută-l pe omul ista să iasă…vseo gata B – Читая, читая между срок, noi avem în bază o mie de euro, așa iese. A – Începem de la asta. Iaca asta, i le pui, băi băieți, avem iaca așa situație. Ce facem mai departe? Care e situația mai departe? Cât vreți voi? Asta merge la unu sau asta se împarte la restu? Hai eu să știu cum, de atâta că unu tot o să vreie să zică, da eu tot vreau să mănânc, altu poate să zică eu tot… C – Aici și e întrebarea… A – Eu știu…cine cum spune… C – Aicea e și întrebarea, că una …hu… znaet cum… 5 A – Vanea! Vanea! C – Să nu să se primească ca în anegdotul acela. A – Vanea ascultă… C – …nedeslușit… A – Vanea! Nu ascultă, eu, știi cum, eu am spus așa, eu dacă mă simțeam vinovat, eu acum nu discutam cu voi. Tac, Tolea poți rezolva? Te rog vii și îmi spui cât costă, ce și cum … dacă eu știu, dacă așa …eu în fiecare zi trebuie să stau numai pe procese înțelegi, și la fiecare na-ți, numai dați-mi pace ca eu să mai câștig din aceia ce vreți voi, să-mi iasă mie minus, minus o cartoafă, înțelegi. Iaca cam situația asta. Pur simplu din cauza unui bou de moșneag, care o scris prostii, amu eu trebuie știi cum se zice „вырывать из себя …” (f.d.106-117, vol. I).”

Potrivit procesului-verbal din 01 octombrie 2020, între Ion Lăpteanu și Vadim Scarlat a avut loc confruntarea, în urma căreia ambele părți și-au menținut declarațiile date anterior în cadrul audierilor (f.d.188-190, vol. I).

Prin procesul-verbal de ridicare din 10 februarie 2021, de la Judecătoria Chișinău au fost ridicate copii relevante din cadrul cauzei penale de acuzare a lui Vadim Scarlat în baza art. 213 lit. b) Cod penal (f.d.143, vol. II). Prin procesul- verbal de cercetare din 08 decembrie 2021 s-a efectuat cercetarea actelor ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 10 februarie 2021. În urma examinării actelor respective s-a constatat că, la 07 octombrie 2015, de către organul de urmărire penală al SUP IP Botanica, mun. Chișinău, a fost începută cauza penală pe faptul de neglijența a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale din partea medicilor. Vadim Scarlat a fost recunoscut în calitate de învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. b) Cod penal, ordonanță despre care se discută în cadrul întâlnirilor ce au avut loc între Vadim Scarlat cu Ion Lăpteanu și persoana pe nume Anatol, numindu-l „dirijor”. Totodată, s-a stabilit că, la 25 august 2020, a fost întocmit rechizitoriul pe cauza penală de învinuire a lui Vadim Scarlat, iar cauza penală a fost expediată în Judecătoria Chișinău pentru examinare în fond (f.d.189-190, vol. III).

Prin raportul de expertiză judiciară din 26 noiembrie 2018, a fost supus expertizei un telefon mobil „Samsung” ridicat la 23 octombrie 2018 de la Vadim Scarlat. Potrivit rezultatului expertizei, de pe dispozitiv au fost extrase 14.686 de fișiere audio. Ulterior, fiind examinate rezultatele obținute de expertul judiciar, s- a stabilit înregistrarea, conținutul căreia are importanță pentru cauza penală (f.d.88-133, vol. III). d. Sentința

La 10 august 2023, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Ion Lăpteanu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 326 alin. (1) Cod penal și liberat de răspundere pe motiv că a expirat 6 termenul de tragere la răspundere penală.

Instanța a reținut că vinovăția lui Ion Lăpteanu rezultă din declarațiile martorului Vadim Scarlat, precum și din ansamblul probelor administrate în cauză. Pe baza acestora, s-a constatat că acțiunile întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență, manifestată prin pretinderea de bani pentru sine și pentru o altă persoană, sub pretextul că deține influență asupra unei persoane cu funcție de demnitate publică și că o poate determina să întreprindă anumite acțiuni în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu. Instanța a explicat că infracțiunea de trafic de influență se consumă prin simpla pretindere, acceptare sau primire a unei remunerații ilicite, fără a fi necesar ca influența invocată să fie exercitată efectiv ori ca rezultatul urmărit să fie realizat. Deși instanța a constatat vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate, ea a încetat procesul penal, având în vedere că termenul de prescripție a răspunderii penale era deja expirat. e. Procedura de apel

La 22 august 2023, avocatul Ian Dogotari, în numele lui Ion Lăpteanu, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și achitarea inculpatului din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Apelantul a susținut că, condamnarea se bazează pe o apreciere eronată și unilaterală a probelor. Instanța de fond a preluat practic conținutul rechizitoriului fără a analiza critic probele administrate și fără a motiva admiterea sau respingerea argumentelor apărării. În cauză nu există probe care să demonstreze vinovăția, iar declarațiile martorului principal sunt incerte și contradictorii. Urmărirea penală a fost desfășurată cu încălcări grave ale normelor procesual-penale, inclusiv efectuarea unor acte după expirarea termenului urmăririi penale, participarea unor persoane neîmputernicite la efectuarea acțiunilor procesuale și încălcarea dreptului la apărare. De asemenea, există dubii serioase privind autenticitatea și integritatea unor mijloace de probă materiale. În plus, faptele reținute în rechizitoriu nu întrunesc elementele constitutive ale complicității prevăzute de legea penală, acțiunile imputate nu corespund laturii obiective a infracțiunii incriminate.

La 15 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a constatat că declarațiile martorului Vadim Scarlat, procesele- verbale de ridicare, cercetare și confruntare, rapoartele de expertiză, precum și documentele anexate la dosar, demonstrează că în acțiunile lui Ion Lăpteanu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de contribuire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Argumentele apărării privind lipsa vinovăției sunt infirmate prin materialele cauzei și prin declarațiile date în ședința de judecată. Instanța de fond corect a constatat că fapta imputată a fost comisă în luna decembrie 2016, iar infracțiunea reținută este calificată de lege ca infracțiune mai puțin gravă. Potrivit art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală în asemenea cazuri este de cinci ani, iar la momentul examinării cauzei și pronunțării hotărârii, acest termen era deja expirat. Deși 7 instanța a stabilit cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, aceasta a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii termenului de prescripție a răspunderii penale. f. Recursul

La 10 iunie 2024, avocatul Ian Dogotari, în numele lui Ion Lăpteanu, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Potrivit recursului, instanțele inferioare nu au analizat efectiv probele administrate, limitându-se la reproducerea conținutului rechizitoriului și la enumerarea formală a probelor prezentate de acuzare și fără a motiva admiterea sau respingerea argumentelor apărării. Au fost ignorate contradicțiile dintre declarațiile martorului Vadim Scarlat formulate în procesul-verbal de autodenunțare și cele depuse ulterior în cadrul confruntării și în ședința de judecată. Partea apărării a fost lipsită de posibilitatea de a lua cunoștință cu materialele cauzei penale la finisarea urmăririi penale, deși a depus o cerere în acest sens. Cererea a fost soluționată de procuror după expedierea cauzei în instanța de judecată, încălcând astfel dreptul la apărare și posibilitatea de a formula cereri sau obiecții. Termenul urmăririi penale a fost stabilit până la 19 februarie 2019, fără a fi dispusă prelungirea. Acțiunile și actele procesuale efectuate după 19 februarie 2019 sunt lovite de nulitate, fiind realizate în afara termenului legal al urmăririi penale. Au fost efectuate acțiuni procesuale de către persoane care nu au fost incluse în grupul de lucru prin ordonanța procurorului. De către organul de urmărire penală, au fost ridicate probe de pe altă cauză penală în desfășurare la Procuratura Anticorupție, ceea ce încalcă grav prevederile legale. Presupusa contribuție a lui Ion Lăpteanu ar fi constat în îndemnarea martorului Scarlat Vadim să discute cu o persoană neidentificată. Complicitatea presupune o contribuție acordată autorului infracțiunii, nu unei persoane cu statut de martor. În lipsa unei contribuții reale la săvârșirea faptei de către autorul pretinsei infracțiuni, latura obiectivă a complicității nu este întrunită.

La ziua terminării urmăririi penale, art. 251 Cod de procedură penală prevede următoarele: 8 „Articolul 251. Încălcările care atrag nulitatea actelor procedurale (1) Încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. (2) Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia şi la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. (3) Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. (4) Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.”

Art. 42 alin. (5) Cod penal prevede următoarele: „(5) Se consideră complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte”.

La ziua comiterii infracțiunii, art. 326 Cod penal prevedea următoarele: „Articolul 326. Traficul de influență (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.” 9

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (deciziile nr. 1ra-1520/2023, § 56; 1ra-325/2024, § 25).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Argumentele din recurs vizează deficiențe de motivare și apreciere a probelor, nulitatea actelor procesuale, încadrarea faptei și lipsa elementelor infracțiunii. Având în vedere motivele invocate, recursul urmează a fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. a. art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

În încheierile nr. 1ra-1085/2024 și nr. 1ra-307/24, Curtea Supremă de Justiție a explicat deja sensul temeiului de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite (a se vedea încheierea nr. 1ra- 449/2024, § 67).

Curtea Supremă de Justiție poate declara inadmisibil un recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală fără citarea părților în ședință. Conform art. 433 alin. (3) Cod de procedură penală, convocarea părților în ședință este obligatorie doar în cazul recursurilor bazate pe art. 427 alin. (1) pct. 6) „considerate admisibile”, adică a recursurilor considerate prima facie de către Curtea Supremă de Justiție că ar avea șanse mari de a fi admise (încheierea nr. 1ra- 426/2024, § 21).

Recurentul susține că hotărârile instanțelor inferioare se bazează exclusiv pe declarațiile martorului Vadim Scarlat, date în procesul-verbal de autodenunțare, fără a fi prezentate probe care să demonstreze că în acțiunile lui Ion Lăpteanu există indicii infracțiunii imputate. Completul observă că în recurs au fost reiterate argumentele invocate în apel, fără a indica de ce raționamentele din decizie ar fi iraționale. În decizie sunt arătate motivele pentru care s-a conchis că fapta este demonstrată de probele din dosar, este comisă de Ion Lăpteanu și întrunește 10 elementele obligatorii ale infracțiunii stabilite de art. 42 alin. (5), 326 alin. (1) Cod penal (vezi para. 30). Instanța de apel a examinat probele administrate și a explicat motivele pentru care a ajuns la concluzia că soluția primei instanțe este corectă. Ea a menționat că logica evenimentelor și versiunea părții acuzării se regăsește în probele prezentate. Ion Lăpteanu s-a deplasat la domiciliul lui Vadim Scarlat și i- a spus că cu el se află o persoana pe nume Anatol care poate să-l ajute cu dosarul penal intentat. Peste câteva zile, Ion Lăpteanu repetat l-a telefonat pe Vadim Scarlat și i-a comunicat că trebuie să se vadă urgent. În automobilul lui Ion Lăpteanu iarăși se afla persoana pe nume Anatol, care a comunicat că poate rezolva problema cu dosarul penal dar trebuie să achite 5.000 de euro. Instanța de apel a apreciat declarațiile martorului Vadim Scarlat în coroborare cu înregistrările audio efectuate de acesta, procesele-verbale de examinare a suporturilor electronice, actele cauzei penale în privința lui Vadim Scarlat și raportul de expertiză judiciară din 26 noiembrie 2018, care confirmă existența unor contacte telefonice între Ion Lăpteanu și Vadim Scarlat în perioada relevantă cauzei. Din convorbirile purtate între Ion Lăpteanu, martorul Vadim Scarlat și persoana pe nume Anatol, rezultă că Ion Lăpteanu îl convingea pe Scarlat că Anatol poate influența organul de urmărire penală în vederea obținerii unei soluții favorabile, constând în scoaterea lui Vadim Scarlat de sub urmărire penală. În cadrul conversațiilor, martorul Vadim Scarlat îl întreabă pe Anatol: „Tac, Tolea, tu poți rezolva? Te rog să vii și să-mi spui cât costă, ce și cum... Eu în fiecare zi trebuie să stau numai pe procese și «la fiecare na-ți», numai dați-mi pace”. Instanța de apel a apreciat aceste convorbiri în ansamblu și a reținut că Ion Lăpteanu a întreținut discuțiile privind remiterea unei sume de bani persoanei pe nume Anatol în contextul intervenției invocate asupra organului de urmărire penală, confirmând inclusiv suficiența sumei de 5.000 de euro.

Ion Lăpteanu nu neagă faptul că s-a întâlnit în repetate rânduri cu Vadim Scarlat și că, în cadrul acestor întâlniri, au fost discutate aspecte referitoare la problemele lui Scarlat în cauza penală în care acesta era vizat. Potrivit declarațiilor oferite de Ion Lăpteanu în calitate de învinuit la 05 august 2019, acesta a menționat că s-a întâlnit cu Vadim Scarlat și au purtat o scurtă discuție. În cadrul acesteia, Scarlat l-a întrebat dacă poate identifica o persoană care să-l ajute și i-a comunicat că este dispus să ofere 5.000 de euro în acest scop (vezi para. 17). Sustinerile lui Ion Lăpteanu potrivit cărora, la întâlnirile cu Scarlat, nu ar fi făcut cunoștință cu nicio altă persoană sunt contrazise de înregistrările audio extrase din telefonul lui Vadim Scarlat, care confirmă existența convorbirilor dintre cele trei persoane (vezi para. 22). Din stenograma convorbirilor rezultă că Lăpteanu a participat la discuțiile referitoare la remiterea unei sume de bani pentru soluționarea unei probleme prin intermediul unor persoane cu presupusă influență. Lăpteanu face referire la discuțiile purtate cu persoana interesată, la necesitatea stabilirii și acceptării unei sume de bani „tu ai să zici, eu o să zică, costă atâta”, precum și la faptul că acesta a solicitat intervenția pentru „a-l ajuta pe omul ista să iasă”. De 11 asemenea, după ce persoana pe nume Anatol menționează existența unei sume de bază de 1.000 de euro, Lăpteanu continuă dialogul privind condițiile și modalitatea de realizare a înțelegerii, demonstrând că avea cunoștință despre pretinderea remunerației și participa la coordonarea discuțiilor aferente. Conținutul convorbirii relevă indici că Lăpteanu nu a avut doar un rol pasiv de observator, ci a contribuit la facilitarea și coordonarea discuțiilor referitoare la remiterea unor foloase bănești în contextul exercitării influenței. Aceste împrejurări demonstrează că Lăpteanu a contribuit în mod conștient la realizarea activităților ce constituie traficul de influență, acțiunile sale având rolul de a facilita și sprijini pretinderea și negocierea folosului patrimonial solicitat în schimbul exercitării influenței promise. Recurentul nu a explicat de ce această apreciere a probelor de către instanța de apel este irațională. El doar invocă dezacordul cu această apreciere. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat. b. art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

Argumentele din recurs privind nulitatea actelor procesuale, dezacordul cu încadrarea juridică a faptei și lipsa laturii obiective a infracțiunii vor fi examinate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Recurentul susține că actele procesuale și probele materiale din dosar sunt lovite de nulitate, deoarece termenul urmăririi penale a expirat la 19 februarie 2019, deoarece au fost ridicate probe din altă cauză penală și au fost efectuate acțiuni procesuale de persoane care nu aveau împuterniciri. Aceste argumente ar putea, în anumite situații, fi temei de nulitate relativă. La prezentarea materialelor de urmărire penală, Ion Lăpteanu și avocatul Aurelia Bagrin nu au formulat obiecții la probele acuzării (vezi para. 13). În ședința preliminară, apărarea a acceptat lista probelor acuzării fără a înainta cereri sau obiecții (vezi para. 15). Avocatul Aurelia Bagrin a înaintat o cerere privind constatarea nulității ordonanței de disjungere a cauzei penale din 06 decembrie 2021 și a actelor procesuale efectuată după această dată, inclusiv rechizitoriul. Prin încheiere protocolară, instanța de fond a respins cererea în temeiul art. 347 alin. (3) Cod de procedură penală. Instanța a invocat că, în ședința preliminară se expune doar asupra pertinenței probelor. În apel avocatul Ian Dogotari a menționat nerespectarea prevederilor art. 259 și 274 Cod de procedură penală, iar în recurs, a invocat inadmisibilitatea probelor.

Recurentul susține că, neregulile invocate atrag incidența art. 94 alin. (1) pct. 4) și 8) Cod de procedură penală, întrucât ar constitui încălcări esențiale ce afectează autenticitatea probelor. Art. 94 alin. (1) Cod procedură penală, încălcările de procedură determină excluderea probei doar dacă încălcarea a influențat sau putea influența autenticitatea informației obținute (1ra-885/24, § 48). Eventualele neconcordanțe de ordin formal la efectuarea urmăririi penale, precum semnătura, termenul de consemnare ori lipsa menționării tuturor 12 executanților, nu pot afecta autenticitatea informației obținute, o condiție esențială pentru constatarea inadmisibilității probei. Drept consecință, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs reține că, la momentul prezentării materialelor cauzei, condamnatul și apărătorul său nu au contestat înregistrările audio de pe CD-R de model „FRESTYLE” intitulate „VOCE 1” și „VOCE 2”. Abia ulterior, în fața instanțelor de fond și apel, partea apărării a invocat inadmisibilitatea lor. Această omisiune, atrage imposibilitatea invocării acestor argumente ulterior.

Apărarea invocă că acțiunea imputată lui Ion Lăpteanu nu întrunește latura obiectivă a infracțiunii incriminate, deoarece nu există contribuirea acestuia la săvârșirea faptei. Din aceste considerente, el solicită achitarea condamnatului. Calificarea faptei condamnatului conform art. 326 Cod penal rezultă din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2014 și din jurisprudența constantă a Curții Supreme (a se vedea deciziile nr. 1ra-544/2023 și nr. 1ra-1217/2024). Completul este de acord cu interpretarea dată de instanțele de fond dispozițiilor art. 326 alin. (1) Cod penal. Prin pretindere se înțelege solicitarea unei remunerații ilicite, iar prin primire – obținerea acesteia sub orice formă. Pentru existența infracțiunii de trafic de influență nu este necesar ca influența să fie exercitată efectiv și nici ca persoana asupra căreia se pretinde influența să fie individualizată concret. Este suficient ca făptuitorul să pretindă ori să primească bani, susținând că are influență asupra unui funcționar public. Infracțiunea este una formală și se consumă din momentul pretinderii sau primirii remunerației ilicite, indiferent de realizarea intervenției. Infracțiunea prevăzută la art. 326 alin.(1) Cod penal se realizează prin participație complexă, atunci când latura obiectivă este realizată prin intermediul persoanei interpuse (mijlocitor), cu condiția ca ultimul să acționeze în numele traficantului de influență și cu intenția de a-l ajuta. În asemenea circumstanțe, mijlocitorul îndeplinește rolul juridic de complice, faptele căruia vor fi încadrate în conformitate cu art. 42 alin. (5) și art. 326 Cod penal. În recurs nu este explicat clar de ce această încadrare a faptelor este eronată. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Ian Dogotari împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 15 mai 2024. 13 Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Leonid Chirtoacă 14