1ra-544/2023 — art. 326 alin. 1 si 2 CP

1ra-544/2023 — art. 326 alin. 1 si 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la recurs

învinuirea lui

Ghenadie Cazacu

(art. 326 alin. (1) și (2) lit. b) Cod penal)

(Dosarul nr. 1ra-544/2023

1-18133304-01-1ra-07042023)

Recurs depus de avocat până la 01 septembrie 2023; Argumentul

neîntemeiat cu privire la provocarea la comiterea infracțiunii; Recurs admis

în partea confiscării rezultatului infracțiunii, deoarece banii pretinși au fost

restituiți părții vătămate până la pronunțarea sentinței.

17 iulie 2025

Au judecat anterior cauza judecătorii

Prima instanță – Ion Morozan

Instanța de apel – Oxana Robu, Igor Mânăscurtă, Marcel Juganari, Ion Bulhac,

Ghenadie Lîsîi, Mihail Diaconu

Instanța de recurs - Iurie Diaconu, Ion Guzun, Liliana Catan, Nicolae Craiu, Victor

Burduh

Textul corespunde originalului

Judecând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui

Ghenadie Cazacu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stella Bleșceaga, Președinte,

Ghenadie Eremciuc,

Vladislav Gribincea, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

de influență, în baza art. 326 alin. (1) și (2) lit. b) Cod penal. El a fost apărat de

avocatul Ion Lunca.

traficului de influență de două persoane (episodul Coteț). La 27 iulie 2017, a fost

inițiată urmărirea penală pe faptul săvârșirii traficului de influență (episodul

Denisov). La 13 septembrie 2017, cauzele au fost conexate. La 26 decembrie

2017, procurorul a dispus disjungerea cauzei penale în ceea ce privește Cazacu,

motivând că locul aflării celeilalte persoane nu a putut fi stabilit.

infracțiunii incriminate și l-a condamnat la amendă în mărime de 4.000 de unități

convenționale.

Avocatul a solicitat achitarea, iar procurorul - dispunerea confiscării speciale și a

încasării cheltuielilor judiciare.

apel a fost contestată de avocatul Ion Lunca. Curtea Supremă de Justiție a admis

recursul și a trimis cauza la rejudecare. Ultima rejudecare a avut loc la 06

decembrie 2022. Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului și admis

apelul procurorului, a casat parțial sentința și a dispus confiscarea specială.

confiscării speciale.

februarie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 20 februarie 2018 –

25 octombrie 2019, iar cea de apel în perioadele 16 decembrie 2019 – 19

februarie 2020 și 11 septembrie 2020 - 06 decembrie 2022. Instanța de recurs a

examinat cauza în perioada 08 iulie - 18 august 2020. La 07 august 2023, cauza a

ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție.

ÎN FAPT

1

i. primul episod

aflându-se în mun. Chișinău, acționând de comun acord cu o persoană în privința

căreia cauza penală a fost disjunsă, a pretins și primit de la Leonid Coteț suma de

450 de euro, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul

Biroului Migrație și Azil al MAI (BMA) în scopul facilitării eliberării invitațiilor

și permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova pentru doi cetățeni ai

Iordaniei. La 07 aprilie 2017, Cazacu, din suma primită, a transmis 200 de euro

(4.148,10 de lei) persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă (vezi para. 2).

Această faptă a fost încadrată în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal – trafic de

influență săvârșit de o persoană care are influență asupra unei persoane publice.

apelul telefonic recepționat la 18 martie 2017, ora 14:02, la linia specializată

1520 a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI. Apelul a fost

efectuat de Leonid Coteț, care a sesizat că un individ numit Ghenadie pretinde

suma de 450 de euro pentru a facilita eliberarea fără impedimente a unor acte

(f.d. 11, vol. 1).

că intenționa să deschidă o afacere, pentru care avea nevoie de investiții din

partea unor cetățeni străini. Interes în acest sens au manifestat cetățenii Iordaniei

Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah. Aceștia aveau nevoie de invitații pentru a

veni în Republica Moldova, care urmau să fie eliberate de BMA. În acest scop,

Coteț s-a deplasat la sediul BMA pentru a se informa despre procedura legală și

taxele necesare, aflând că acestea sunt de 100 de lei. În timp ce se afla la BMA, o

femeie necunoscută s-a apropiat de el și i-a spus că, de regulă, străinilor li se

refuză eliberarea invitațiilor. Aceasta i-a oferit o bucată de hârtie cu un număr de

telefon, spunându-i că o persoană pe nume Ghenadie l-ar putea ajuta să obțină

invitațiile mai repede. La 14 martie 2017, Coteț a sunat la acel număr și a stabilit

o întâlnire cu Ghenadie. În cadrul întâlnirii, Coteț s-a prezentat sub identitatea de

„Vitalii”, deoarece nu știa cu cine are de-a face. Totodată, el a decis să

înregistreze convorbirile cu Ghenadie, suspectând un comportament fraudulos. El

i-a explicat lui Ghenadie că intenționează să inițieze un proiect în care sunt

implicați cetățeni străini, și că are nevoie de invitații pentru aceștia. Ghenadie i-a

spus că are experiență în astfel de proceduri și, pentru a-i câștiga încrederea, i-a

arătat conținutul genții sale, care conținea documente ale altor persoane. Ulterior,

Coteț i-a transmis copia pașaportului lui Khaldoon Mohammad pentru a verifica,

prin intermediul angajaților BMA, dacă este posibilă eliberarea invitației.

Ghenadie a indicat preliminar că suma necesară pentru perfectarea actelor este de

400 de euro și că suma urma a fi transmisă angajaților BMA. La 15 martie 2017,

Ghenadie l-a sunat pe Coteț și i-a spus că trebuie să se întâlnească. În cadrul

întâlnirii, Ghenadie i-a comunicat că s-a interesat despre invitație pentru

Khaldoon Mohammad și că ea poate fi perfectată contra sumei de 450 de euro.

2

Coteț, știind că taxele legale pentru perfectarea invitațiilor sunt de doar 100 de

lei, a decis să denunțe acest fapt (f.d. 12-13, vol. 1).

numele lui Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah, conform procedurii legale

(f.d. 89-120, vol. 1).

ii. al doilea episod

Chișinău, susținând că are influență asupra persoanelor publice străine din cadrul

Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, a pretins de la

Andrei Denisov suma de 3.000 de euro în scopul facilitării eliberării vizelor

pentru membrii familiei acestuia. Ulterior, Cazacu a primit de la Denisov suma

de 1.000 de euro (21.035 de lei) și copiile documentelor necesare. Această faptă

a fost încadrată în baza art. 326 alin. (1) Cod penal – trafic de influență.

servit sesizarea depusă la 27 iulie 2017 de către Andrei Denisov. Potrivit

sesizării, în luna martie 2017, Cazacu a pretins că are influență asupra unor

persoane publice din cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova și, în acest

context, a solicitat și a primit suma de 1.000 de euro de la Denisov în scopul

facilitării obținerii vizelor pentru întreaga sa familie (f.d. 21, vol. 1).

a. Probele

i. primul episod

audio a convorbirilor purtate de Leonid Coteț cu Ghenadie Cazacu din 14 și 15

martie 2017. Potrivit stenogramei, Coteț i-a expus lui Cazacu planurile sale

legate de implicarea unor cetățeni iordanieni în activități de afaceri în Republica

Moldova și necesitatea de a obține invitații pentru aceștia. În răspuns, Cazacu a

afirmat: „Nu ... aici costă în jur de 400 de euro... aproximativ... nu știu. Deoarece

acest om care ia greutatea pe sine... Se face în minister... serviciul de migrație...

acolo... Și acolo o grămadă de întrebări și... aici trebuie... cred că nu trebuie

nimic în afară de bani... copia pașaportului.” (f.d. 67, vol. 1).

a aduce în Republica Moldova doi investitori din Iordania. În acest scop, Coteț

s-a prezentat la BMA, unde s-a interesat despre procedura legală și taxele

aferente. La BMA, o femeie necunoscută i-a spus că procesul este dificil și i-a

oferit un număr de telefon al unei persoane care ar putea să-l ajute. Apelând acel

număr, Coteț a luat legătura cu Ghenadie Cazacu, care s-a arătat dispus să

intervină contra bani, pretinzând că are relații la BMA. Ulterior, Cazacu l-a

telefonat pe Coteț și i-a spus că urmează să achite 450 de euro pentru perfectarea

actelor necesare. Coteț a fost de acord și întâlnindu-se cu Cazacu în preajma

cafenelei Fanconi, a transmis lui Cazacu suma solicitată și copiile pașaportului

3

unuia din iordanieni. Ulterior, Cazacu amâna constant rezolvarea problemei,

invocând diverse pretexte, inclusiv sărbătorile pascale. Mai târziu, martorul a fost

contactat de o persoană numită Ion, care a pretins că acționează din partea lui

Cazacu și i-a solicitat documente și informații suplimentare. După acest moment,

nici Cazacu, nici Ion nu au mai răspuns apeluri, iar suma de bani nu i-a fost

restituită.

identitatea de „Vitalie Ivanov”, a fost desfășurată în perioada 30 martie - 26 iulie

2017, cu autorizarea procurorului și a judecătorului de instrucție. Coteț a fost

desemnat să efectueze interceptări și înregistrări ale comunicărilor, precum și

înregistrări audio și video cât și să transmită controlat mijloace bănești în mărime

de 450 de euro pretinse de Ghenadie Cazacu în scopul perfectării invitațiilor și

permiselor de ședere pentru cetățenii iordanieni. Banii au fost alocați din fondul

special al MAI. Pentru efectuarea măsurii de investigație, Coteț a primit două

bancnote cu nominalul de 100 de euro și cinci bancnote cu nominalul de 50 de

euro.

desfășurate cu ajutorul mijloacelor tehnice - interceptări și înregistrări ale

comunicărilor, precum și înregistrări audio și video - s-a stabilit că, la 04 aprilie

2017, între orele 13:53-14:11, Ghenadie Cazacu a avut o întâlnire cu agentul sub

acoperire (Leonid Coteț), în apropierea cafenelei „Fanconi”. Cei doi au intrat în

automobilul care îi aparținea lui Cazacu și au discutat despre perfectarea

invitațiilor. Cazacu a menționat că actele vor fi gata până vineri. Ulterior, Leonid

Coteț i-a transmis copiile actelor și suma de 450 de euro. Următoarea întâlnire

dintre Cazacu și Coteț a avut loc la 20 aprilie 2017, între orele 13:41-14:02.

Aceasta s-a desfășurat în automobilul lui Cazacu, în apropierea Centrului GBS.

În cadrul întâlnirii, Coteț l-a întrebat când vor fi perfectate invitațiile, iar Cazacu

a dat asigurări că „azi sau mâine” și că, în mod normal, procedura de perfectare

durează 21 de zile. La 31 mai 2017, între orele 19:54-20:20, Leonid Coteț s-a

întâlnit cu o persoană care s-a prezentat cu numele „Ion”, acesta afirmând că se

va ocupa în continuare de perfectarea actelor pentru cetățenii străini. Persoana

respectivă a precizat că are nevoie de o fotografie care urmează să fie prelucrată

în Photoshop și că, din suma de bani transmisă anterior lui Cazacu, la el a ajuns

doar jumătate.

la 14 aprilie 2017, Coteț îl sună pe Cazacu și îl întreabă „cum vă merg

treburile?”, la ce ultimul îi răspunde „eu aștept Vitalii trebuie să mă

sune…aștept…deja pe marți 100%..”. Apoi Coteț întreabă dacă a intervenit ceva

la ce Cazacu răspunde „se primește că totul e bine vezi doar…săptămâna se

întinde…și așa câteva zile s-au întins…totul va fi bine…”, „nu retrăi…eu te voi

suna…dacă ceva unde vei fi eu îți transmit…nu e problemă.”. La 15 mai 2017,

Coteț îl sună pe Cazacu după o serie de întrebări despre cum merg lucrurile,

4

Cazacu îi propune lui Coteț „hai azi să ne intersectăm…”. După concretizarea lui

Coteț dacă la sigur se vor întâlni, Cazacu îi răspunde „da … acum dimineața toți

îi ocupați. După amiază 100% eu nu plec nicăieri … ne intersectăm, vorbim și

vedem poate ne vor da … ei mi-au spus că îmi vor da … trebuia vineri să îmi dea

… gata Ghena fără probleme și gata …”. Tot la această dată, Cazacu îl sună pe

Coteț și îl înștiințează că „Vitalic pe mine m-au telefonat numai ce … mâine

după orele 10 îmi dau hârtiile.”. După ce Coteț concretizează ora, Cazacu îi

răspunde că „mâine după ora 10 … la ei acolo până la ora 10 au ședințe și mâine

au spus după ora 10 nici o problemă.” și că „eu te sun.”. La 26 mai 2017, Cazacu

îl sună pe Coteț și îi spune că „ți-am trimis foto ai văzut? Pe Viber …. Dimineața

am sunat și mi-a trimis. Uită-te la foto.”. La 31 mai 2017, după o convorbire

telefonică între Coteț și o persoană interpusă de Cazacu, primul îl sună pe Cazacu

și întreabă „asta de la tine m-au telefonat?”, la ce Cazacu răspunde afirmativ și

explică că „el știe mai bine ca mine …, el cu asta se ocupă, el face asta … de asta

a fost toată chestia asta … am dat numărul uite sună … sună direct și întreabă …

el a spus întrebarea aproape e hotărâtă. Trebuie de introdus asta și atât.”.

ii. al doilea episod

Cazacu, la 13 aprilie 2017, Cazacu este sunat de Denisov. Ultimul era

nemulțumit că a fost împreună cu membrii familiei la interviu la consulatul SUA

în Moldova și au fost respinși. Cazacu îl asigură că „eu la 12 îl voi suna … când

va fi la masă.” Denisov spune „dar cine asta … cine se ocupă cu întrebarea asta

… acolo … eu nu știu … ce ieșire aveți acolo voi … nu știu … o mulțime de

bani am pierdut … a mea e în panică … soacra strigă m-ai nu scrie în poliție …

hai că trebuie ceva de făcut, cu banii ceva de făcut.”: Cazacu răspunde că „da …

eu îl sun și îi spun … o să hotărâm oricum … oricum … banii se vor întoarce

oricum.”.

Cazacu. Relațiile dintre ei erau bune până la reținerea lui Cazacu. Cel din urmă îl

învinuiește că ar fi contribuit la reținerea sa. Martorul neagă orice implicare a sa

în reținerea și documentarea cauzei penale. Martorul a activat ca ofițer superior

de investigație la IP Botanica.

Cazacu prin intermediul Tatianei Grigorișina, solicitându-i ajutor pentru

obținerea vizelor SUA pentru familia sa. Cazacu a acceptat și i-a cerut 1.000 de

euro, fără a preciza cum va fi soluționată problema. Denisov i-a transmis

personal banii și actele într-o stație PECO, după care a fost informat că vizele

sunt gata și a primit o dată pentru prezentarea la Consulat. Ulterior, familia sa a

fost refuzată, iar Cazacu a promis că va clarifica situația. Referitor la refuz,

Cazacu i-a comunicat că persoana de la ambasada SUA căreia i-a dat banii a

plecat acasă pentru sărbători și că, la revenirea acesteia, va purta discuții pentru

5

a-i cere restituirea sumelor. Denisov a achitat separat taxele consulare și a

considerat că cei 1.000 de euro au fost destinați lui Cazacu pentru a „rezolva”

vizele. Suma i-a fost restituită în iunie 2017, după implicarea poliției. Inițial,

Denisov nu a depus plângere, fiind contactat de autorități, care l-au informat că

Cazacu este monitorizat.

intermediul lui Vadim Galușca. Cazacu l-a telefonat și i-a solicitat o întâlnire. La

întâlnire era prezent și Andrei Denisov, care își dorea să obțină viză în SUA. A

fost solicitat ajutorul lui Darii pentru completarea formularului de viză și

programarea interviului pentru familia Denisov. Denisov i-a oferit copiile simple

ale actelor necesare, iar costul total pentru serviciile prestate pentru cinci

persoane a fost de 150 de euro. Ulterior, Denisov i-a transmis ordinele de

încasare a numerarului pentru plata taxei consulare. După aceasta, Darii a

efectuat programarea la interviu. După desfășurarea acestuia, Denisov i-a

comunicat că familia sa a primit refuz.

iii. Poziția apărării

a declarat că, în luna martie 2017, a fost contactat de Vadim Galușca. Acesta i-a

solicitat să discute cu cineva interesat de perfectarea unor chemări pentru cetățeni

străini. Ulterior, el a fost apelat de o persoană care s-a prezentat ca „Vitalie” (în

realitate, Leonid Coteț). Ei au convenit să se întâlnească. În cadrul întâlnirii,

„Vitalie” i-a cerut ajutor privind întocmirea chemărilor pentru doi cetățeni din

Iordania. Cazacu i-a spus lui „Vitalie” că poate discuta cu anumite persoane

fizice (nu funcționari publici) și că acest serviciu va costa 450 de euro de

persoană. El a primit de la „Vitalie” suma de 450 de euro și copia unui pașaport

iordanian, promițând că va obține invitațiile în două-trei săptămâni. După această

întâlnire, Cazacu l-a contactat pe un cunoscut pe nume „Ion” și a convenit cu

acesta să se ocupe de problema lui „Vitalie” și i-a transmis 200 de euro din suma

primită de la ultimul. Restul sumei a păstrat-o pentru cheltuieli personale. Care

au fost acțiunile lui Ion de mai departe nu cunoaște.

problema oformării și programării la consulatul SUA în Moldova în vederea

obținerii vizei. În acest scop, Cazacu a telefonat pe Darii și a solicitat intervenția

lui la completarea actelor necesare. Cazacu a solicitat de la Denisov suma de

1.000 de euro. Aceasta era necesară pentru achitarea taxei consulare. Denisov

împreună cu familia s-a prezentat la Consulat în ziua programării și a fost

refuzat. Suma de 1000 de euro a fost restituită lui Denisov în luna august 2017.

Fiind audiat în instanța de fond și de apel, Cazacu nu a recunoscut vina și a

indicat că a acționat fiind provocat de Vadim Galușca și Leonid Coteț.

b. Sentința

6

2019, Ghenadie Cazacu a fost găsit vinovat în baza art. 326 alin. (1) și (2) lit. b)

Cod penal și condamnat la amendă de 4.000 de unități convenționale. Instanța a

dispus confiscarea contravalorii a 450 de euro în contul statului. Cererile

procurorului privind confiscarea contravalorii sumei de 1.000 de euro și a

încasării cheltuielilor judiciare în mărime de 20.810 de lei au fost respinse ca

neîntemeiate.

Cazacu. Instanța a dat prioritate declarațiilor făcute de Cazacu la faza de urmărire

penală, întrucât nu au fost constatate motive pentru excluderea acestora.

Declarațiile inculpatului din acea etapă erau în coroborare cu cele ale părții

vătămate și ale martorilor audiați sub jurământ, fără ca instanța să identifice

motive de neîncredere în veridicitatea lor. Instanța a mai constatat că nu sunt

întrunite condițiile unei provocări. Din probe rezultă că acțiunile infracționale ale

lui Cazacu au început încă din 14 martie 2017, înainte ca organele de urmărire

penală să fi avut vreo cunoștință despre acestea. În ceea ce privește episodul

privind vizele pentru familia lui Andrei Denisov, faptele au fost descoperite în

cadrul măsurilor speciale de investigație. Nu există probe că agenții statului ar fi

determinat inculpatul să comită infracțiunea. Aceștia s-au limitat la observarea

pasivă a activităților ilegale ale acestuia. Probele au fost administrate legal, iar

afirmațiile apărării privind provocarea sunt nefondate.

agravante. În aceste condiții, instanța a considerat că aplicarea unei pedepse sub

formă de amendă, stabilită prin cumulul sancțiunilor pentru fiecare infracțiune,

este o pedeapsă suficientă. Instanța nu a aplicat pedeapsa complementară,

interdicția de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități, întrucât faptele

nu au fost comise de inculpat în exercitarea unei funcții oficiale. Instanța a dispus

confiscarea sumei de 450 de euro, banii fiind primiți din săvârșirea infracțiunii de

trafic de influență. Ea a respins solicitarea privind confiscarea sumei de 1.000 de

euro, pe motiv că suma a fost restituită lui Andrei Denisov. Instanța a respins și

cererea de încasare a cheltuielilor judiciare în sumă de 20.810 de lei. Aceste

cheltuieli țin de activitatea organelor de urmărire penală, iar art. 227 Cod de

procedură penală nu prevede încasarea acestor cheltuieli de la inculpat.

c. Prima procedura de apel

inculpatului. Apărătorul a susținut că infracțiunile au fost comise ca urmare a

provocării. Inițiativa de a-l contacta pe Cazacu a aparținut martorului Galușca, iar

identitatea falsă și înregistrările au fost parte din provocare. Cazacu nu a

manifestat predispoziții corupte înainte de contactul cu agentul. Stenogramele

convorbirilor telefonice nu demonstrează că inculpatul a avut intenția sau a

influențat efectiv vreo persoană publică. Episodul privind facilitarea eliberării

vizei SUA a fost documentat tot prin provocare și presiuni asupra lui Andrei

7

Denisov. Prin urmare, Cazacu urmează a fi achitat pe ambele capete de acuzare,

deoarece o faptă nu a fost dovedită, iar cealaltă nu întrunește elementele

infracțiunii.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se

dispună confiscarea contravalorii sumei de 1.000 de euro, ca bani proveniți din

infracțiune, și a cheltuielilor judiciare de 20.810 de lei. Procurorul a susținut că,

deși suma a fost restituită, instanța nu a ținut cont că inculpatul a deținut banii și

a avut posibilitatea să dispună de ei. De asemenea, cheltuielile judiciare acoperă

toate costurile necesare desfășurării procesului penal, inclusiv administrarea

probelor și efectuarea actelor de urmărire penală. Prin urmare, acestea trebuie

încasate.

avocatului a fost respins, iar cel al procurorului a fost admis. Sentința a fost

casată parțial, iar prin noua hotărâre s-a dispus confiscarea sumei de 1.000 de

euro. Instanța a constatat că apelul avocatului este nefondat. În al doilea episod,

Ghenadie Cazacu a pretins, acceptat și primit 1.000 de euro, susținând că are

influență asupra unor persoane din Ambasada SUA. Doar 150 de euro au fost

transmiși pentru servicii reale, 850 de euro fiind păstrați de inculpat. Taxele

consulare au fost achitate separat de partea vătămată, contrar celor susținute de

inculpat. În al doilea episod, Cazacu a pretins și primit 450 de euro, susținând că

are influență asupra unor persoane din cadrul BMA. Declarațiile lui Leonid

Coteț, stenogramele și rezultatele măsurilor speciale de investigație confirmă

acest fapt. Instanța a respins argumentul privind provocarea, reținând că fapta a

fost inițiată de inculpat înaintea infiltrării investigatorului sub acoperire. Măsurile

speciale de investigație au avut un caracter pasiv și confirmativ, nu provocator.

Nu s-au identificat intervenții active sau presiuni. Prin urmare, infracțiunile de

trafic de influență au fost comise din inițiativa proprie a inculpatului, cu intenție

directă și în scop material. Instanța a dispus confiscarea contravalorii a 1.000 de

euro de la Cazacu, deoarece suma respectivă a fost rezultată din infracțiune și s-a

aflat în posesia acestuia, chiar dacă ulterior a fost restituită. Referitor la

cheltuielile judiciare, instanța a reținut că acestea nu pot fi puse în sarcina

inculpatului, întrucât, potrivit art. 227 Cod de procedură penală și Legii nr.

68/2016, asemenea cheltuieli sunt suportate din bugetul de stat.

d. Prima procedura de recurs

declarat recurs comun, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15) și 16) Cod

de procedură penală. Eu au solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de

apel și adoptarea unei hotărâri de achitare. Apărarea a reiterat motivele din apel.

Suplimentar, recurenții au indicat că probele obținute prin mijloace provocatoare,

inclusiv înregistrările realizate anterior începerii urmăririi penale, fără acordul lui

8

Cazacu și fără respectarea procedurilor legale, trebuie excluse din probatoriu,

întrucât au fost administrate ilegal. Comportamentul agentului sub acoperire a

fost unul provocator, fapt ce a influențat decisiv declanșarea urmăririi penale,

anterior oricărei bănuieli rezonabile asupra condamnatului. Instanțele nu au

respectat condițiile prevăzute de lege pentru a constata existența provocării.

recursul, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Instanța a constatat că decizia instanței de apel este lipsită de o motivare

suficientă. Aspectele factuale ale învinuirii nu sunt corelate cu încadrarea juridică

a faptelor imputate. Codul penal prevede „de către o persoană care are influență”,

pe când în sentință și decizie se indică „care susține că are influență”. Instanțele

de fond și de apel au reținut comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2)

Cod penal în coautorat cu o altă persoană, însă cauza în privința ultimului a fost

disjunsă și nu a fost deferită judecății, ceea ce contravine pct. 5 a Hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19 iunie 2006.

e. A doua procedura de apel

concretizată învinuirea lui Ghenadie Cazacu. Potrivit ordonanței, în încadrarea

juridică a acțiunilor a fost modificată expresia „care susține că are influență” cu

„de către o persoană care are influență” (f.d. 90-92, vol. 5).

apelul avocatului și admis cel al procurorului, casată parțial sentința și dispusă

confiscarea contravalorii în lei a sumei de 1.000 de euro. Instanța de apel, în pct.

7 al deciziei, a eliminat numele și prenumele presupusului coautor al infracțiunii,

reținând în expunerea stării de fapt și în încadrarea juridică formularea generală

„de către o persoană care are influență”. Aceasta nu a identificat elemente care să

justifice excluderea probelor acuzării ori a declarațiilor date de Cazacu în cursul

urmăririi penale. Precizarea învinuirii efectuată de procuror nu a depășit limitele

acuzației inițiale și nu a agravat situația procesuală a inculpatului.

comiterea infracțiunii, menționând că procesul penal a fost pornit în temeiul

denunțului și a interceptărilor convorbirilor lui Cazacu. Din analiza acestor

convorbiri, instanța a reținut că Ghenadie Cazacu a manifestat un comportament

activ, fiind cel care a inițiat discuțiile privind posibila influențare pentru

obținerea vizelor, nu Denisov. Astfel, nu se poate vorbi despre o determinare la

comiterea infracțiunii din partea organelor statului. Instanța a respins și

afirmațiile potrivit cărora Cazacu ar fi fost provocat de Leonid Coteț, care a

acționat în calitate de investigator sub acoperire. Instanța a reținut că nu s-a

confirmat existența unei cooperări între Coteț și Galușca, ambii declarând că nu

se cunosc reciproc, ceea ce exclude existența unui plan comun de provocare.

Instanța nu a identificat în comportamentul lui Coteț elemente care să indice o

9

determinare activă, inadmisibilă la comiterea faptei de către Cazacu. Dimpotrivă,

potrivit materialelor cauzei, Cazacu este cel care, ulterior remiterii banilor, l-a

contactat în mod repetat pe Coteț, solicitându-i să mai aștepte, motivând că va fi

telefonat de o terță persoană care îl va ajuta la soluționarea problemei. Ulterior,

un individ care s-a prezentat sub numele de „Ion”, din partea lui Cazacu, l-a

contactat pe Coteț și i-a oferit explicații privind demersurile care urmau a fi

întreprinse. Decizia motivată a fost pronunțată la 28 decembrie 2022.

f. Recursul

au declarat recurs în temeiurile de la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 10), 12), 15)

și 16) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și

adoptarea unei hotărâri de achitare. În recurs se susține că Ghenadie Cazacu a

fost provocat la comiterea faptelor imputate. Leonid Coteț a acționat în calitate

de investigator sub acoperire. Încă din momentul primei apelări, el s-a prezentat

sub o identitate falsă, cu numele „Vitalie”. Cazacu a acceptat să acorde ajutor

doar după ce Coteț a afirmat că îl contactează din partea cunoscutului său, Vadim

Galușca, care este ofițer superior de investigație. Coteț a efectuat apelurile de pe

un număr de telefon care aparținea lui Galușca, iar după fiecare discuție cu

Cazacu, comunica direct cu acesta. Aceste fapte sugerează o cooperare

preexistentă între Coteț și Galușca, susținând existența unei provocări

premeditate. În plus, Coteț a înregistrat convorbirile purtate cu inculpatul fără

acordul acestuia, fapt ce reflectă o atitudine de rea-credință și o activitate de

documentare a unui comportament provocat, nu spontan. Apărarea a mai arătat

că organul de urmărire penală nu a identificat vreo persoană din cadrul BMA cu

care Cazacu ar fi avut vreo înțelegere pentru facilitarea eliberării vizelor

cetățenilor iordanieni. Convorbirile telefonice obținute în cadrul măsurilor

speciale de investigație au fost selectate, fiind excluse acele discuții în care Coteț

îl amenința direct pe Cazacu în cazul în care nu îl ajuta la obținerea vizelor.

Versiunea lui Coteț privind modul în care a obținut numărul de telefon al lui

Cazacu este, potrivit apărării, neclară și neverificată de organul de urmărire

penală – acesta a făcut trimitere vagă la o persoană de gen feminin, fără ca

autoritățile să fi identificat sau audiat acea persoană.

autorităților pentru a denunța faptele lui Cazacu, ci, dimpotrivă, a fost contactat

de organele de poliție, care l-au determinat să depună o plângere.

Comportamentul activ și provocator al autorităților l-a determinat pe Denisov să

colaboreze, ceea ce afectează validitatea probatoriului. În acest context,

condamnarea lui Cazacu s-a realizat cu ignorarea concluziilor jurisprudenței

naționale relevante (cauzele nr. 1ra-1201/17 și 4-1re-227/17), precum și a

standardelor CEDO privind lipsa unei apărări efective împotriva provocării.

Instanța nu a analizat în mod detaliat circumstanțele legate de provocare și

această soluție contravine deciziei din 18 august 2020.

10

capătul de acuzare întemeiat pe art. 326 alin. (1) Cod penal, în sensul că instanța

nu a menționat dreptul de a achita amenda în termen de trei zile, cu beneficiul

reducerii cuantumului acesteia, conform legii. Apărarea susține și că instanța de

apel a dispus în mod nelegal confiscarea contravalorii sumei de 1.000 de euro în

temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece această sumă fusese restituită

lui Denisov de către Cazacu.

referinței la recurs. La 08 iulie 2025, procurorul Sergiu Crijanovschi a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Toate

aspectele relevante au fost considerate corespunzător, fapt ce a dus la adoptarea

unei hotărâri legale și întemeiate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

recursului, era următoarea:

„Articolul 427. Temeiurile pentru recurs

(1) Hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele

temeiuri:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ...

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii ...;

9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea

penală;

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

15) instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a

constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză;

16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul

în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„Articolul 326. Traficul de influență

(1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de

bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru

11

sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau

care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu

funcție de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar

internațional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întîrzie sau să

grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent

dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite,

se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale

sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu

amendă în mărime de la 4000 la 6000 unități convenționale cu privarea de

dreptul de a exercita o anumită activitate.

(2) Acțiunile prevăzute la alin. (1) …:

b) săvîrșite de două sau mai multe persoane;

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 3000 la 4000 unități convenționale

sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu

amendă în mărime de la 5000 la 10000 unități convenționale cu privarea de

dreptul de a exercita o anumită activitate.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

termen.

a. Standarde relevante

legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere

nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele

invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice

instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei

de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

trafic de influență nu este necesar ca făptuitorul să exercite în mod efectiv

influența invocată. Este suficient ca acesta să pretindă bani sau alte foloase,

susținând că are influență asupra unui factor de decizie. Totodată, nu are

importanță dacă făptuitorul a indicat sau nu numele persoanei asupra căreia ar

avea influență și nici dacă acest nume este real sau inventat.

septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr.

1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Conform acestei interpretări, art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau

erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel

nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Codul de procedură penală, iar

obligația instanței judecătorești de motivare al hotărârii judecătorești ar trebui

12

interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele

din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr.

1ra-854/2022, § 100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată

argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și

standardul de motivare impus de art. 6 CoEDO (hotărârile CtEDO Moreira

Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România,

2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să

respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei

instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (hotărârile CtEDO Garcia

Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

folosirea măsurilor speciale de investigație, cum ar fi agenții sub acoperire, nu

încalcă automat dreptul la un proces echitabil. Totuși, având în vedere riscurile

de provocare, folosirea acestor măsuri trebuie să respecte anumite limite (vezi

hotărârea CtEDO Ramanauskas v. Lituania, 2008, § 51). Urmează a fi analizat

comportamentul suspectului și al agentului sub acoperire, precum și garanțiile

procedurale împotriva abuzului. Agentul sub acoperire trebuie să aibă un rol

pasiv și să nu incite la comiterea infracțiunii care altfel nu ar fi fost comisă

(idem, § 55). Printre garanțiile procedurale împotriva abuzului se numără

existența informațiilor preliminare că persoana suspectă a fost implicată în

activități criminale similare și este predispusă să comită infracțiunea vezi

hotărârea CtEDO Bannikova v. Rusia, 2010, § 38), existența unui mecanism clar

de autorizare al măsurii (vezi hotărârea CtEDO Ramanauskas v. Lituania, 2008,

provocarea în procedurile judiciare (vezi hotărârea CtEDO Bannikova v. Rusia,

2010, § 54).

admisibilă doar dacă este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și este

proporțională, nefiind permisă confiscarea specială automată (încheierea nr.

1ra-1750/2023, § 46 și decizia 1ra-1417/2022, §§ 35-36).

individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Din alin. (1) al acestui

articol rezultă că în recurs sunt reparate doar „erorile de drept”. Prin urmare doar

în cazul individualizării sancțiunii contrar prevederilor legale există acest temei

de recurs (încheierea nr. 1ra-1105/2023, § 16).

b. Aplicarea standardelor de mai sus în prezenta cauză

16) Cod de procedură penală. Deși se invocă șapte temeiuri de recurs, recurentul

nu a menționat distinct argumente pentru fiecare temei. Recursul vizează trei

aspecte esențiale: (i) pretinsa provocare la comiterea infracțiunilor; (ii) erori în

individualizarea pedepsei; (iii) aplicarea nejustificată a confiscării speciale a

13

sumei de 1.000 de euro. Având în vedere argumentele din recurs, acesta va fi

examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală.

(i) pretinsa provocare la comiterea infracțiunilor

provocarea autorităților. Potrivit acuzării, Leonid Coteț s-a prezentat la BMA pe

14 martie 2017, interesându-se de procedura legală pentru perfectarea invitațiilor

pentru cetățeni iordanieni. Coteț susține că, în timp ce se afla la BMA, în mod

întâmplător, a fost abordat de o femeie necunoscută, care i-a furnizat un număr

de telefon și explicând că procedura este complicată, că majoritatea solicitărilor

sunt respinse și că la acel număr de telefon va fi ajutat să obțină invitațiile. Coteț

a sunat la numărul de telefon pe 14 martie 2017. Acest număr de telefon era a lui

Cazacu, care și-a oferit serviciile pentru o sumă de bani, pretinzând că are relații

în cadrul BMA și că poate obține invitațiile. Pentru a se asigura că nu este

amăgit, Coteț a înregistrat două conversații avute cu Cazacu la 14 și 15 martie

o sumă de bani pentru serviciile oferite de BMA.

inițial, Coteț nu a acționat ca agent sub acoperire, a raportat fapta, iar, după

denunțarea faptei la autorități, comportamentul acestuia a fost pasiv. Completul

reiterează că standardele argumentul cu privire la provocarea la comiterea

infracțiunii au fost menționate în para. 46. Completul nu are dubii că Coteț a

acționat cu bună credință. El cu adevărat dorea să obțină invitații pentru cei doi

cetățeni străini, invitații care în final au fost obținute (vezi para. 11). Buna

credință a lui Coteț de asemenea a fost verificată la scurt timp după raportarea

pretinderii banilor, prin audierea detaliată și examinarea înregistrărilor efectuate

de Coteț (vezi para. 10). Prezentarea în raport cu condamnatul a lui Coteț cu o

altă identitate, când ultimul nu cunoștea cu cine se întâlnește, nu poate schimba

această constatare. În asemenea circumstanțe, organul de urmărire penală putea

purcede la transmiterea controlată a banilor în baza denunțului lui Coteț.

în procesul penal a înregistrărilor efectuate de persoane private, până la pornirea

urmăririi penale, cu un scop legitim, cum ar fi cel de a se proteja, și când acest

lucru poate fie considerat în mod rezonabil necesar. Folosirea în procesul penal a

unor probe obținute în afara procesului penal nu este contrară nici art. 6 CEDO

(vezi decizia nr. 1ra-1280/2023, § 38). Coteț a susținut că el a înregistrat

convorbirile din 14 și 15 martie 2017 pentru a se proteja de o eventuală

escrocherie. Având în vedere circumstanțele prezentei cauze, această justificare

este plauzibilă. Din înregistrările efectuate pe 14 și 15 martie 2017, precum și

după pornirea urmăririi penale, rezultă în mod clar că condamnatul acționează

din proprie inițiativă, fără a fi încurajat în vreun fel de Coteț să comită trafic de

14

influență (vezi para 17-18). Completul de asemenea notează că Coteț a fost

ulterior audiat în prezența apărării, iar apărarea a avut acces la materialele despre

măsurile speciale de investigații efectuate și nu a invocat în această parte

încălcarea dreptului la apărare. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este de

acord cu instanța de apel că, în ceea ce privește primul capăt de învinuire, nu a

avut loc o provocare la comiterea infracțiunii.

condamnat pentru a-i solicita ajutor în obținerea vizelor pentru SUA.

Condamnatul a cerut și a primit 1.000 de euro, fără a prezenta o procedură clară

sau un temei legal pentru plată. Taxa pentru vize a fost plătită de Denisov. După

ce vizele au fost refuzate, condamnatul a oferit explicații vagi și a returnat banii.

Ancheta privind acest episod a fost inițiată în urma informațiilor colectate în

cadrul investigației referitoare la activitatea infracțională comisă în raport cu

Leonid Coteț. Denisov nu a acționat niciodată a agent sub acoperire, iar cei 1.000

de euro au fost transmiși înainte ca autoritățile să afle de acest episod. Aceste

fapte exclud existența unei provocări. Faptul că Denisov a denunțat acțiunile

inculpatului după ce a fost contactat de organul de urmărire penală nu poate

schimba această concluzie.

recursul este vădit neîntemeiat.

(ii) erori în individualizarea pedepsei

zile cu reducerea cuantumului acesteia. Acest fapt însă nu constituie o eroare de

drept, în sensul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Așa cum a

fost arătat mai sus (vezi para. 48), pct. 10 permite exercitarea recursului doar

pentru remedierea unor erori de drept, adică aplicarea greșită ori omisiunea

aplicării unor norme juridice obligatorii la stabilirea pedepsei. Dreptul ce rezultă

din art. 64 alin. (3¹) Cod penal reprezintă o consecință legală automată a pedepsei

aplicate, și nu o chestiune de individualizare propriu-zisă care trebuie analizată

sau motivată în hotărâre. Lipsa menționării acestei facilități în dispozitivul

hotărârii nu afectează legalitatea individualizării pedepsei. Condamnatul poate

beneficia de acest drept prin plata amenzii în termenul prevăzut de lege, chiar și

în lipsa unei mențiuni exprese în hotărâre. Prin urmare, acest argument nu cade

sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

(iii) confiscare a contravalorii sumei de 1.000 de euro

penală. Ea are scopul de a preveni comiterea unei alte infracțiuni identice sau

similare. În fiecare caz când se solicită confiscarea, urmează a fi aplicat testul de

proporționalitate. În caz contrar, există riscul de încălcare a dreptului de

proprietate (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 46). Instanța de apel a dispus

confiscarea contravalorii sumei de 1.000 euro de la condamnat. Deși suma a fost

15

restituită ulterior părții vătămate, banii au fost supuși confiscării speciale

conform art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece reprezintă bunuri rezultate

din infracțiuni. Completul statuează că, atât prima instanță, cât și instanța de

apel, au constatat că suma de 1.000 euro a fost restituită lui Andrei Denisov

anterior pronunțării hotărârii. Andrei Denisov a confirmat primirea banilor. În

aceste condiții, la data soluționării cauzei, bunul dobândit din infracțiune nu mai

se afla în patrimoniul condamnatului. În lipsa unui obiect efectiv supus

confiscării, confiscarea contravalorii se transformă într-o sancțiune pecuniară

suplimentară, ceea ce este inadmisibil. Acuzarea nu a pretins că suma data

reprezintă venituri care rezultă din rezultatul infracțiunii. Prin urmare, în această

parte, recursul este admis.

recurs, ceea ce, având în vedere cele menționate în para. 44, nu permite instanței

de recurs să verifice legalitatea deciziei instanței de apel sub alte aspecte.

și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul avocatului Ion Lunca, casează total decizia Curții de Apel

Chișinău din 06 decembrie 2022 și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, din 25 octombrie 2019.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stella Bleșceaga

Judecători Ghenadie Eremciuc

Vladislav Gribincea

16