1ra-544/2023 — art. 326 alin. 1 si 2 CP

La 29 martie 2017, a fost inițiată urmărirea penală pe faptul săvârșirii traficului de influență de două persoane (episodul Coteț). La 27 iulie 2017, a fost inițiată urmărirea penală pe faptul săvârșirii traficului de influență (episodul Denisov). La 13 septembrie 2017, cauzele au fost conexate. La 26 decembrie 2017, procurorul a dispus disjungerea cauzei penale în ceea ce privește Cazacu, motivând că locul aflării celeilalte persoane nu a putut fi stabilit.

Judecătoria Chișinău l-a găsit vinovat pe Ghenadie Cazacu de săvârșirea infracțiunii incriminate și l-a condamnat la amendă în mărime de 4.000 de unități convenționale.

Avocatul Ion Lunca și procurorul Elena Cazacov au declarat apel. Avocatul a solicitat achitarea, iar procurorul - dispunerea confiscării speciale și a încasării cheltuielilor judiciare.

Instanța de apel a judecat cauza de două ori. Prima decizie a instanței de apel a fost contestată de avocatul Ion Lunca. Curtea Supremă de Justiție a admis recursul și a trimis cauza la rejudecare. Ultima rejudecare a avut loc la 06 decembrie 2022. Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului și admis apelul procurorului, a casat parțial sentința și a dispus confiscarea specială.

Avocatul Ion Luca a declarat recurs, solicitând achitarea și anularea confiscării speciale.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 29 martie 2017 – 19 februarie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 20 februarie 2018 – 25 octombrie 2019, iar cea de apel în perioadele 16 decembrie 2019 – 19 februarie 2020 și 11 septembrie 2020 - 06 decembrie 2022. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 08 iulie - 18 august 2020. La 07 august 2023, cauza a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT 1 i. primul episod

Ghenadie Cazacu a fost învinuit că, la 04 aprilie 2017, în jurul orei 14:00, aflându-se în mun. Chișinău, acționând de comun acord cu o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, a pretins și primit de la Leonid Coteț suma de 450 de euro, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Biroului Migrație și Azil al MAI (BMA) în scopul facilitării eliberării invitațiilor și permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova pentru doi cetățeni ai Iordaniei. La 07 aprilie 2017, Cazacu, din suma primită, a transmis 200 de euro (4.148,10 de lei) persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă (vezi para. 2). Această faptă a fost încadrată în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal – trafic de influență săvârșit de o persoană care are influență asupra unei persoane publice.

Temei pentru pornirea procesului penal (cauza cu nr. 2017978106) a servit apelul telefonic recepționat la 18 martie 2017, ora 14:02, la linia specializată 1520 a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI. Apelul a fost efectuat de Leonid Coteț, care a sesizat că un individ numit Ghenadie pretinde suma de 450 de euro pentru a facilita eliberarea fără impedimente a unor acte (f.d. 11, vol. 1).

La 20 martie 2017, Leonid Coteț a depus o explicație scrisă. El a indicat că intenționa să deschidă o afacere, pentru care avea nevoie de investiții din partea unor cetățeni străini. Interes în acest sens au manifestat cetățenii Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah. Aceștia aveau nevoie de invitații pentru a veni în Republica Moldova, care urmau să fie eliberate de BMA. În acest scop, Coteț s-a deplasat la sediul BMA pentru a se informa despre procedura legală și taxele necesare, aflând că acestea sunt de 100 de lei. În timp ce se afla la BMA, o femeie necunoscută s-a apropiat de el și i-a spus că, de regulă, străinilor li se refuză eliberarea invitațiilor. Aceasta i-a oferit o bucată de hârtie cu un număr de telefon, spunându-i că o persoană pe nume Ghenadie l-ar putea ajuta să obțină invitațiile mai repede. La 14 martie 2017, Coteț a sunat la acel număr și a stabilit o întâlnire cu Ghenadie. În cadrul întâlnirii, Coteț s-a prezentat sub identitatea de „Vitalii”, deoarece nu știa cu cine are de-a face. Totodată, el a decis să înregistreze convorbirile cu Ghenadie, suspectând un comportament fraudulos. El i-a explicat lui Ghenadie că intenționează să inițieze un proiect în care sunt implicați cetățeni străini, și că are nevoie de invitații pentru aceștia. Ghenadie i-a spus că are experiență în astfel de proceduri și, pentru a-i câștiga încrederea, i-a arătat conținutul genții sale, care conținea documente ale altor persoane. Ulterior, Coteț i-a transmis copia pașaportului lui Khaldoon Mohammad pentru a verifica, prin intermediul angajaților BMA, dacă este posibilă eliberarea invitației. Ghenadie a indicat preliminar că suma necesară pentru perfectarea actelor este de 400 de euro și că suma urma a fi transmisă angajaților BMA. La 15 martie 2017, Ghenadie l-a sunat pe Coteț și i-a spus că trebuie să se întâlnească. În cadrul întâlnirii, Ghenadie i-a comunicat că s-a interesat despre invitație pentru Khaldoon Mohammad și că ea poate fi perfectată contra sumei de 450 de euro. 2 Coteț, știind că taxele legale pentru perfectarea invitațiilor sunt de doar 100 de lei, a decis să denunțe acest fapt (f.d. 12-13, vol. 1).

La 03 iulie 2017, BMA a adoptat decizia de eliberare a invitației pe numele lui Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah, conform procedurii legale (f.d. 89-120, vol. 1). ii. al doilea episod

Ghenadie Cazacu a fost învinuit că, în martie 2017, aflându-se în mun. Chișinău, susținând că are influență asupra persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, a pretins de la Andrei Denisov suma de 3.000 de euro în scopul facilitării eliberării vizelor pentru membrii familiei acestuia. Ulterior, Cazacu a primit de la Denisov suma de 1.000 de euro (21.035 de lei) și copiile documentelor necesare. Această faptă a fost încadrată în baza art. 326 alin. (1) Cod penal – trafic de influență.

Temei pentru pornirea procesului penal (cauza cu nr. 2017550041) a servit sesizarea depusă la 27 iulie 2017 de către Andrei Denisov. Potrivit sesizării, în luna martie 2017, Cazacu a pretins că are influență asupra unor persoane publice din cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova și, în acest context, a solicitat și a primit suma de 1.000 de euro de la Denisov în scopul facilitării obținerii vizelor pentru întreaga sa familie (f.d. 21, vol. 1). a. Probele i. primul episod

La 29 martie 2017, organul de urmărire penală a examinat înregistrarea audio a convorbirilor purtate de Leonid Coteț cu Ghenadie Cazacu din 14 și 15 martie 2017. Potrivit stenogramei, Coteț i-a expus lui Cazacu planurile sale legate de implicarea unor cetățeni iordanieni în activități de afaceri în Republica Moldova și necesitatea de a obține invitații pentru aceștia. În răspuns, Cazacu a afirmat: „Nu ... aici costă în jur de 400 de euro... aproximativ... nu știu. Deoarece acest om care ia greutatea pe sine... Se face în minister... serviciul de migrație... acolo... Și acolo o grămadă de întrebări și... aici trebuie... cred că nu trebuie nimic în afară de bani... copia pașaportului.” (f.d. 67, vol. 1).

Martorul Leonid Coteț a relatat că, în martie 2017, a apărut necesitatea de a aduce în Republica Moldova doi investitori din Iordania. În acest scop, Coteț s-a prezentat la BMA, unde s-a interesat despre procedura legală și taxele aferente. La BMA, o femeie necunoscută i-a spus că procesul este dificil și i-a oferit un număr de telefon al unei persoane care ar putea să-l ajute. Apelând acel număr, Coteț a luat legătura cu Ghenadie Cazacu, care s-a arătat dispus să intervină contra bani, pretinzând că are relații la BMA. Ulterior, Cazacu l-a telefonat pe Coteț și i-a spus că urmează să achite 450 de euro pentru perfectarea actelor necesare. Coteț a fost de acord și întâlnindu-se cu Cazacu în preajma cafenelei Fanconi, a transmis lui Cazacu suma solicitată și copiile pașaportului 3 unuia din iordanieni. Ulterior, Cazacu amâna constant rezolvarea problemei, invocând diverse pretexte, inclusiv sărbătorile pascale. Mai târziu, martorul a fost contactat de o persoană numită Ion, care a pretins că acționează din partea lui Cazacu și i-a solicitat documente și informații suplimentare. După acest moment, nici Cazacu, nici Ion nu au mai răspuns apeluri, iar suma de bani nu i-a fost restituită.

Activitatea de investigator sub acoperire a lui Leonid Coteț, sub identitatea de „Vitalie Ivanov”, a fost desfășurată în perioada 30 martie - 26 iulie 2017, cu autorizarea procurorului și a judecătorului de instrucție. Coteț a fost desemnat să efectueze interceptări și înregistrări ale comunicărilor, precum și înregistrări audio și video cât și să transmită controlat mijloace bănești în mărime de 450 de euro pretinse de Ghenadie Cazacu în scopul perfectării invitațiilor și permiselor de ședere pentru cetățenii iordanieni. Banii au fost alocați din fondul special al MAI. Pentru efectuarea măsurii de investigație, Coteț a primit două bancnote cu nominalul de 100 de euro și cinci bancnote cu nominalul de 50 de euro.

Conform rezultatelor obținute în urma activității de documentare desfășurate cu ajutorul mijloacelor tehnice - interceptări și înregistrări ale comunicărilor, precum și înregistrări audio și video - s-a stabilit că, la 04 aprilie 2017, între orele 13:53-14:11, Ghenadie Cazacu a avut o întâlnire cu agentul sub acoperire (Leonid Coteț), în apropierea cafenelei „Fanconi”. Cei doi au intrat în automobilul care îi aparținea lui Cazacu și au discutat despre perfectarea invitațiilor. Cazacu a menționat că actele vor fi gata până vineri. Ulterior, Leonid Coteț i-a transmis copiile actelor și suma de 450 de euro. Următoarea întâlnire dintre Cazacu și Coteț a avut loc la 20 aprilie 2017, între orele 13:41-14:02. Aceasta s-a desfășurat în automobilul lui Cazacu, în apropierea Centrului GBS. În cadrul întâlnirii, Coteț l-a întrebat când vor fi perfectate invitațiile, iar Cazacu a dat asigurări că „azi sau mâine” și că, în mod normal, procedura de perfectare durează 21 de zile. La 31 mai 2017, între orele 19:54-20:20, Leonid Coteț s-a întâlnit cu o persoană care s-a prezentat cu numele „Ion”, acesta afirmând că se va ocupa în continuare de perfectarea actelor pentru cetățenii străini. Persoana respectivă a precizat că are nevoie de o fotografie care urmează să fie prelucrată în Photoshop și că, din suma de bani transmisă anterior lui Cazacu, la el a ajuns doar jumătate.

Conform stenogramelor conversațiilor, în timpul operațiunii sub acoperire, la 14 aprilie 2017, Coteț îl sună pe Cazacu și îl întreabă „cum vă merg treburile?”, la ce ultimul îi răspunde „eu aștept Vitalii trebuie să mă sune…aștept…deja pe marți 100%..”. Apoi Coteț întreabă dacă a intervenit ceva la ce Cazacu răspunde „se primește că totul e bine vezi doar…săptămâna se întinde…și așa câteva zile s-au întins…totul va fi bine…”, „nu retrăi…eu te voi suna…dacă ceva unde vei fi eu îți transmit…nu e problemă.”. La 15 mai 2017, Coteț îl sună pe Cazacu după o serie de întrebări despre cum merg lucrurile, 4 Cazacu îi propune lui Coteț „hai azi să ne intersectăm…”. După concretizarea lui Coteț dacă la sigur se vor întâlni, Cazacu îi răspunde „da … acum dimineața toți îi ocupați. După amiază 100% eu nu plec nicăieri … ne intersectăm, vorbim și vedem poate ne vor da … ei mi-au spus că îmi vor da … trebuia vineri să îmi dea … gata Ghena fără probleme și gata …”. Tot la această dată, Cazacu îl sună pe Coteț și îl înștiințează că „Vitalic pe mine m-au telefonat numai ce … mâine după orele 10 îmi dau hârtiile.”. După ce Coteț concretizează ora, Cazacu îi răspunde că „mâine după ora 10 … la ei acolo până la ora 10 au ședințe și mâine au spus după ora 10 nici o problemă.” și că „eu te sun.”. La 26 mai 2017, Cazacu îl sună pe Coteț și îi spune că „ți-am trimis foto ai văzut? Pe Viber …. Dimineața am sunat și mi-a trimis. Uită-te la foto.”. La 31 mai 2017, după o convorbire telefonică între Coteț și o persoană interpusă de Cazacu, primul îl sună pe Cazacu și întreabă „asta de la tine m-au telefonat?”, la ce Cazacu răspunde afirmativ și explică că „el știe mai bine ca mine …, el cu asta se ocupă, el face asta … de asta a fost toată chestia asta … am dat numărul uite sună … sună direct și întreabă … el a spus întrebarea aproape e hotărâtă. Trebuie de introdus asta și atât.”. ii. al doilea episod

Conform stenogramelor conversațiilor dintre Andrei Denisov și Ghenadie Cazacu, la 13 aprilie 2017, Cazacu este sunat de Denisov. Ultimul era nemulțumit că a fost împreună cu membrii familiei la interviu la consulatul SUA în Moldova și au fost respinși. Cazacu îl asigură că „eu la 12 îl voi suna … când va fi la masă.” Denisov spune „dar cine asta … cine se ocupă cu întrebarea asta … acolo … eu nu știu … ce ieșire aveți acolo voi … nu știu … o mulțime de bani am pierdut … a mea e în panică … soacra strigă m-ai nu scrie în poliție … hai că trebuie ceva de făcut, cu banii ceva de făcut.”: Cazacu răspunde că „da … eu îl sun și îi spun … o să hotărâm oricum … oricum … banii se vor întoarce oricum.”.

Martorul Vadim Galușca a declarat că îl cunoaște doar pe Ghenadie Cazacu. Relațiile dintre ei erau bune până la reținerea lui Cazacu. Cel din urmă îl învinuiește că ar fi contribuit la reținerea sa. Martorul neagă orice implicare a sa în reținerea și documentarea cauzei penale. Martorul a activat ca ofițer superior de investigație la IP Botanica.

Partea vătămată Andrei Denisov a relatat că l-a cunoscut pe Ghenadie Cazacu prin intermediul Tatianei Grigorișina, solicitându-i ajutor pentru obținerea vizelor SUA pentru familia sa. Cazacu a acceptat și i-a cerut 1.000 de euro, fără a preciza cum va fi soluționată problema. Denisov i-a transmis personal banii și actele într-o stație PECO, după care a fost informat că vizele sunt gata și a primit o dată pentru prezentarea la Consulat. Ulterior, familia sa a fost refuzată, iar Cazacu a promis că va clarifica situația. Referitor la refuz, Cazacu i-a comunicat că persoana de la ambasada SUA căreia i-a dat banii a plecat acasă pentru sărbători și că, la revenirea acesteia, va purta discuții pentru 5 a-i cere restituirea sumelor. Denisov a achitat separat taxele consulare și a considerat că cei 1.000 de euro au fost destinați lui Cazacu pentru a „rezolva” vizele. Suma i-a fost restituită în iunie 2017, după implicarea poliției. Inițial, Denisov nu a depus plângere, fiind contactat de autorități, care l-au informat că Cazacu este monitorizat.

Martorul Vasile Darii a relatat că l-a cunoscut pe Ghenadie Cazacu prin intermediul lui Vadim Galușca. Cazacu l-a telefonat și i-a solicitat o întâlnire. La întâlnire era prezent și Andrei Denisov, care își dorea să obțină viză în SUA. A fost solicitat ajutorul lui Darii pentru completarea formularului de viză și programarea interviului pentru familia Denisov. Denisov i-a oferit copiile simple ale actelor necesare, iar costul total pentru serviciile prestate pentru cinci persoane a fost de 150 de euro. Ulterior, Denisov i-a transmis ordinele de încasare a numerarului pentru plata taxei consulare. După aceasta, Darii a efectuat programarea la interviu. După desfășurarea acestuia, Denisov i-a comunicat că familia sa a primit refuz. iii. Poziția apărării

Ghenadie Cazacu, în declarațiile inițiale, a recunoscut învinuirea adusă și a declarat că, în luna martie 2017, a fost contactat de Vadim Galușca. Acesta i-a solicitat să discute cu cineva interesat de perfectarea unor chemări pentru cetățeni străini. Ulterior, el a fost apelat de o persoană care s-a prezentat ca „Vitalie” (în realitate, Leonid Coteț). Ei au convenit să se întâlnească. În cadrul întâlnirii, „Vitalie” i-a cerut ajutor privind întocmirea chemărilor pentru doi cetățeni din Iordania. Cazacu i-a spus lui „Vitalie” că poate discuta cu anumite persoane fizice (nu funcționari publici) și că acest serviciu va costa 450 de euro de persoană. El a primit de la „Vitalie” suma de 450 de euro și copia unui pașaport iordanian, promițând că va obține invitațiile în două-trei săptămâni. După această întâlnire, Cazacu l-a contactat pe un cunoscut pe nume „Ion” și a convenit cu acesta să se ocupe de problema lui „Vitalie” și i-a transmis 200 de euro din suma primită de la ultimul. Restul sumei a păstrat-o pentru cheltuieli personale. Care au fost acțiunile lui Ion de mai departe nu cunoaște.

Referitor la a doilea episod, Cazacu a declarat că Denisov i s-a adresat cu problema oformării și programării la consulatul SUA în Moldova în vederea obținerii vizei. În acest scop, Cazacu a telefonat pe Darii și a solicitat intervenția lui la completarea actelor necesare. Cazacu a solicitat de la Denisov suma de 1.000 de euro. Aceasta era necesară pentru achitarea taxei consulare. Denisov împreună cu familia s-a prezentat la Consulat în ziua programării și a fost refuzat. Suma de 1000 de euro a fost restituită lui Denisov în luna august 2017. Fiind audiat în instanța de fond și de apel, Cazacu nu a recunoscut vina și a indicat că a acționat fiind provocat de Vadim Galușca și Leonid Coteț. b. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 25 octombrie 6 2019, Ghenadie Cazacu a fost găsit vinovat în baza art. 326 alin. (1) și (2) lit. b) Cod penal și condamnat la amendă de 4.000 de unități convenționale. Instanța a dispus confiscarea contravalorii a 450 de euro în contul statului. Cererile procurorului privind confiscarea contravalorii sumei de 1.000 de euro și a încasării cheltuielilor judiciare în mărime de 20.810 de lei au fost respinse ca neîntemeiate.

Instanța a reținut că probele administrate confirmă vinovăția lui Ghenadie Cazacu. Instanța a dat prioritate declarațiilor făcute de Cazacu la faza de urmărire penală, întrucât nu au fost constatate motive pentru excluderea acestora. Declarațiile inculpatului din acea etapă erau în coroborare cu cele ale părții vătămate și ale martorilor audiați sub jurământ, fără ca instanța să identifice motive de neîncredere în veridicitatea lor. Instanța a mai constatat că nu sunt întrunite condițiile unei provocări. Din probe rezultă că acțiunile infracționale ale lui Cazacu au început încă din 14 martie 2017, înainte ca organele de urmărire penală să fi avut vreo cunoștință despre acestea. În ceea ce privește episodul privind vizele pentru familia lui Andrei Denisov, faptele au fost descoperite în cadrul măsurilor speciale de investigație. Nu există probe că agenții statului ar fi determinat inculpatul să comită infracțiunea. Aceștia s-au limitat la observarea pasivă a activităților ilegale ale acestuia. Probele au fost administrate legal, iar afirmațiile apărării privind provocarea sunt nefondate.

La stabilirea pedepsei, instanța nu a identificat circumstanțe atenuante sau agravante. În aceste condiții, instanța a considerat că aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, stabilită prin cumulul sancțiunilor pentru fiecare infracțiune, este o pedeapsă suficientă. Instanța nu a aplicat pedeapsa complementară, interdicția de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități, întrucât faptele nu au fost comise de inculpat în exercitarea unei funcții oficiale. Instanța a dispus confiscarea sumei de 450 de euro, banii fiind primiți din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Ea a respins solicitarea privind confiscarea sumei de 1.000 de euro, pe motiv că suma a fost restituită lui Andrei Denisov. Instanța a respins și cererea de încasare a cheltuielilor judiciare în sumă de 20.810 de lei. Aceste cheltuieli țin de activitatea organelor de urmărire penală, iar art. 227 Cod de procedură penală nu prevede încasarea acestor cheltuieli de la inculpat. c. Prima procedura de apel

La 08 noiembrie 2019, avocatul Ion Lunca a declarat apel în numele inculpatului. Apărătorul a susținut că infracțiunile au fost comise ca urmare a provocării. Inițiativa de a-l contacta pe Cazacu a aparținut martorului Galușca, iar identitatea falsă și înregistrările au fost parte din provocare. Cazacu nu a manifestat predispoziții corupte înainte de contactul cu agentul. Stenogramele convorbirilor telefonice nu demonstrează că inculpatul a avut intenția sau a influențat efectiv vreo persoană publică. Episodul privind facilitarea eliberării vizei SUA a fost documentat tot prin provocare și presiuni asupra lui Andrei 7 Denisov. Prin urmare, Cazacu urmează a fi achitat pe ambele capete de acuzare, deoarece o faptă nu a fost dovedită, iar cealaltă nu întrunește elementele infracțiunii.

La 11 noiembrie 2019, procurorul Elena Cazacov a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună confiscarea contravalorii sumei de 1.000 de euro, ca bani proveniți din infracțiune, și a cheltuielilor judiciare de 20.810 de lei. Procurorul a susținut că, deși suma a fost restituită, instanța nu a ținut cont că inculpatul a deținut banii și a avut posibilitatea să dispună de ei. De asemenea, cheltuielile judiciare acoperă toate costurile necesare desfășurării procesului penal, inclusiv administrarea probelor și efectuarea actelor de urmărire penală. Prin urmare, acestea trebuie încasate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2020, apelul avocatului a fost respins, iar cel al procurorului a fost admis. Sentința a fost casată parțial, iar prin noua hotărâre s-a dispus confiscarea sumei de 1.000 de euro. Instanța a constatat că apelul avocatului este nefondat. În al doilea episod, Ghenadie Cazacu a pretins, acceptat și primit 1.000 de euro, susținând că are influență asupra unor persoane din Ambasada SUA. Doar 150 de euro au fost transmiși pentru servicii reale, 850 de euro fiind păstrați de inculpat. Taxele consulare au fost achitate separat de partea vătămată, contrar celor susținute de inculpat. În al doilea episod, Cazacu a pretins și primit 450 de euro, susținând că are influență asupra unor persoane din cadrul BMA. Declarațiile lui Leonid Coteț, stenogramele și rezultatele măsurilor speciale de investigație confirmă acest fapt. Instanța a respins argumentul privind provocarea, reținând că fapta a fost inițiată de inculpat înaintea infiltrării investigatorului sub acoperire. Măsurile speciale de investigație au avut un caracter pasiv și confirmativ, nu provocator. Nu s-au identificat intervenții active sau presiuni. Prin urmare, infracțiunile de trafic de influență au fost comise din inițiativa proprie a inculpatului, cu intenție directă și în scop material. Instanța a dispus confiscarea contravalorii a 1.000 de euro de la Cazacu, deoarece suma respectivă a fost rezultată din infracțiune și s-a aflat în posesia acestuia, chiar dacă ulterior a fost restituită. Referitor la cheltuielile judiciare, instanța a reținut că acestea nu pot fi puse în sarcina inculpatului, întrucât, potrivit art. 227 Cod de procedură penală și Legii nr. 68/2016, asemenea cheltuieli sunt suportate din bugetul de stat. d. Prima procedura de recurs

La 16 aprilie 2020, condamnatul și apărătorul său, avocatul Ion Lunca, au declarat recurs comun, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15) și 16) Cod de procedură penală. Eu au solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel și adoptarea unei hotărâri de achitare. Apărarea a reiterat motivele din apel. Suplimentar, recurenții au indicat că probele obținute prin mijloace provocatoare, inclusiv înregistrările realizate anterior începerii urmăririi penale, fără acordul lui 8 Cazacu și fără respectarea procedurilor legale, trebuie excluse din probatoriu, întrucât au fost administrate ilegal. Comportamentul agentului sub acoperire a fost unul provocator, fapt ce a influențat decisiv declanșarea urmăririi penale, anterior oricărei bănuieli rezonabile asupra condamnatului. Instanțele nu au respectat condițiile prevăzute de lege pentru a constata existența provocării.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 august 2020 a fost admis recursul, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Instanța a constatat că decizia instanței de apel este lipsită de o motivare suficientă. Aspectele factuale ale învinuirii nu sunt corelate cu încadrarea juridică a faptelor imputate. Codul penal prevede „de către o persoană care are influență”, pe când în sentință și decizie se indică „care susține că are influență”. Instanțele de fond și de apel au reținut comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) Cod penal în coautorat cu o altă persoană, însă cauza în privința ultimului a fost disjunsă și nu a fost deferită judecății, ceea ce contravine pct. 5 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19 iunie 2006. e. A doua procedura de apel

Prin ordonanța procurorului Alexandru Plîngău din 16 iunie 2021 a fost concretizată învinuirea lui Ghenadie Cazacu. Potrivit ordonanței, în încadrarea juridică a acțiunilor a fost modificată expresia „care susține că are influență” cu „de către o persoană care are influență” (f.d. 90-92, vol. 5).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2022 a fost respins apelul avocatului și admis cel al procurorului, casată parțial sentința și dispusă confiscarea contravalorii în lei a sumei de 1.000 de euro. Instanța de apel, în pct. 7 al deciziei, a eliminat numele și prenumele presupusului coautor al infracțiunii, reținând în expunerea stării de fapt și în încadrarea juridică formularea generală „de către o persoană care are influență”. Aceasta nu a identificat elemente care să justifice excluderea probelor acuzării ori a declarațiilor date de Cazacu în cursul urmăririi penale. Precizarea învinuirii efectuată de procuror nu a depășit limitele acuzației inițiale și nu a agravat situația procesuală a inculpatului.

Instanța a respins argumentul apărării privind o posibilă provocare la comiterea infracțiunii, menționând că procesul penal a fost pornit în temeiul denunțului și a interceptărilor convorbirilor lui Cazacu. Din analiza acestor convorbiri, instanța a reținut că Ghenadie Cazacu a manifestat un comportament activ, fiind cel care a inițiat discuțiile privind posibila influențare pentru obținerea vizelor, nu Denisov. Astfel, nu se poate vorbi despre o determinare la comiterea infracțiunii din partea organelor statului. Instanța a respins și afirmațiile potrivit cărora Cazacu ar fi fost provocat de Leonid Coteț, care a acționat în calitate de investigator sub acoperire. Instanța a reținut că nu s-a confirmat existența unei cooperări între Coteț și Galușca, ambii declarând că nu se cunosc reciproc, ceea ce exclude existența unui plan comun de provocare. Instanța nu a identificat în comportamentul lui Coteț elemente care să indice o 9 determinare activă, inadmisibilă la comiterea faptei de către Cazacu. Dimpotrivă, potrivit materialelor cauzei, Cazacu este cel care, ulterior remiterii banilor, l-a contactat în mod repetat pe Coteț, solicitându-i să mai aștepte, motivând că va fi telefonat de o terță persoană care îl va ajuta la soluționarea problemei. Ulterior, un individ care s-a prezentat sub numele de „Ion”, din partea lui Cazacu, l-a contactat pe Coteț și i-a oferit explicații privind demersurile care urmau a fi întreprinse. Decizia motivată a fost pronunțată la 28 decembrie 2022. f. Recursul

La 27 ianuarie 2023, condamnatul și apărătorul său, avocatul Ion Lunca, au declarat recurs în temeiurile de la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 10), 12), 15) și 16) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și adoptarea unei hotărâri de achitare. În recurs se susține că Ghenadie Cazacu a fost provocat la comiterea faptelor imputate. Leonid Coteț a acționat în calitate de investigator sub acoperire. Încă din momentul primei apelări, el s-a prezentat sub o identitate falsă, cu numele „Vitalie”. Cazacu a acceptat să acorde ajutor doar după ce Coteț a afirmat că îl contactează din partea cunoscutului său, Vadim Galușca, care este ofițer superior de investigație. Coteț a efectuat apelurile de pe un număr de telefon care aparținea lui Galușca, iar după fiecare discuție cu Cazacu, comunica direct cu acesta. Aceste fapte sugerează o cooperare preexistentă între Coteț și Galușca, susținând existența unei provocări premeditate. În plus, Coteț a înregistrat convorbirile purtate cu inculpatul fără acordul acestuia, fapt ce reflectă o atitudine de rea-credință și o activitate de documentare a unui comportament provocat, nu spontan. Apărarea a mai arătat că organul de urmărire penală nu a identificat vreo persoană din cadrul BMA cu care Cazacu ar fi avut vreo înțelegere pentru facilitarea eliberării vizelor cetățenilor iordanieni. Convorbirile telefonice obținute în cadrul măsurilor speciale de investigație au fost selectate, fiind excluse acele discuții în care Coteț îl amenința direct pe Cazacu în cazul în care nu îl ajuta la obținerea vizelor. Versiunea lui Coteț privind modul în care a obținut numărul de telefon al lui Cazacu este, potrivit apărării, neclară și neverificată de organul de urmărire penală – acesta a făcut trimitere vagă la o persoană de gen feminin, fără ca autoritățile să fi identificat sau audiat acea persoană.

Referitor la episodul cu Andrei Denisov, acesta a declarat că nu s-a adresat autorităților pentru a denunța faptele lui Cazacu, ci, dimpotrivă, a fost contactat de organele de poliție, care l-au determinat să depună o plângere. Comportamentul activ și provocator al autorităților l-a determinat pe Denisov să colaboreze, ceea ce afectează validitatea probatoriului. În acest context, condamnarea lui Cazacu s-a realizat cu ignorarea concluziilor jurisprudenței naționale relevante (cauzele nr. 1ra-1201/17 și 4-1re-227/17), precum și a standardelor CEDO privind lipsa unei apărări efective împotriva provocării. Instanța nu a analizat în mod detaliat circumstanțele legate de provocare și această soluție contravine deciziei din 18 august 2020. 10

Apărarea critică și modul în care a fost individualizată pedeapsa pentru capătul de acuzare întemeiat pe art. 326 alin. (1) Cod penal, în sensul că instanța nu a menționat dreptul de a achita amenda în termen de trei zile, cu beneficiul reducerii cuantumului acesteia, conform legii. Apărarea susține și că instanța de apel a dispus în mod nelegal confiscarea contravalorii sumei de 1.000 de euro în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece această sumă fusese restituită lui Denisov de către Cazacu.

La 06 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 08 iulie 2025, procurorul Sergiu Crijanovschi a depus referință prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Toate aspectele relevante au fost considerate corespunzător, fapt ce a dus la adoptarea unei hotărâri legale și întemeiate.

În perioada relevantă, art. 326 Cod penal prevedea următoarele: „Articolul 326. Traficul de influență (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru 11 sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întîrzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite, se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate. (2) Acțiunile prevăzute la alin. (1) …: b) săvîrșite de două sau mai multe persoane; se pedepsesc cu amendă în mărime de la 3000 la 4000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 10000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Potrivit Hotărârii Plenului CSJ nr. 11/2014, pentru existența infracțiunii de trafic de influență nu este necesar ca făptuitorul să exercite în mod efectiv influența invocată. Este suficient ca acesta să pretindă bani sau alte foloase, susținând că are influență asupra unui factor de decizie. Totodată, nu are importanță dacă făptuitorul a indicat sau nu numele persoanei asupra căreia ar avea influență și nici dacă acest nume este real sau inventat.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Codul de procedură penală, iar obligația instanței judecătorești de motivare al hotărârii judecătorești ar trebui 12 interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 CoEDO (hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

În decizia nr. 1ra-1549/2022, § 38, Curtea Supremă de Justiție a reiterat că folosirea măsurilor speciale de investigație, cum ar fi agenții sub acoperire, nu încalcă automat dreptul la un proces echitabil. Totuși, având în vedere riscurile de provocare, folosirea acestor măsuri trebuie să respecte anumite limite (vezi hotărârea CtEDO Ramanauskas v. Lituania, 2008, § 51). Urmează a fi analizat comportamentul suspectului și al agentului sub acoperire, precum și garanțiile procedurale împotriva abuzului. Agentul sub acoperire trebuie să aibă un rol pasiv și să nu incite la comiterea infracțiunii care altfel nu ar fi fost comisă (idem, § 55). Printre garanțiile procedurale împotriva abuzului se numără existența informațiilor preliminare că persoana suspectă a fost implicată în activități criminale similare și este predispusă să comită infracțiunea vezi hotărârea CtEDO Bannikova v. Rusia, 2010, § 38), existența unui mecanism clar de autorizare al măsurii (vezi hotărârea CtEDO Ramanauskas v. Lituania, 2008, § 51) și oferirea posibilității procesuale pentru apărare de a invoca efectiv provocarea în procedurile judiciare (vezi hotărârea CtEDO Bannikova v. Rusia, 2010, § 54).

Curtea Supremă de Justiție a subliniat că măsura confiscării este admisibilă doar dacă este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și este proporțională, nefiind permisă confiscarea specială automată (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 46 și decizia 1ra-1417/2022, §§ 35-36).

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Din alin. (1) al acestui articol rezultă că în recurs sunt reparate doar „erorile de drept”. Prin urmare doar în cazul individualizării sancțiunii contrar prevederilor legale există acest temei de recurs (încheierea nr. 1ra-1105/2023, § 16). b. Aplicarea standardelor de mai sus în prezenta cauză

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 10), 12), 15) și 16) Cod de procedură penală. Deși se invocă șapte temeiuri de recurs, recurentul nu a menționat distinct argumente pentru fiecare temei. Recursul vizează trei aspecte esențiale: (i) pretinsa provocare la comiterea infracțiunilor; (ii) erori în individualizarea pedepsei; (iii) aplicarea nejustificată a confiscării speciale a 13 sumei de 1.000 de euro. Având în vedere argumentele din recurs, acesta va fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. (i) pretinsa provocare la comiterea infracțiunilor

Ghenadie Cazacu a susținut că acțiunile sale au fost determinate de provocarea autorităților. Potrivit acuzării, Leonid Coteț s-a prezentat la BMA pe 14 martie 2017, interesându-se de procedura legală pentru perfectarea invitațiilor pentru cetățeni iordanieni. Coteț susține că, în timp ce se afla la BMA, în mod întâmplător, a fost abordat de o femeie necunoscută, care i-a furnizat un număr de telefon și explicând că procedura este complicată, că majoritatea solicitărilor sunt respinse și că la acel număr de telefon va fi ajutat să obțină invitațiile. Coteț a sunat la numărul de telefon pe 14 martie 2017. Acest număr de telefon era a lui Cazacu, care și-a oferit serviciile pentru o sumă de bani, pretinzând că are relații în cadrul BMA și că poate obține invitațiile. Pentru a se asigura că nu este amăgit, Coteț a înregistrat două conversații avute cu Cazacu la 14 și 15 martie 2017. La 18 martie 2017, Coteț a raportat la linia anticorupție a MAI că i se cere o sumă de bani pentru serviciile oferite de BMA.

Instanța de apel a respins argumentul cu privire la provocare, susținând că, inițial, Coteț nu a acționat ca agent sub acoperire, a raportat fapta, iar, după denunțarea faptei la autorități, comportamentul acestuia a fost pasiv. Completul reiterează că standardele argumentul cu privire la provocarea la comiterea infracțiunii au fost menționate în para. 46. Completul nu are dubii că Coteț a acționat cu bună credință. El cu adevărat dorea să obțină invitații pentru cei doi cetățeni străini, invitații care în final au fost obținute (vezi para. 11). Buna credință a lui Coteț de asemenea a fost verificată la scurt timp după raportarea pretinderii banilor, prin audierea detaliată și examinarea înregistrărilor efectuate de Coteț (vezi para. 10). Prezentarea în raport cu condamnatul a lui Coteț cu o altă identitate, când ultimul nu cunoștea cu cine se întâlnește, nu poate schimba această constatare. În asemenea circumstanțe, organul de urmărire penală putea purcede la transmiterea controlată a banilor în baza denunțului lui Coteț.

Completul reiterează că Codul de procedură penală nu interzice folosirea în procesul penal a înregistrărilor efectuate de persoane private, până la pornirea urmăririi penale, cu un scop legitim, cum ar fi cel de a se proteja, și când acest lucru poate fie considerat în mod rezonabil necesar. Folosirea în procesul penal a unor probe obținute în afara procesului penal nu este contrară nici art. 6 CEDO (vezi decizia nr. 1ra-1280/2023, § 38). Coteț a susținut că el a înregistrat convorbirile din 14 și 15 martie 2017 pentru a se proteja de o eventuală escrocherie. Având în vedere circumstanțele prezentei cauze, această justificare este plauzibilă. Din înregistrările efectuate pe 14 și 15 martie 2017, precum și după pornirea urmăririi penale, rezultă în mod clar că condamnatul acționează din proprie inițiativă, fără a fi încurajat în vreun fel de Coteț să comită trafic de 14 influență (vezi para 17-18). Completul de asemenea notează că Coteț a fost ulterior audiat în prezența apărării, iar apărarea a avut acces la materialele despre măsurile speciale de investigații efectuate și nu a invocat în această parte încălcarea dreptului la apărare. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este de acord cu instanța de apel că, în ceea ce privește primul capăt de învinuire, nu a avut loc o provocare la comiterea infracțiunii.

În ceea ce privește cel de-al doilea episod, Denisov l-a contactat pe condamnat pentru a-i solicita ajutor în obținerea vizelor pentru SUA. Condamnatul a cerut și a primit 1.000 de euro, fără a prezenta o procedură clară sau un temei legal pentru plată. Taxa pentru vize a fost plătită de Denisov. După ce vizele au fost refuzate, condamnatul a oferit explicații vagi și a returnat banii. Ancheta privind acest episod a fost inițiată în urma informațiilor colectate în cadrul investigației referitoare la activitatea infracțională comisă în raport cu Leonid Coteț. Denisov nu a acționat niciodată a agent sub acoperire, iar cei 1.000 de euro au fost transmiși înainte ca autoritățile să afle de acest episod. Aceste fapte exclud existența unei provocări. Faptul că Denisov a denunțat acțiunile inculpatului după ce a fost contactat de organul de urmărire penală nu poate schimba această concluzie.

Prin urmare, în ceea ce privește provocarea la comiterea infracțiunii, recursul este vădit neîntemeiat. (ii) erori în individualizarea pedepsei

Instanța nu a menționat posibilitatea achitării amenzii în termen de trei zile cu reducerea cuantumului acesteia. Acest fapt însă nu constituie o eroare de drept, în sensul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Așa cum a fost arătat mai sus (vezi para. 48), pct. 10 permite exercitarea recursului doar pentru remedierea unor erori de drept, adică aplicarea greșită ori omisiunea aplicării unor norme juridice obligatorii la stabilirea pedepsei. Dreptul ce rezultă din art. 64 alin. (3¹) Cod penal reprezintă o consecință legală automată a pedepsei aplicate, și nu o chestiune de individualizare propriu-zisă care trebuie analizată sau motivată în hotărâre. Lipsa menționării acestei facilități în dispozitivul hotărârii nu afectează legalitatea individualizării pedepsei. Condamnatul poate beneficia de acest drept prin plata amenzii în termenul prevăzut de lege, chiar și în lipsa unei mențiuni exprese în hotărâre. Prin urmare, acest argument nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. (iii) confiscare a contravalorii sumei de 1.000 de euro

Confiscarea specială nu reprezintă o a doua pedeapsă pentru aceeași faptă penală. Ea are scopul de a preveni comiterea unei alte infracțiuni identice sau similare. În fiecare caz când se solicită confiscarea, urmează a fi aplicat testul de proporționalitate. În caz contrar, există riscul de încălcare a dreptului de proprietate (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 46). Instanța de apel a dispus confiscarea contravalorii sumei de 1.000 euro de la condamnat. Deși suma a fost 15 restituită ulterior părții vătămate, banii au fost supuși confiscării speciale conform art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece reprezintă bunuri rezultate din infracțiuni. Completul statuează că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, au constatat că suma de 1.000 euro a fost restituită lui Andrei Denisov anterior pronunțării hotărârii. Andrei Denisov a confirmat primirea banilor. În aceste condiții, la data soluționării cauzei, bunul dobândit din infracțiune nu mai se afla în patrimoniul condamnatului. În lipsa unui obiect efectiv supus confiscării, confiscarea contravalorii se transformă într-o sancțiune pecuniară suplimentară, ceea ce este inadmisibil. Acuzarea nu a pretins că suma data reprezintă venituri care rezultă din rezultatul infracțiunii. Prin urmare, în această parte, recursul este admis.

Completul reiterează că alte argumente esențiale nu au fost invocate în recurs, ceea ce, având în vedere cele menționate în para. 44, nu permite instanței de recurs să verifice legalitatea deciziei instanței de apel sub alte aspecte.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul avocatului Ion Lunca, casează total decizia Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2022 și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 25 octombrie 2019. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Vladislav Gribincea 16