1ra-1656/2020 — art. 326 alin. 1, 2 lit. b CP

1ra-1656/2020 — art. 326 alin. 1, 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1656/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Craiu Nicolae

Burduh Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat în comun de

către inculpatul Cazacu Ghenadie și avocatul Ion Lunca în numele inculpatului

Cazacu Ghenadie, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 25 octombrie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe

CAZACU Ghenadie Xxxxx, născut la

xx xxx xxxx în r-nul Xxxxxxx, domiciliat în mun.

Xxxxxxx, str. Xxxxxxxx x, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.02.2018 – 25.10.2019;

Instanța de apel: 16.12.2019 – 19.02.2020;

Instanța de recurs: 08.07.2020 – 18.08.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă:

Cazacu Ghenadie a fost condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal la amendă

în mărime de 2000 unități convenționale, ce constituie suma de 100 000 lei, și în

baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 3000 unități

convenționale, ce constituie suma de 150 000 lei

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub

1

formă de amendă în mărime de 4000 unități convenționale, ce constituie suma de

200 000 lei.

Solicitările procurorului privind confiscarea contravalorii sumei de 1000 euro,

și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 20 801 lei, au fost respinse.

Contravaloarea sumei de 450 euro, în lei MD conform cursului oficial al

BNM la data executării sentinței, a fost confiscată de la Cazacu Ghenadie, ca valori

rezultate din săvârșirea infracțiunii.

Corpurile delicte: telefoane mobile de model Philips de model Xenium V377

cu IMEI1 xxxxxxxxxxxxxxx, IMEI2 xxxxxxxxxxxxxx, General Mobile de model

4G cu IMEI xxxxxxxxxxxxx, Nokia 110 cu IMEI1 xxxxxxxxxxxxxx și IMEI 2

xxxxxxxxxxxxxxx, ridicate de la Cazacu Ghenadie, au fost confiscate în contul

statului, ca obiecte care au servit la săvârșirea infracțiunii.

Xxxxx prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vatamanu Ion la 14 martie

2017, susținând influență asupra persoanelor publice din cadrul Biroului de

Migrațiune și Azil pe lângă Ministerul Afacerilor Interne, în competența cărora

este eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor

străini, a pretins de la investigatorul sub acoperire Coteț Leonid bani în sumă de

450 euro, întru facilitarea persoanelor publice din cadrul Biroului de Migrațiune și

Azil, la eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a

cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah.

În continuarea acțiunilor sale Ghenadie Cazacu, prin înțelegere prealabilă și

de comun acord cu Vatamanu Ion, la 04 aprilie 2017 în jurul orei 14.00, aflându-se

în automobilul de model Mercedes cu n/î X xxXXX, parcat în preajma cafenelei

„Fanconi Cafe” de pe bd. Renașterii 5, mun. Chișinău a primit de la investigatorul

sub acoperire bani în sumă de 450 euro, care conform cursului oficial al Băncii

Naționale din Moldova constituie 9063,22 lei MD, susținând influența asupra

persoanelor publice din cadrul Biroului Migrației și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne, pentru soluționarea eliberării invitației și permisului de ședere pe teritoriul

Republicii Moldova a cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah.

Tot el, urmare primirii mijloacelor bănești de la investigatorul sub acoperire,

aproximativ peste 3 zile s-a întâlnit în municipiul Chișinău la o stație PECO cu

Vatamanu Ion, căruia i-a transmis 200 de euro, care conform cursului oficial al

Băncii Naționale din Moldova constituie 4148,10 lei MD, din cei 450 euro primiți

de la investigatorul sub acoperire întru facilitarea persoanelor publice din cadrul

Biroului de Migrațiune și Azil eliberării invitației și permisului de ședere a

cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah.

2

Instanța de fond a calificat acțiunile lui Cazacu Ghenadie în baza art. 326 alin.

(2) lit. b) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și

primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are

influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite,

săvârșite de două persoane.

Tot el, în luna martie 2017, susținând influență asupra persoanelor publice

străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii din Republica Moldova,

fiind la stația PECO amplasată pe str. Albișoara din mun. Chișinău a pretins de la

Denisov Andrei bani în sumă de 3000 euro, întru facilitarea eliberării vizei în

Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei.

Aproximativ peste câteva zile, Ghenadie Cazacu în continuarea acțiunilor sale

infracționale, având scopul primirii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin de la

Denisov Andrei, a convenit cu ultimul să se întâlnească în preajma aceleiași stații

PECO de pe str. Albișoara din mun. Chișinău. În aceiași zi, Ghenadie Cazacu

întâlnindu-se cu Denisov Andrei a primit de la ultimul mijloace bănești în mărime

de 1000 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din Moldova ,

constituie 21035 lei MD și copiile documentelor solicitate, întru influențarea

persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la

eliberarea vizelor membrilor familiei lui Denisov Andrei.

Instanța de fond a calificat acțiunile lui Cazacu Ghenadie în baza art. 326 alin.

(1) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea

personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență

asupra unei persoane publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

3.1.Procurorul în Procuratura Anticorupție, Elena Cazacov, care a solicitat

casarea sentinței parțial, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi prin

care să fie confiscate de la Cazacu Ghenadie, contravaloarea sumei de 1000 euro,

ca bani rezultați din infracțiune și încasarea din contul acestuia a cheltuielilor

judiciare pentru instrumentarea cauzei penale în mărime de 20 810 lei.

În motivarea apelului, procurorul a invocat că, sentința în cauză este

nefondată sub aspectul respingerii solicitării acuzatorului de stat cu privire la

dispunerea confiscării speciale a contravalorii sumei de 1000 euro, ca bani

proveniți din infracțiune, potrivit prevederilor art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Or, deși s-a constatat cu certitudine, că suma bănească de 1000 euro, care a

constituit obiectul infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, pe episodul

3

cu Denisov Andrei, a fost restituită de către Cazacu Ghenadie către Denisov

Andrei, însă nu s-a luat în considerație faptul, că până a fi restituiți declarantului,

Cazacu Ghenadie a deținut acești bani și a avut posibilitatea de a dispune de ei

după propria dorință.

A mai indicat că, cheltuielile judiciare reprezintă cheltuielile apărute în cadrul

procesului penal necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea

probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, precum și orice alte

cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal.

3.1. Avocatul Ion Lunca în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului, avocatul a menționat că:

- prima instanță a examinat superficial materiale cauzei penale, nu a coroborat

probele examinate în cadrul cercetării judecătorești cu toate circumstanțele de fapt,

nu a oferit o argumentare plauzibilă care să răstoarne poziția apărării referitor la

acțiunile de provocare la comiterea infracțiunilor imputate, iar pe cale de

consecință a adoptat o sentință ilegală și neîntemeiată;

- inculpatul urmează a fi achitat pe motiv că, comiterea infracțiunilor nu ar fi fost

posibilă, decât în rezultatul acțiunilor de provocare la comiterea infracțiunilor de

către Coteț Leonid în colaborare cu Galușca Vadim și colaboratorii organului de

urmărire penală astfel încât, faptele inculpatului nu întrunesc elementele

infracțiunii imputate;

- potrivit declarațiilor inculpatului Cazacu Ghenadie date atât la faza de urmărire

penală, cât și în instanța de judecată, inițiativa de a-l ajuta pe Coteț Leonid revine

martorului Galușca Vadim, care l-a și telefonat pe inculpat, cu rugămintea de a-i

acorda lui Coteț Leonid suport în soluționarea unor întrebări, iar versiunea

martorului Coteț Leonid, precum că a primit numărul de telefon a lui Cazacu

Ghenadie de la o doamnă care se afla în preajma Biroului de Migrație și Azil, nu a

fost verificată de organul de urmărire penală, precum și lăsată fără apreciere de

către instanța de judecată, atât timp cât apărarea pune la dubii declarațiile agentului

sub acoperire Coteț Leonid vizavi de persoana care i-a comunicat nr. de telefon al

inculpatului deoarece, aceste declarații au fost expuse într-o așa manieră pentru a

nu putea fi identificată persoana la care face trimitere agentul sub acoperire și mai

cu seamă pentru a nu fi audiată această persoană, deoarece în realitate asemenea

persoană nu a existat, iar Cazacu Ghenadie nu cunoaște asemenea persoane, și nici

nu are careva legături;

4

- din conținutul discuțiilor telefonice obținute din activitatea specială de

investigație a organului de urmărire penală nu se confirmă faptul că acesta s-ar fi

adresat anterior la Biroul Migrație și Azil și cum a obținut numărul de telefon a lui

Cazacu Ghenadie, agentul sub acoperire având un comportament foarte activ și

provocator, iar utilizarea mijloacelor speciale de investigație în vederea

înregistrării convorbirilor telefonice purtate între Coteț Leonid și Cazacu Ghenadie

scot în evidență provocarea la infracțiune;

- comportamentul activ și provocator se demonstrează și prin faptul că în cadrul

urmăririi penale a fost audiat martorul Galușca Vadim care la fel este colaborator

de poliție și se cunoștea cu Coteț Leonid care-l apela telefonic pe Cazacu Ghenadie

imediat după fiecare discuție care era purtată de către Cazacu Ghenadie cu agentul

sub acoperire Coteț Leonid. Acest fapt se confirmă nemijlocit și prin faptul că nr.

de telefon pe care era apelat Cazacu Ghenadie îi aparținea lui Galușca Vadim;

- organul de urmărire penală nu a anexat la materialele cauzei penale toate

discuțiile care au avut loc între Cazacu Ghenadie și Coteț Leonid unde agentul sub

acoperire Coteț Leonid îl amenință pe Cazacu Ghenadie că va avea probleme

serioase dacă nu-i face invitațiile cetățenilor Iordaniei, cât și discuțiile privind

restituirea sumei de 450 de euro la care Coteț Leonid fie întrerupea convorbirea

telefonică sau zicea că este de acord să o primească, dar nu se prezenta la ora și

locul unde conveneau să-i fie restituiți;

- nu au fost elucidate circumstanțele că Leonid Coteț și-a schimbat identitatea încă

din momentul când l-a apelat prima oară pe Cazacu Ghenadie, fapt confirmat de

către martor în ședința de judecată, iar Galușca Vadim, ofițer superior de

investigație, în cadrul IP Botanica, i-a solicitat ajutorul pentru un prieten de al său

pe nume Vitalie - planul provocării fiind bine pus la punct din start.

- inițiativa de a face invitații pentru cetățenii Iordaniei aparține lui Coteț Leonid,

care l-a telefonat pe inculpat, obținând numărul de telefon de la o sursă care a

descris-o într-o manieră care nu ar permite identificarea, deși adevărul este altul, și

anume că întâlnirea dintre Cazacu Ghenadie și Coteț Leonid a fost organizată de

către Galușca Vadim, ofițer superior de investigație, în cadrul IP Botanica. Astfel,

Coteț Leonid a venit cu inițiativa și tot el s-a prezentat sub o identitate falsă și a

înregistrat convorbirile purtate cu Cazacu Ghenadie;

- prin ordonanța de începere a urmăririi penale și ordonanța de punere sub

învinuire, însuși organul de urmărire penală a recunoscut comportamentul activ al

agentului sub acoperire în prezenta cauză penală;

- prezența unei provocări se demostrează nemijlocit prin aceea că organul de

urmărire penală nu a identificat nici o persoană publică, sau o persoană cu funcție

5

de demnitate publică din cadrul Biroului Migrație și Azil cu care ar fi existat

careva înțelegere despre facilitarea obținerii invitațiilor pentru cetățenii Iordaniei,

iar fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea

comiterii faptelor de trafic de influență, Cazacu Ghenadie nu a avut intenția și nici

după provocare nu a influențat vreo persoană publică;

- martorii acuzării nu au relatat despre careva acțiuni ilegale din partea

inculpatului, decât intermedierea pentru obținerea actelor necesare pe cale legală;

- fără a fi provocat, inculpatul Cazacu Ghenadie nu putea să pretindă și nici nu ar

fi acceptat careva sume bănești, fapt care nu a fost elucidat de către prima instanță

deși este primordial pentru asemenea cazuri;

- acuzarea nu a prezentat circumstanțe care ar vorbi despre predispunerea

inculpatului să comită acte de corupere înainte de contactul cu Coteț Leonid, or,

Cazacu Ghenadie a fost provocat de Coteț Leonid, care în calitatea sa de persoană

privată a acționat sub supravegherea agenților statului;

- lipsesc indici obiectivi că faptele ar fi fost săvîrșite fără această intervenție;

- acuzarea nu a demonstrat implicarea lui Cazacu Ghenadie în acte de corupție

înainte de implicarea lui Coteț Leonid, iar concluziile primei instanțe al acest

capitol sunt absolut eronate deoarece agentul sub acoperire Coteț Leonid în cadrul

urmăririi penale a manifestat un comportament activ, instigator și provocator la

comiterea infracțiunilor incriminate fapt inadmisibil în cadrul procesul de

investigare a infracțiunii cu participarea agentului statului;

- argumentul primei instanțe, precum că agenții statului la data sesizării nu aveau

cunoștință de acțiunile inculpatului, iar pe episodul facilitării eliberării vizei în

Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei, circumstanțele

comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire penală în cadrul

desfășurării măsurilor speciale de investigație, este unul eronat. Or, până la data

sesizării organelor de poliție Coteț Leonid a avut un rol determinant în stabilirea

contactului cu Cazacu Ghenadie, și anume, l-a telefonat, s-a prezentat cu o

indentitate falsă, a înregistrat convorbirile purtate, iar la scurt timp, așa cum reiese

din declarațiile sale, deoarece a avut anumite temeri a sesizat organele de poliție;

- având în vedere că s-a invocat provocarea la comiterea infracțiunilor incriminate,

se impunea clarificarea din partea primei instanțe a unor circumstanțe, și anume, ce

a urmărit de fapt Coteț Leonid atunci când l-a contactat pe Cazacu Ghenadie,

deoarece declarațiile acestuia sunt contradictorii, în momentul în care se adresează

către o persoană concretă cu o dilemă, prezentându-se cu o identitate falsă după

care îi apar temerile, merge la întâlniri și înregistrează convorbirile;

6

- prima instanță în mod eronat a pus la baza învinuirii procesul-verbal de

examinare din 29.03.2017, prin care a fost supus examinării dispozitivul electronic

CD-R, ridicat de către organul de urmărire penală de la Coteț Leonid cu

înregistrarea convorbirilor audio înregistrate de el cu Ghenadie Cazacu din

14.03.2017 și 15.03.2017, conform căruia pe el au fost depistate două fișiere. Iar

potrivit stenogramei acestora s-a constatat că, Cazacu Ghenadie pretinde mijloace

bănești în mărime de 450 euro de la Coteț Leonid pentru perfectarea documentelor

invitației și permiselor de ședere pe numele cetățenilor Iordaniei, susținând

influență asupra persoanelor publice. Or, înregistrările au fost realizate până la

pornirea urmăririi penale, fiind stocate de către Coteț Leonid fără acordul lui

Cazacu Ghenadie, circumstanțe care obligau prima instanță să le excludă din

probatoriul administrat de acuzare;

- cu referire la episodul facilitării eliberării vizei în Statele Unite ale Americii

membrilor familiei lui Denisov Andrei, argumentul primei instanțe precum că

circumstanțele comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire

penală în cadrul desfășurării măsurilor speciale de investigație, nu este unul

plauzibil, din moment ce acest episod a fost documentat ca rezultat al provocării

lui Cazacu Ghenadie;

- din declarațiile martorului Denisov Andrei este evident comportamentul activ și

provocator al polițiștilor de a-l determina pe Denisov Andrei să scrie plângere

împotriva lui Cazacu Ghenadie pentru ca învinuirea acestuia să conțină două

capete de acuzare, iar poziția procurorului să fie mai convingătoare în fața instanței

de judecată;

- în lipsa acțiunilor agentului sub acoperire, a activității speciale de investigație

efectuată în această cauză penală de către organul de urmărire penală și în lipsa

presiunilor poliției pe martorul Denisov Andrei de a scrie plângere împotriva lui

Cazacu Ghenadie pretinsele acțiuni infracționale suspectate de către organul de

urmărire penală împotriva inculpatului, nu au fost demonstrate de către procuror;

- instanța de fond nu a verificat existența provocării prin prisma întrunirii

condiților cumulative: 1) acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată

prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere

infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere

din partea unui denunțător; 2) lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită

fără această intervenție (nu au fost realizate acte de pregătire, persoana nu a fost

dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului sau, după

caz, cu persoane private care acționează sub supravegherea statului); 3) nu există

suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de

7

implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează

sub supravegherea statului;

- probele acumulate de partea acuzării în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului au fost obținute prin provocare și nu confirmă vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunilor incriminate;

- argumentul instanței de fond precum că agenții statului la data sesizării nu aveau

cunoștință de acțiunile inculpatului, iar pe episodul facilitării eliberării vizei în

SUA membrilor familiei lui Denisov Andrei, circumstanțele comiterii infracțiunii

au devenit cunoscute organului de urmărire penală în cadrul desfășurării

măsurilorspeciale de investigație, este unul eronat. Or, până la data sesizării

organelor de poliție Coteț Leonid a avut un rol determinant în stabilirea contactului

cu Cazacu Ghenadie, și anume, l-a telefonat, s-a prezentat cu o identitate falsă, a

înregistrat convorbirile purtate, iar la scurt timp, așa cum reiese din declarațiile

sale, deoarece a avut anumite temeri a sesizat organele de poliție;

- deși versiunea adevărată este că Coteț Leonid a colaborat cu Galușca Vadim și

organele de poliție, până la depunerea sesizării, versiune care nu a fost luată în

calcul de prima instanță, totuși din actele și lucrările dosarului se deduce că

acțiunile lui Cazacu Ghenadie au fost determinate direct de către Coteț Leonid,

care a instigat și în același timp a documentat rezultatul acțiunilor sale

provocatoare.

2020, a fost respins apelul declarat de avocatul Ion Lunca în numele inculpatului și

admis apelul procurorului, casată sentința parțial, cu pronunțarea în parte a unei

hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

S-a dispus confiscarea în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, de

la de la inculpatul Cazacu Ghenadie a contravalorii (echivalentul în lei) a

sumei de 1 000 Euro, în lei MD, conform cursului oficial al BNM la data

executării deciziei, ca valori valutare rezultate din săvârșirea infracțiunii de

trafic de influență.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a consemnat că la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Cazacu Ghenadie a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indici calificativi

- traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani

pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane

publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale,

8

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, săvârșite de două

persoane, precum și infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal, după

indicii calificativi - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea

personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență

asupra unei, persoane publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Instanța de apel a conchis că prima instanță în sentință corect și justificat și-a

motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b), art. 326 alin. (1) Cod Penal,

luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală

și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la

vinovăția inculpatului în comiterea faptelor și prezența în acțiunile inculpatului a

elementelor infracțiunilor incriminate.

Inculpatul Cazacu Ghenadie, nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea

infracțiunilor incriminate și a declarat că în luna martie 2017 a fost telefonat de

către Galușca Vadim care l-a rugat să îl ajute pe un prieten de al lui – Vitalie, cu o

invitație pentru un cetățean străin, la care i-a răspuns că nu se ocupă cu așa ceva și

i-a zis că trebuie să vorbească cu niște persoane și o să-i dea un răspuns în câteva

zile, și s-au despărțit. Peste o zi, două, Galușcă Vadim i-a făcut cunoștință cu

Leonid Coteț, zis Vitalie, care i-a explicat ce vrea să facă, pentru ce vrea să facă, i-

a acordat câteva întrebări la care el nu i-a putut răspunde, după care i-a spus că nu

se ocupă cu așa chestii și o să vorbească cu persoanele care se ocupă cu tot felul de

acte și se pricep în domeniul respectiv. Peste o săptămână l-a telefonat din nou

Galușcă Vadim, cu rugămintea să-l ajute că este prietenul lui. Astfel, a întrebat la

mai multe ghișeuri de pe lângă ambasadă, și a găsit în agenda sa numărul lui

Vatamanu Ion care i-a spus că se rezolvă totul și o să îl coste 450 euro. Acești 450

euro erau pentru persoana fizică care trebuia să facă chemarea, după aceasta s-a

întâlnit cu Coteț Leonid (Vitalie), i-a spus cât o să îl coaste, el a spus că o să se

gândească și o să îl telefoneze, a spus că o să vorbească cu cetățeanul dat, cu sora

lui, o să-i transmită copia buletinului și suma respectivă. Peste câteva zile, Coteț

Leonid l-a telefonat și i-a zis să se vadă pentru a-i da banii și actele. S-au întâlnit

lângă circ la localul „Fanconi” și în automobil i-a transmis copia pașaportului și

banii. I-a explicat ce i-a spus Vatamanu Ion, toate condițiile, toată procedura și

9

după aceasta s-au despărțit. Termenul era de 20 zile și nu de 2-3 zile cum a declarat

Coteț Leonid. După ce a primit banii și copia pașaportului de la Coteț Leonid s-a

întâlnit cu Vatamanu Ion, i-a transmis copia pașaportului și jumătate din suma de

bani. După aceasta a început să îl telefoneze Coteț Leonid și să îl amenințe. I-a

explicat că nu el se ocupă de întrebarea acesta și este gata să-i restituie banii. După

ce finisase discuția cu Coteț Leonid, a fost telefonat de Gălușcă Vadim. I-a spus că

poate să-i lase banii lui, dar el a refuzat. După 2- 3 zile iarăși a primit amenințări de

la Coteț Leonid, a dorit să-i restituie banii și să nu aibă careva probleme. Ultima

dată l-a telefonat Coteț Leonid, l-a întrebat unde este, i-a spus că în sectorul

Botanica. L-a așteptat 2-3 ore, dar el nu s-a prezentat, iar aproximativ peste 2-3 zile

a fost reținut. Vatamanu Ion i-a spus că suma de 450 euro este pentru persoana

fizică pe care se face chemarea. Nu a avut discuție cu Coteț Leonid precum că are

pe cineva la Biroul de Migrație pe care îl poate influența. Suma de bani pentru

persoanele care urmau să plece în SUA au fost primite pentru a achita unele taxe

pentru ambasadă și pentru perfectarea actelor, a primit suma de 1000 euro. Din

suma de 1000 euro primită de la Denisov Andrei a achitat suma de 150 euro

persoanei care s-a ocupat de completarea dosarelor, restul 850 euro au rămas la el

așteptând să se dea chitanțele pentru a achita la ambasada Americii. La momentul

când au fost emise chitanțele, el nu se afla în țară și nu a putut să achite acele taxe.

Taxele respective au fost achitate de către Andrei și când s-a întors în țară, personal

a restituit suma de 1000 euro. Cu Denisov Andrei nu au fost discuție că are

influență asupra persoanelor din cadrul ambasadei SUA. Nu cunoaște din ce motiv

Galușcă Vadim insista să se ocupe el, deși știa că nu se ocupă cu acestea. Nu știe

cine este Vatamanu Ion și nu știe cu ce se ocupă acesta, știa că se ocupa cu

perfectarea actelor românești, moldovenești. Pentru Coteț Leonid nu i-a comunicat

din start suma de 450 euro, după ce i-au solicitat această suma, el această suma și i-

a comunicat-o de fiecare dată. Nu poate spune sigur la ce perioadă i-a spus Coteț

Leonid să se ocupe cu actele, probabil i-a spus despre actele necesare. Anterior nu

a fost la Biroul Migrație și Azil, referitor la aceste invitații a lui Coteț Leonid nu a

fost la Biroul de Migrație și Azil. Ajutorul său lui Denisov Andrei a constat în

faptul că i-a făcut cunoștință cu persoana care poate să-l ajute. I-a restituit lui

Denisov Andrei suma de 1000 euro. Când i-a restituit banii el a spus că nu are

careva pretenții, i-a spus că el nu a dat declarații, a dat declarații soția lui fiind

impusă de către colaboratorii de poliție.

Instanța de apel a reținut că deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunilor incriminate, vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele

prezentate de către partea acuzării, printre care declarațiile părților vătămate,

10

declarațiilor martorilor și documentele cercetate în ședința de judecată, și anume:

- declarațiile părții vătămate Denisov Andrei care a declarat că, a făcut

cunoștință cu inculpatul în luna martie 2017. L-a întrebat dacă poate să îl ajute cu

obținerea unei vize pentru SUA. Ulterior acesta l-a contactat și i-a comunicat că îl

poate ajuta și că serviciul va costa 1000 euro, sumă destinată pentru ajutor. Nu a

comunicat cum urmează să-l ajute pentru obținerea vizei. A comunicat că are pe

cineva cunoscut, dar nu a comunicat cine și unde exact. S-au întâlnit în centru, a

completat careva acte, ulterior într-un local s-a întâlnit cu o persoană care i-a

transmis actele. A fost telefonat și i s-a comunicat că actele sunt gata și urmează de

a le primi. A achitat sume pentru serviciul consular. Nu ține minte dacă l-a

telefonat pe Cazacu să îi comunice despre achitarea taxelor. În actele primite era

indicat datele cînd urma de a se prezenta la Consulat. A fost la interviu și au fost

refuzați pentru obținerea vizei. I-a comunicat lui Ghenadie Cazacu imediat după ce

a primit refuzul, el a comunicat că se va clarifica. Nu a fost comunicat motivul

refuzului de obținere a vizei. Suma prejudiciului de 1000 euro a fost restituit în

luna iunie 2017, după ce s-a implicat poliția. Cazacu Ghenadie i-a comunicat că

cineva din oamenii lui au plecat. La faza de urmărire penală a indicat toate

circumstanțele. Declarațiile le-a făcut benevol. Suma de 1000 euro a crezut că este

pentru Cazacu Ghenadie personal, el a comunicat că are careva legături. Suma de

1000 euro a fost transmisă pentru ca Cazacu Ghenadie să rezolve problema cu

obținerea vizei, nu a întrebat în ce mod va fi rezolvată. Suma de 1000 euro nu

conținea și taxele consulare. Taxele consulare au fost achitate separat, au fost

achitate câte 3000 lei pentru fiecare persoană, acest serviciu l-a achitat singur. Nu

s-a adresat cu plângere, colaboratorii de poliție singuri l-au contactat. Colaboratorii

de poliție au comunicat că doresc să se întâlnească, nu ține minte exact scopul

apelului telefonic din partea lor. S-a întâlnit cu colaboratorii de poliție și aceștea i-

au comunicat că persoana este sub supraveghere și că sunt mai multe persoane în

situația sa. Dacă nu avea să fie telefonat de către colaboratorii de poliție nu ar fi

înaintat plângere, însă soția urma să se adreseze;

- declarațiile martorului Darii Vasile, care a relatat că, prin intermediul lui

Vadim Galușcă a făcut cunoștință cu Cazacu Ghenadie, pentru a-l ajuta să aplice la

viza turistică pentru Denisov Andrei și a familiei lui, Cazacu Ghenadie cu Denisov

Andrei au solicitat de la el programarea interviului și completarea formularului de

aplicare. Denisov Andrei i-a prezentat copii simple ale actelor. Când s-au întâlnit

cu Cazacu Ghenadie și Denisov Andrei le-a comunicat că prețul serviciilor este de

150 euro, echivalentul a 3000 lei pentru toate 5 persoane. Suma respectivă i-a fost

achitată, erau prezente ambele persoane, Cazacu Ghenadie și Denisov Andrei, dar

11

nu a reținut cine exact i-a transmis banii. Alte sume în afară de 150 euro nu a

solicitat și nu a primit. Denisov Andrei l-a telefonat după interviul de viză și i-a

comunicat refuzul de primire a vizei. Pachetul de acte pentru ambasadă l-a

perfectat personal. Nu își amintește cu exactitate dacă după primirea refuzului de

către Denisov Andrei l-a contactat pe Cazacu Ghenadie, dar posibil a avut o

discuție după aceasta. Cazacu Ghenadie pe lângă faptul că a solicitat ajutor pentru

perfectarea actelor nu l-a întrebat dacă are careva cunoscuți din cadrul ambasadei

și nici nu a comunicat pe tema aceasta;

- declarațiile martorului Galușca Vadim, care a relatat că, nu cunoaște cu ce

anume se ocupa Cazacu Ghenadie, cunoaște doar că el deseori pleca peste hotarele

țării. La stația Peco amplasată în mun. Chișinău, str. Albișoara 19, cu aproximativ

un an în urmă s-a apropiat de el Cazacu Ghenadie și l-a întrebat cine l-a ajutat pe

cumătrul Danu Ion să-i perfecteze actele ca să plece în SUA. I-a comunicat că are

un cunoscut pe nume Darii Vasile care lucrează sau lucra la Acord Travel. Cu

Darii Vasile a făcut cunoștință în legătură cu atribuțiile de serviciu, a descoperit

niște furturi și a rămas în relații bune, dacă nu greșește cumătrul său a achitat suma

de 600 lei pentru perfectarea actelor, diferite instructaje, etc. I-a oferit numărul lui

de telefon lui Cazacu Ghenadie, știind că l-a ajutat pe cumătrul său să plece peste

hotare. Denisov Andrei nu îi este cunoscut. Anterior a activat în calitate de ofițer

superior de investigație în cadrul IP Botanica. După ce a fost reținut Cazacu

Ghenadie, a fost învinuit precum că are careva atribuție la reținerea acestuia. Pe

Coteț Leonid nu îl cunoaște. Când a activat în cadrul IP Botanica un asemenea

coleg nu a avut;

- declarațiile martorului Coteț Leonid, care a declarat că, un cunoscut de al

său pe nume Alihan l-a întrebat cum poate în mod legal să-și aducă frații din

Iordania, i-a răspuns că nu este competent în aceste chestii, dar va încerca să-l ajute

în mod legal. S-a interesat la unii cunoscuți și i-au recomandat să se adreseze la

Biroul de Migrație, a fost și s-a interesat, mulți îi spuneau că este dificil. S-a uitat

la panoul informativ ce set de acte trebuie. De el sa apropiat o femeie, cu vârsta de

aproximativ 50 ani, s-a interesat ce caută și de ce este așa de agitat. I-a explicat

totul și acesta i-a dat numărul de telefon al unei persoane pe nume Ghenadie, care

poate să îl ajute cu această întrebare, femeia în cauză nu s-a prezentat. A apelat

numărul de telefon pe care i l-a transmis doamna, a discutat cu Ghenadie, i-a

comunicat situația și s-a întâlnit cu el. S-au întâlnit în sect. Râșcani mun. Chișinău,

i-a explicat totul și l-a rugat ca totul să fie legal, deoarece nu îi sunt persoane

străine. I-a spus că totul o să fie în regulă, un cunoscut la Biroul de Migrație o să se

intereseze și după care o să îl contacteze. A doua zi, Ghenadie l-a telefonat și s-au

12

întâlnit. Ghenadie i-a comunicat că pentru a-i chema în mod oficial o să îl coste

450 euro, asta l-a pus pe gânduri, deoarece pentru a-i chema oficial costă în jur de

100 lei cererea. I-a transmis banii în sect. Râșcani lângă circ și două copii la

pașapoarte pe care i le-a transmis un cunoscut. După aceasta, Ghenadie a spus că

totul o să fie bine, să aștepte peste 2-3 zile un sunet. A așteptat până în luna aprilie,

s-a întâlnit cu Ghenadie care i-a comunicat că acum cu sărbătorile pascale

cunoscutul lui nu prea are timp, trebuie să mai aștepte 2-3 săptămâni. Prin luna

aprilie, Ghenadie l-a telefonat și i-a spus că este o persoană care îl va ajuta,

deoarece el nu are timp, l-a telefonat o persoană pe nume Ion, i-a spus că trebuie

mai multe acte, să deschidă niște conturi în bancă. S-au întâlnit în sect. Râșcani, i-a

spus că este din partea lui Ghenadie. Ion a încercat să-i explice că pentru a invita

aceste persoane trebuie fotografii, de deschis cont în bancă, o persoană juridică de

fondat, i-a spus că sunt mai multe tipuri de invitații, și că din suma de 450 euro lui

Ion i-a revenit doar jumătate din sumă. După aceasta nu l-a găsit nici pe Ion și nici

de Ghenadie. Suna, dar nu răspundea nimeni la telefon si nici la mesaje. Când

Ghenadie a cerut suma de 450 euro a spus că trebuie pentru unele persoane de la

Biroul de Migrație și în 3 zile totul oficial va fi. A apelat la numărul de telefon

1520 după transmiterea banilor, deoarece a înțeles că ceva nu este în regulă. După

aceasta a fost invitat la o instituție polițienească, a semnat careva acte în calitate de

agent. Personal a înregistrat comunicările cu Ghenadie după care le-a transmis

colaboratorilor de poliție. Cazacu Ghenadie i-a comunicat că are ceva cunoscuți la

Biroul de Migrație și pentru a grăbi procesul trebuie suma de 450 euro.

Colaboratorii de poliție i-au dat suma de 450 euro pe care el i-a transmis lui

Cazacu Ghenadie;

-procesul-verbal de examinare din 29.03.2017, prin care a fost supus

examinării dispozitivul electronic CD-R, ridicat de către organul de urmărire

penală de la Coteț Leonid cu înregistrarea convorbirilor audio înregistrate de el cu

Ghenadie Cazacu din 14.03.2017 și conform căruia pe el au fost depistate două

fișiere cu denumirea record 20170314123045.3gpp și record

20170315184205.3gpp (vol. I f.d 62-68);

-procesul-verbal de percheziție din 25 iulie 2017, potrivit căruia în rezultatul

efectuării percheziției la domiciliul învinuitului Cazacu Ghenadie, amplasat pe str.

Xxxxxxxx x, ap. xx, mun. Xxxxxx, au fost depistate telefon mobil de model

Philips Xenium, Nokia 110 și telefon mobil de culoare neagră cu inscripția

„general mobile” (vol.III f.d 59-60);

-procesul-verbal de examinare din 21 septembrie 2017, potrivit căruia au

fost supuse examinării telefoanele mobile ridicate în cadrul percheziției la

13

domiciliul învinuitului Cazacu Ghenadie din 25 iulie 2017 amplasat pe str.

Xxxxxxxx x, ap. xx, mun. Xxxxx și anume: Philips de model Xenium V377 cu

IMEI1 xxxxxxxxxxxxxxxx, IMEI2 xxxxxxxxxxxxxxx, General Mobile de model

4G cu IMEI xxxxxxxxxxxxx, Nokia 110 cu IMEI 1 xxxxxxxxxxxxxxxx și IMEI 2

xxxxxxxxxxxxxx. Urmare a examinării s-a constat că în telefonul mobil de model

Philips Xenium în aplicația Wats App a fost depistată conversația cu Mihai Vodă

din data de 11.05.2017 care este persoana publică din cadrul Biroului de Migrație

și Azil. În cadrul examinării apelurilor telefonice au fost stabilite 52 de apeluri cu

persoana nominalizată Mihai Vodă din 09.05.2017, 10.05.2017 și 11.05.2017;

- Ordonanța de recunoaștere a bunurilor menționate în calitate de corpuri

delicte (vol.I f.d 5459);

-procesul-verbal de examinare din 09 august 2017 a documentelor ce au fost

expediate din cadrul biroului de Migrație și Azil, documente pe 32 de file, cu

privire la eliberarea invitației cetățenilor Iordaniei Iordaniei Khaldoon Mohammad

și Hasan Juntah. Urmare a examinării prin decizia din 27.06.2017 a directorului

Biroului de Migrație și Azil a Ministerului Afacerilor Interne a fost eliberat refuzul

de eliberarea invitației. În continuare, urmare a contestării deciziei menționate și

reexaminării ei prin decizia din 03 iulie 2017 au fost eliberate invitațiile

persoanelor menționate supra (vol.I f.d 54-59);

-procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 28

iulie 2017 - documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice și

localizarea și urmărirea prin sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte

metode cu relevarea și fixarea acțiunilor lui Cazacu Ghenadie cu investigatorul sub

acoperire Vitalie Ivanov, conform căruia au fost fixate acțiunile lui Cazacu

Ghenadie la 04 aprilie 2017, 11 aprilie 2017, 14 aprilie 2017, 18 aprilie 2017, în

rezultatul acestei măsuri speciale de investigație s-a stabilit întâlnirea la 04 aprilie

2017 în preajma cafenelei Fanconi de pe bd. Renașterii Naționale, 5, mun.

Chișinău cu investigatorul sub acoperire, discuția petrecându-se în interiorul

automobilului de model Mersedes cu n/î B04WWM, unde și Cazacu Ghenadie a

primit mijloace bănești de la investigatorul sub acoperire (vol. I f.d 163-266, vol. II

f.d 1-55);

-procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din

28.07.2017 - interceptarea și înregistrarea comunicărilor, cu înregistrarea de

imagini între Cazacu Ghenadie și investigatorul sub acoperire Vitalie Ivanov cât și

alte persoane care susțin influență asupra persoanelor publice din cadrul Biroului

de Migrație și Azil al MAI, conform căreia s-a stabilit întâlnirea la 04 aprilie 2017

în preajma cafenelei Fanconi de pe bd.Renașterii Naționale, 5, mun. Chișinău cu

14

investigatorul sub acoperire, discuția petrecându-se în interiorul automobilului de

model Mersedes cu n/î B04WWM, unde și Cazacu Ghenadie a primit mijloace

bănești în sumă de 450 euro de la investigatorul sub acoperire pentru perfectarea

actelor pe numele cetățenilor Iordaniei menționate supra, convenind ca

documentele să fie perfectate în 2-3 zile. Întâlnirea lor din 20 aprilie 2017 de pe bd.

Cantemir din mun. Chișinău, unde Cazacu Ghenadie îi comunică investigatorului

sub acoperire că actele pe cetățeni străini vor fi perfectate în scurt timp. Întâlnirea

din 31 mai 2017 la stația PECO „Lukoil” de pe str. Studenților din mun. Chișinău

cu persoana pe nume Ion de la orele 19.54 până la orele 20.20, unde Ion i-a

comunicat că din banii de 450 euro primiți de către Ghenadie, lui i-a revenit

jumătate și în continuare el se va ocupa cu perfectarea actelor pe numele

cetățenilor Iordaniei menționați. Urmare investigațiilor s-a stabilit că persoana

nominalizată este Vatamanu Ion, care în baza sentinței Judecătoriei Hîncești din 02

septembrie 2016 este anunțat în căutare de către Inspectoratul de Poliție Nisporeni

fiind condamnat la pedeapsa 9 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.art. 2171 alin. (4) lit.d), 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b) și d)

Cod penal (vol.II f.d 90- 109);

- procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din

28.07.2017 - interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice de pe nr.

xxxxxxxxx ce este utilizat de către Cazacu Ghenadie, conform căruia s-au stabilit

comunicări telefonice pertinente purtate de către învinuit cu investigatorul Vitalie

Ivanov. Denisov Andrei și alte persoane ce atestă fondul învinuirii înaintate lui

Cazacu Ghenadie (vol. II f.d 147-218);

- procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 26

iulie 2017 investigația sub acoperire, conform căreia Coteț Leonid și-a desfășurat

activitatea în calitate de investigator sub acoperire cu identitatea Vitalie Ivanov,

a.n. 18.11.1982, în conformitate cu procesul-verbal de consemnare a măsurii

speciale de investigație s-au constatat întâlnirile lui Cazacu Ghenadie cu

investigatorul sub acoperire la 04 aprilie 2017, 20 aprilie 2017 și cu persoana

complice a lui Cazacu Ghenadie, Vatamanu Ion, la 31 mai 2017, în cadrul

discuțiilor purtate, Cazacu Ghenadie și Vatamanu Ion susținând ca au influență

asupra persoanelor publice din cadrul biroului Migrației și Azil, a promis că pentru

banii primiți în sumă de 450 euro vor soluționa întrebarea cu invitațiile și

permisurile de ședere pe numele cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și

Hasan Jumah, în cadrul discuțiilor confirmând faptul primirii mijloacelor bănești.

Măsura specială de investigație respectivă este una legală, fiind respectate normele

procesuale penale la dispunerea acesteia, fiind dispusă și efectuată ulterior

15

începerii acțiunilor ilegale din partea făptuitorilor, (voL.II f.d 239-244);

-procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din

28.04.2017 - controlul transmiterii banilor pretinși de către Cazacu Ghenadie în

sumă de 450 euro de la investigatorul sub acoperire, cât și alte mijloace bănești în

valută națională și străină (vol. II f.d 252);

-raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-1996 din 03.04.2017 conform căruia 2

bancnote cu nominalul de 100 euro cu seria și numărul xxxxxxxxxxxxx,

xxxxxxxxx, 5 bancnote cu nominalul de 50 euro cu seria și numărul

xxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxx sunt

confecționate din hârtie specială, cu fibre de polister încorporate în masa

suportului, confecționate cu folosirea formelor de tipar de tip metalografic

întreprinderea specializată în confecționarea banilor și a hârtiior de valoare (vol.II

f.d 256-258).

Instanța de apel, examinând probatoriul, a conchis că este dovedită

indubitabil vina inculpatului Cazacu Ghenadie în comiterea traficului de influență,

acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 326 alin.(1) și art. 326 alin. (2), lit.

b) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale.

Instanța de apel a conchis că a fost dovedită pe deplin latura obiectivă a

infracțiunii de trafic de influență în acțiunile inculpatului Cazacu Ghenadie, pe

episodul unde figurează partea vătămată Denisov Andrei, din probele acumulate în

cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, rezultând elocvent că,

Cazacu Ghenadie, în luna martie 2017, susținând influență asupra persoanelor

publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii din Republica

Moldova, a pretins de la Denisov Andrei bani în sumă de 3000 euro, întru

facilitarea eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui

Denisov Andrei. Astfel, Ghenadie Cazacu întâlnindu-se cu Denisov Andrei a

primit de la ultimul mijloace bănești în mărime de 1000 de euro și copiile

documentelor solicitate, întru influențarea persoanelor publice străine din cadrul

Ambasadei Statelor Unite ale Americii la eliberarea vizelor membrilor familiei lui

Denisov Andrei.

Declarațiile inculpatului Cazacu Ghenadie precum că, suma de bani de 1000

euro pentru persoanele care urmau să plece în SUA au fost primite pentru a achita

unele taxe pentru ambasadă și pentru perfectarea actelor, au fost respinse ca fiind

declarative, deoarece din probatoriul acumulat, s-a confirmat că, din suma de 1000

euro, pretinși, acceptați și primiți de la Denisov Andrei, inculpatul i-a înmânat lui

Darii Vasile, pentru perfectarea/pregătirea pachetul de acte pentru ambasadă pentru

membrii familiei Denisov suma de 150 euro, iar restul sumei de 850 euro au rămas

16

personal inculpatului și cu toate că inculpatul a pretins că cei 850 euro au rămas la

el așteptând să se dea chitanțele pentru a achita la ambasada Americii, nu pot fi

reținute ca fiind veridice, în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești,

Denisov Andrei a declarat că taxele consulare au fost achitate separat, singur, au

fost achitate câte 3000 lei pentru fiecare persoană. Mai mult ca atât, deși inculpatul

Cazacu Ghenadie a declarat că, i-a restituit lui Denisov Andrei suma de 1000 euro,

ultimul în ședința de judecată a indicat că, pretenții față de Cazacu Ghenadie are și

anume banii care au fost achitați pentru taxele consulare.

Instanța de apel a notat că s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Cazacu

Ghenadie a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal, ca

traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani

pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane

publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale,

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Cu referire la al doilea episod, instanța de apel a reținut că și în cazul dat, în

acțiunile inculpatului Cazacu Ghenadie este prezentă latura obiectivă a infracțiunii

de trafic de influență confirmată prin declarațiile martorului Coteț Leonid și

procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 28 iulie 2017

- documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice și localizarea și

urmărirea prin sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte metode cu

relevarea și fixarea acțiunilor lui Cazacu Ghenadie cu investigatorul sub acoperire

Vitalie Ivanov, astfel, fiind probată integral pretinderea, acceptarea și primirea

personal de bani de către Cazacu Ghenadie, întru facilitarea persoanelor publice

din cadrul Biroului de Migrațiune și Azil, la eliberarea permiselor de ședere pe

teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și

Hasan Jumah.

Cu referire la afirmația avocatului precum că în speță sunt prezente acțiuni

de provocare la comiterea infracțiunilor din partea lui Coteț Leonid, în colaborare

cu Galușca Vadim și colaboratorii organului de urmărire penală, instanța de apel a

notat că în cadrul cercetării judecătorești, atât Coteț Leonid cât și Galușca Vadim

au declarat că nu se cunosc, iar prin ordonanța procurorului din 30.03.2017, a fost

dispusă autorizarea efectuării în cauza penală pentru o perioadă de 30 zile a

măsurii speciale de investigație – investigație sub acoperire de către agentul sub

acoperire desemnat Coteț Leonid, sub identitatea de Vitalie Ivanov, măsura

specială de investigație care ulterior a fost prelungită.

Astfel, prin procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație

din 26 iulie 2017, se confirmă investigația sub acoperire, conform căreia Coteț

17

Leonid și-a desfășurat activitatea în calitate de investigator sub acoperire cu

identitatea Vitalie Ivanov, în conformitate cu procesul-verbal de consemnare a

măsurii speciale de investigație s-au constatat întâlnirile lui Cazacu Ghenadie cu

investigatorul sub acoperire la 04 aprilie 2017, 20 aprilie 2017 și cu persoana

complice a lui Cazacu Ghenadie - Vatamanu Ion, la 31 mai 2017, în cadrul

discuțiilor purtate, Cazacu Ghenadie și Vatamanu Ion susținând că au influență

asupra persoanelor publice din cadrul biroului Migrației și Azil, a promis că

pentru banii primiți în sumă de 450 euro vor soluționa întrebarea cu invitațiile și

permisurile de ședere pe numele cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și

Hasan Jumah, în cadrul discuțiilor confirmând faptul primirii mijloacelor bănești.

Colegiul a reținut că din declarațiile atât a inculpatului Cazacu Ghenadie cât

și a martorului Coteț Leonid, ultimul fiind desemnat ca investigator sub acoperire

sub pseudonim „Ivanov Vitalii”, rezultă că aceștia au făcut cunoștință în luna

martie 2017, iar până la atribuirea lui Coteț Leonid în calitatea de investigator sub

acoperire, inculpatul Cazacu Ghenadie a pretins de la acesta mijloace bănești, întru

facilitarea persoanelor publice din cadrul Biroului de Migrațiune și Azil, la

eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor

Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah.

Totodată, s-a reținut că, investigatorul sub acoperire, trasmițând banii lui

Cazacu Ghenadie, doar a confirmat faptul de pretindere a mijloacelor bănești din

partea inculpatului, fapt de la care a pornit investigația, prin infiltrarea agentului

sub acoperire, stabilind acțiunile concrete ale inculpatului.

Potrivit materialelor cauzei date, din declarațiile lui Coteț Leonid rezultă că,

după primirea banilor, Ghenadie a spus că totul o să fie bine, să aștepte peste 2-3

zile un sunet. A așteptat până în luna aprilie, s-a întâlnit cu Ghenadie care i-a

comunicat că acum cu sărbătorile pascale cunoscutul lui nu prea are timp, trebuie

să mai aștepte 2-3 săptămâni. Prin luna aprilie, Ghenadie l-a telefonat și i-a spus că

este o persoană care îl va ajuta, deoarece el nu are timp, l-a telefonat o persoană pe

nume Ion, i-a spus că trebuie mai multe acte, să deschidă niște conturi în bancă. S-

au întâlnit în sect. Râșcani, i-a spus că este din partea lui Ghenadie. Astfel,

organele de drept nu au intervenit activ în realizarea etapelor infracționale, iar

efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea documentării și fixării lui

Coteț Leonid, investigator sub acoperire, nu poate fi percepută ca o provocare, or

la momentul efectuării acestei măsuri, organul de urmărire penală dispunea de

informații referitoare la comiterea faptei ilicite de către inculpat, avînd în vedere

că Coteț Leonid a efectuat înregistrarea convorbirilor audio dintre el și Cazacu

Ghenadie, ultimul pretinzând mijloace bănești.

18

S-a reținut că, instanța de judecată la individualizarea și stabilirea categoriei

pedepsei inculpatului Cazacu Ghenadie a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61,

75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la

categoria infracțiunilor mai puțin grave și grave prin prisma prevederilor art. 16

Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea

inculpatului care anterior nu a fost condamnat și nu se află la evidența medicul

psiholog sau narcolog, corect fiind stabilită pedepasa cu amendă în privința

inculpatului

Făcând referire la prevederile art. 196 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a

reținut că, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, suma bănească de 1000

euro, care a constituit obiectul infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal,

pe episodul cu Denisov Andrei, a fost restituită de către Cazacu Ghenadie către

Denisov Andrei, iar, până a fi restituiți, Cazacu Ghenadie a deținut acești bani și a

avut posibilitatea de a dispune de ei, bani care erau rezultați din infracțiune, fapt ce

denotă că, acesta nu poate fi un impediment la confiscarea contravalorii acestora,

din care considerent, a dispus confiscării în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod

penal de la inculpatul Cazacu Ghenadie a contravalorii (echivalentul în lei) a sumei

de 1 000 euro, în lei MD, conform cursului oficial al BNM la data executării

deciziei ca valori valutare rezultate din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Cu privire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 20 010 lei, adică pentru salariul

procurorului, hîrtie, instanța de apel a reținut că, normele procedural penale nu

prevăd expres achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru

instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi penale și anume salariul

acuzatorului de stat și pentru procurarea altor rechizite, motiv pentru care a respins

solicitarea respectivă.

declară recurs ordinar comun și invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) –

12), 15), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanței și

deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul Cazacu Ghenadie să fie achitat pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

În susținerea recursului recurenții argumentează că:

- instanțele inferioare au examinat superficial materialele cauzei penale, nu

au coroborat corect probele examinate în cadrul cercetării judecătorești cu toate

circumstanțele de fapt, neoferind o argumentare plauzibilă care să răstoarne poziția

19

apărării referitor la acțiunile de provocare la comiterea infracțiunilor imputate,

fiind adoptată o hotărâre ilegală și neîntemeiată în condițiile în care vinovăția

inculpatului nu a fost dovedită;

- instanțele ierarhic inferioare nu au dat o apreciere corespunzătoare

circumstanțelor de fapt și pe cale de consecință au dat o calificare juridică greșită a

faptelor;

- instanța de recurs urmează să se expună dacă în acțiunile și/sau inacțiunile

lui Coteț Leonid se regăsesc semnele constitutive ale provocării agentului sub

acoperire la comiterea infracțiunilor incriminate inculpatului Cazacu Ghenadie, iar

în cazul în care nu, care acțiune sau inacțiune lipsește pentru a putea afirma

prezența unei provocări la comiterea infracțiunilor incriminate inculpatului;

- în urma analizei probelor, se constată că inculpatul urmează a fi achitat de

sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și 326 alin. (2)

lit. b) Cod penal, pe motiv că comiterea infracțiunilor nu ar fi fost posibilă, decât în

rezultatul acțiunilor de provocare la comiterea infracțiunilor din partea lui Coteț

Leonid, în colaborare cu Galușca Vadim și colaboratorii organului de urmărire

penală astfel încât, faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii

incriminate;

- potrivit declarațiilor inculpatului Cazacu Ghenadie date la faza de urmărire

penală cât și în instanța de judecată, invitația de a-l ajuta pe Coteț Leonid (Vitalie)

revine martorului Galușca Vadim, care l-a și telefonat pe inculpat, cu rugămintea

de a-i acorda lui Coteț Leonid suport în soluționarea unor întrebări, iar declarațiile

martorilor Coteț Leonid și Galușca Vadim urmau a fi apreciate critic, deoarece

versiunea martorului Coteț Leonid, precum că a primit numărul de telefon al lui

Cazacu Ghenadie de la o doamnă care se afla în preajma Biroului de Migrație și

Azil, nu a fost verificată de organul de urmărire penală, precum și lăsată fără

apreciere;

- martorul Coteț Leonid a declarat că a decis să îl apeleze pe Cazacu

Ghenadie după ce o persoană de la Biroul Migrație și Azil, i-ar fi comunicat

numărul de telefon al inculpatului, însă apărarea pune la dubii aceste declarații,

vis-a-vis de persoana care i-a comunicat numărul de telefon al inculpatului, aceste

declarații fiind expuse în așa o manieră, anume pentru a nu putea fi identificată

persoana la care face trimitere agentul sub acoperire și mai cu seamă pentru a nu fi

audiată această persoană, deoarece în realitate o asemenea persoană nu a existat, iar

Cazacu Ghenadie nu cunoaște asemenea persoane și nici nu are careva legături;

- din conținutul discuțiilor telefonice obținute din activitatea specială de

investigație a organului de urmărire penală nu se confirmă că Coteț Leonid anterior

20

s-ar fi adresat la Biroul Migarație și Azil, și cum acesta a obținut numărul de

telefon a lui Cazacu Ghenadie. Or, acesta, cu toate că a fost instruit de către

organele de drept privind comportamentul agentului sub acoperire în cadrul

investigării infracțiunilor față de persoana bănuită în comiterea infracțiunii, a dat

dovadă de un compotament foarte activ și provocator, ce se demonstrează și prin

faptul că în cadrul urmăririi penale nu au fost utilizate mijloace speciale în vederea

inregistrării convorbirilor telefonice purtate de Coteț Leonid și Cazacu Ghenadie;

- comportamentul activ și provocator se demonstrează și prin faptul că în

cadrul urmăririi penale a fost audiat martorul Galușca Vadim care la fel este

colaborator de poliție și se cunoștea cu Coteț Leonid care-l apela telefonic pe

Cazacu Ghenadie imediat după fiecare discuție care era purtată de către Cazacu

Ghenadie cu agentul sub acoperire Coteț Leonid. Acest fapt se confirmă nemijlocit

și prin faptul că numărul de telefon pe care era apelat Cazacu Ghenadie îi aparținea

lui Galușca Vadim;

- organul de urmărire penală nu a anexat la materialele cauzei penale toate

discuțiile care au avut loc între Cazacu Ghenadie și Coteț Leonid unde agentul sub

acoperire Coteț Leonid îl amenință pe Cazacu Ghenadie că va avea probleme

serioase dacă nu-i face invitațiile cetățenilor Iordaniei, cât și discuțiile privind

restituirea sumei de 450 de euro la care Coteț Leonid fie întrerupea convorbirea

telefonică sau zicea că este de acord să o primească, dar nu se prezenta la ora și

locul unde conveneau să-i fie restituiți;

- nu au fost elucidate circumstanțele că Leonid Coteț și-a schimbat identitatea

încă din momentul când l-a apelat prima oară pe Cazacu Ghenadie, fapt confirmat

de către martor în ședința de judecată, iar Galușca Vadim, ofițer superior de

investigație, în cadrul IP Botanica, i-a solicitat ajutorul pentru un prieten de al său

pe nume Vitalie - planul provocării fiind bine pus la punct din start.

- inițiativa de a face invitații pentru cetățenii Iordaniei aparține lui Coteț

Leonid, care l-a telefonat pe inculpat, obținând numărul de telefon de la o sursă

care a descris-o de o manieră care nu ar permite identificarea, deși adevărul este

altul, și anume că întâlnirea dintre Cazacu Ghenadie și Coteț Leonid a fost

organizată de către Galușca Vadim, ofițer superior de investigație, în cadrul IP

Botanica. Astfel, Coteț Leonid a venit cu inițiativa și tot el s-a prezentat sub o

identitate falsă și a înregistrat convorbirile purtate cu Cazacu Ghenadie;

- prin ordonanța de începere a urmăririi penale și ordonanța de punere sub

învinuire, însuși organul de urmărire penală a recunoscut comportamentul activ al

agentului sub acoperire în prezenta cauză penală;

21

- prezența unei provocări se demostrează nemijlocit prin aceea că organul de

urmărire penală nu a identificat nici o persoană publică, sau o persoană cu funcție

de demnitate publică din cadrul Biroului Migrație și Azil cu care ar fi existat

careva înțelegere despre facilitarea obținerii invitațiilor pentru cetățenii Iordaniei,

iar fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea

comiterii faptelor de trafic de influență, Cazacu Ghenadie nu a avut intenția și nici

după provocare nu a influențat vreo persoană publică;

- martorii acuzării nu au relatat despre careva acțiuni ilegale din partea

inculpatului, decât intermedierea pentru obținerea actelor necesare pe cale legală;

- fără a fi provocat, inculpatul Cazacu Ghenadie nu putea să pretindă și nici

nu ar fi acceptat careva sume bănești, fapt care nu a fost elucidat de către prima

instanță deși este primordial pentru asemenea cazuri;

- acuzarea nu a prezentat circumstanțe care ar vorbi despre predispunerea

inculpatului să comită acte de corupere înainte de contactul cu Coteț Leonid, or,

Cazacu Ghenadie a fost provocat de Coteț Leonid, care în calitatea sa de persoană

privată a acționat sub supravegherea agenților statului;

- lipsesc indici obiectivi că faptele ar fi fost săvârșite fără această

intervenție;

- acuzarea nu a demonstrat implicarea lui Cazacu Ghenadie în acte de corupție

înainte de implicarea lui Coteț Leonid, iar concluziile primei instanțe la acest

capitol sunt absolut eronate deoarece agentul sub acoperire Coteț Leonid în cadrul

urmăririi penale a manifestat un comportament activ, instigator și provocator la

comiterea infracțiunilor incriminate fapt inadmisibil în cadrul procesului de

investigare a infracțiunii cu participarea agentului statului;

- argumentul instanței de apel, precum că agenții statului la data sesizării nu

aveau cunoștință de acțiunile inculpatului, iar pe episodul facilitării eliberării vizei

în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei,

circumstanțele comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire

penală în cadrul desfășurării măsurilor speciale de investigație, este unul eronat.

Or, până la data sesizării organelor de poliție Coteț Leonid a avut un rol

determinant în stabilirea contactului cu Cazacu Ghenadie, și anume, l-a telefonat,

s-a prezentat cu o indentitate falsă, a înregistrat convorbirile purtate, iar la scurt

timp, așa cum reiese din declarațiile sale, deoarece a avut anumite temeri a sesizat

organele de poliție;

- având în vedere că s-a invocat provocarea la comiterea infracțiunilor

incriminate, se impunea clarificarea din partea primei instanțe a unor circumstanțe,

și anume, ce a urmărit de fapt Coteț Leonid atunci când l-a contactat pe Cazacu

22

Ghenadie, deoarece declarațiile acestuia sunt contradictorii, în momentul în care se

adresează către o persoană concretă cu o dilemă, prezentându-se cu o identitate

falsă după care îi apar temerile, merge la întâlniri și înregistrează convorbirile;

- prima instanță și instanța de apel, în mod eronat au pus la baza învinuirii

procesul-verbal de examinare din 29.03.2017, prin care a fost supus examinării

dispozitivul electronic CD-R, ridicat de către organul de urmărire penală de la

Coteț Leonid cu înregistrarea convorbirilor audio înregistrate de el cu Ghenadie

Cazacu din 14.03.2017 și 15.03.2017, conform căruia pe el au fost depistate două

fișiere. Iar potrivit stenogramei acestora s-a constatat că, Cazacu Ghenadie pretinde

mijloace bănești în mărime de 450 euro de la Coteț Leonid pentru perfectarea

documentelor invitației și permiselor de ședere pe numele cetățenilor Iordaniei,

susținând influență asupra persoanelor publice. Or, înregistrările au fost realizate

până la pornirea urmăririi penale, fiind stocate de către Coteț Leonid fără acordul

lui Cazacu Ghenadie, circumstanțe care obligau prima instanță să le excludă din

probatoriul administrat de acuzare;

- cu referire la episodul facilitării eliberării vizei în Statele Unite ale Americii

membrilor familiei lui Denisov Andrei, argumentul instanței de apel precum că

circumstanțele comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire

penală în cadrul desfășurării măsurilor speciale de investigație, nu este unul

plauzibil, din moment ce acest episod a fost documentat ca rezultat al provocării

lui Cazacu Ghenadie;

- din declarațiile martorului Denisov Andrei este evident comportamentul

activ și provocator al polițiștilor de a-l determina pe Denisov Andrei să scrie

plângere împotriva lui Cazacu Ghenadie pentru ca învinuirea acestuia să conțină

două capete de acuzare, iar poziția procurorului să fie mai convingătoare în fața

instanței de judecată;

- în lipsa acțiunilor agentului sub acoperire, a activității speciale de

investigație efectuată în această cauză penală de către organul de urmărire penală și

în lipsa presiunilor poliției pe martorul Denisov Andrei de a scrie plângere

împotriva lui Cazacu Ghenadie, pretinsele acțiuni infracționale suspectate de către

organul de urmărire penală împotriva inculpatului, nu au fost demonstrate de către

procuror;

- instanțele inferioare nu au verificat existența provocării prin prisma întrunirii

condiților cumulative: 1) acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată

prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere

infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere

din partea unui denunțător; 2) lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită

23

fără această intervenție (nu au fost realizate acte de pregătire, persoana nu a fost

dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului sau, după

caz, cu persoane private care acționează sub supravegherea statului); 3) nu există

suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de

implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează

sub supravegherea statului;

- probele acumulate de partea acuzării în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului au fost obținute prin provocare și nu confirmă vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunilor incriminate.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis conform

prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul

ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la

etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl

declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia. Prin alte cuvinte, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței

de apel și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se constată admiterea

unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității procedurii

desfășurate în privința persoanei deferite judecății.

În virtutea efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 din Codul de

procedură penală, obligă instanța de control judiciar ca, în afară de temeiurile

invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele

de fapt și de drept, iar în temeiul celor prescrise de art. 417 alin. (l) pct. 8) din

același Cod, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelurilor și

temeiurile, care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea lor, precum și

motivele adoptării unei atare soluții.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

24

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de

apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a

fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă

normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să

o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din cererea de recurs declarată, se constată că criticele recurenților, în esență,

se referă la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, că nu au fost înlăturate toate dubiile privind vinovăția inculpaților, instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apel și anume a

argumentelor privind nulitatea probelor obținute în urma provocării, nefiind

stabilite temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat,

ca nefondat.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele

recurenților, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției

de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de avocat și admiterea apelului

procurorului în partea confiscării sumei de 1000 euro, cu menținerea sentinței de

condamnare în parte, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând

exigențele legii procesual-penale.

Deși a dispus admiterea apelului declarat de procuror, pronunțând o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispus

confiscarea în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, de la inculpatul

Cazacu Ghenadie a contravalorii (echivalentul în lei) a sumei de 1 000 euro,

în lei MD, conform cursului oficial al BNM la data executării deciziei, ca

valori valutare rezultate din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, a

omis să dea o motivare corespunzătoare acestei soluții, or aceasta doar a

invocat prevederile art. 196 alin. (2) Cod penal, urmate de conținutul normei

art. 106 alin. (2) Cod penal, după care a indicat că „suma de 1000 euro,

25

care a constituit obiectul infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod

penal, pe episodul cu Denisov Andrei, a fost restituită de către Cazacu

Ghenadie către Denisov Andrei, or, până a fi restituiți, Cazacu Ghenadie a

deținut acești bani și a avut posibilitatea de a dispune de ei, bani care erau

rezultați din infracțiune, fapt ce denotă că, nu poate fi un impediment la

confiscarea contravalorii acestora…”.

Se reține că această motivare este una insuficientă și evazivă, ce nu

corespunde exigențelor impuse de art. 6 CEDO care să garanteze participanților

dreptul la un proces echitabil.

Cercetând materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de fond la

pronunțarea sentinței a comis o eroare, care ulterior a fost preluată de către instanța

de apel prin menținerea acesteia fără modificări în partea respectivă.

Potrivit textului incriminator, inculpatul de fapt, a fost pus sub învinuire

pentru că: „ prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vatamanu Ion, la 14

martie 2017, susținând influență asupra persoanelor din cadrul Biroului de

Migrațiune și Azil pe lângă Ministerul Afacerilor Interne, în competența cărora

este eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor

străini, a pretins de la investigatorul sub acoperire Coteț Leonid bani în sumă de

450 euro […]. În continuarea acțiunilor sale, prin înțelegere prealabilă și de

comun acord cu Vatamanu Ion, la 04 aprilie 2017, în jurul orei 14.00, Cazacu

Ghenadie a primit de la investigatorul sub acoperire bani în sumă de 450 euro

[…], susținând influența asupra persoanelor publice din cadrul Biroului Migrației

și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, pentru soluționarea eliberării invitației și

permisului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Iordaniei

Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah”

Acțiunile descrise supra, de către partea acuzării au fost încadrate juridic în

baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal ca trafic de influență, adică pretinderea,

acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană

care are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească

acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu

săvârșite, săvârșite de două persoane.

La fel, inculpatul a fost pus sub învinuire și pentru faptul că în luna martie

2017, susținând influență asupra persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei

Statelor Unite ale Americii din Republica Moldova, fiind la stația PECO amplasată

pe str. Albișoara din mun. Chișinău a pretins de la Denisov Andrei bani în sumă de

3000 euro, întru facilitarea eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor

familiei lui Denisov Andrei.

26

Aproximativ peste câteva zile, Ghenadie Cazacu în continuarea acțiunilor sale

infracționale, având scopul primirii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin de la

Denisov Andrei, a convenit cu ultimul să se întâlnească în preajma aceleiași stații

PECO de pe str. Albișoara din mun. Chișinău. În aceiași zi, Ghenadie Cazacu

întâlnindu-se cu Denisov Andrei a primit de la ultimul mijloace bănești în mărime

de 1000 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din Moldova ,

constituie 21035 lei MD și copiile documentelor solicitate, întru influențarea

persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la

eliberarea vizelor membrilor familiei lui Denisov Andrei.

Acțiunile descrise supra, de către partea acuzării au fost încadrate juridic în

baza art. 326 alin. (1) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea,

acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană

care are influență asupra unei persoane publice străine, pentru a-l face să

îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni

au fost sau nu săvârșite.

În materie penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile

aduse unei persoane și implicit cu privire la încadrarea juridică a faptei pe care

instanța o poate reține împotriva sa, este o condiție esențială a echității procedurii.

Așadar, actul de învinuire urma să conțină descrierea detaliată a fiecărei

acțiuni imputabilă inculpatului, cu arătarea concretă a modalităților normative de

realizare a acțiunii prejudiciabile, adică a laturii obiective, a infracțiunii prescrise

de art. 326 Cod penal, ceea ce la caz nu se constată. Or, partea acuzării, i-a

incriminat inculpatului pe ambele episoade că „are influență asupra persoanelor

publice” în loc de „susține că are influență” așa cum este descrisă fapta cât și

„acceptarea” mijloacelor bănești, care nici nu a fost descrisă în fapt, ca fiind

comisă de inculpat.

Astfel, se reține că, instanțele de fond deși urmau să verifice minuțios

aspectele factologice ale învinuirii în coroborare cu încadrarea juridică a faptei

imputată inculpatului, nu au evidențiat aceste momente în hotărârile judecătorești

adoptate. De fapt, instanțele, neraportând învinuirea înaintată inculpatului la

prevederile art. 325 Cod de procedură penală, au constatat faptele așa cum au fost

descrise acestea în rechizitoriu, concluzionând că inculpatul a comis infracțiunile

prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca trafic de influență, adică

pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de

către o persoană care are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face

să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea

27

acțiuni au fost sau nu săvârșite, săvârșite de două persoane și în baza art. 326 alin.

(1) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea

personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență

asupra unei persoane publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite,

indicând că vinovăția acestuia a fost dovedită indubitabil prin probatoriul

administrat și cercetat în cadrul ședințelor de judecată.

Concomitent se reține că, instanțele inferioare la constatarea faptei pe primul

episod, ca fiind comisă de Cazacu Ghenadie, a admis încălcarea prevederilor art.

325 alin. (1) Cod de procedură penală și sub aspectul că judecarea cauzei în primă

instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire, constatând

că Cazacu Ghenadie, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vatamanu

Ion la 14 martie 2017….” și că „În continuarea acțiunilor sale, Ghenadie Cazacu,

prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu cet. Vatamanu Ion…”, astfel a

constatat fapta, ca fiind comisă și de Vatamanu Ion, fără a ține cont de faptul că

potrivit rechizitoriului, acesta nu a fost pus sub învinuire în prezenta cauză penală.

Or, prin ordonanța din 26 decembrie 2017 (f.d. 1, vol. I) s-a dispus disjungerea din

cauza penală nr. 2017978106, cauza penală nr. 2017978496, în privința lui Cazacu

Ghenadie, în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) și art.

326 alin. (1) Cod penal.

Raționamentele expuse mai sus, se bazează și pe jurisprudența națională,

potrivit cărei sentința nu trebuie să conțină formulări care demonstrează sau pun la

îndoială vinovăția altor persoane pentru săvârșirea infracțiunii. Dacă cauza în

privința mai multor învinuiți este disjunsă într-o procedură separată, în sentință se

indică despre săvârșirea infracțiunii de către inculpat împreună cu alte persoane,

fără precizarea numelui și prenumelui lor (pct. 5. din Hotărârea Plenului CSJ nr. 5 din

19.06.2006, privind sentința judecătorească).

Conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că

dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, înglobează,

inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante

pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau

iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei,

Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât

dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către

instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina instanței,

obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și

propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței [MC] nr.

28

47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie

1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.

Procesul penal trebuie să fie guvernat de principii fundamentale, cum ar fi,

„legalitatea, prezumția nevinovăției, principiul aflării adevărului, principiul

oficialității, garantarea libertății și siguranței persoanei, garantarea dreptului la

apărare, dreptul la un proces echitabil, egalitatea părților în proces.”

Astfel, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a menționat în repetate

rânduri că, statele semnatare și-au asumat obligații de natură să asigure ca

drepturile garantate de Convenție să fie concrete și efective, nu teoretice și iluzorii,

iar cele cuprinse în art. 6 au tocmai acest scop: efectivitatea dreptului la un proces

echitabil, impunându-se statelor o obligație de rezultat: adoptarea în ordinea

juridică internă a măsurilor corespunzătoare și a mijloacelor necesare realizării

acestei obligații (cauza Prince Hans-Adam II de Liechttenstein vs Allemagne din

12 iulie 2001).

Se atestă că prin hotărârea din 01 iulie 2014 în cauza Pareniuc vs. Republica

Moldova, CtEDO a constatat violarea art. 6 §1 din Convenție, care s-a manifestat

prin faptul că procesul penal împotriva lui Pareniuc nu a fost echitabil, astfel,

CtEDO a reamintit că admisibilitatea și evaluarea probelor constituie un aspect

care este reglementat de legislația națională și că, în principiu, instanțelor

judecătorești naționale le revine obligația de a le aprecia (Van Mechelen și alții c.

Olandei, 23.04.1997). Totuși, admiterea unor probe poate să conducă la inechitatea

unui proces.

În cazul, obținerii probelor ca urmare a unei provocări sau înscenări din partea

poliției și în acest sens, CtEDO a statuat în cauza Teixeira de Castro vs Portugalia

că, dreptul la un proces echitabil ar putea fi încălcat în cazul în care colaboratorii

de poliție nu s-au limitat la investigarea activității infracționale ale unui suspect

într-un mod esențialmente pasiv, însă au exercitat o influență pentru a provoca

săvârșirea unei infracțiuni, care, în caz contrar, nu ar fi fost comisă.

În cauza Vanyan vs Rusia, hotărârea din 15 decembrie 2005, CtEDO a

constatat că problema provocării poate fi pusă chiar și în situațiile în care

activitatea respectivă a fost efectuată de către o persoană privată care a acționat ca

un agent sub acoperire, în timp ce aceasta a fost de fapt organizată și condusă de

către colaboratorii de poliție.

Având în vedere importanța principiilor indicate supra, CtEDO a constatat în

cauza Ramanauskas vs Lituania, hotărârea din 05 februarie 2008 că, în cazul în

care un acuzat susține că a fost provocat la săvârșirea unei infracțiuni, instanțele

judecătorești trebuie să examineze minuțios materialele dosarului, deoarece pentru

29

a îndeplini cerința unui proces echitabil în sensul articolului 6 §1 din Convenție

toate probele obținute în rezultatul provocării de către poliție trebuie să fie excluse.

În cele din urmă, dacă informația prezentată de către organele de urmărire

penală nu permite Curții să conchidă că reclamantul a fost subiectul unei provocări

din partea poliției, este esențial ca în fiecare cauză Curtea să examineze calitatea

evaluării de către instanțele naționale a pretinsei provocări și să se asigure că

acestea au respectat în mod corespunzător drepturile acuzatului la apărare, în

special dreptul la o procedură contradictorie și la egalitatea armelor (cauza Edward

Lewis și Lewis c. Regatului Unit).

Totodată, în cauza Sandu vs. Republica Moldova din 11 februarie 2014, de

către CtEDO a fost constatată încălcarea art. 6 §1 din Convenție, din cauza lipsei

de echitate procedurală la nivel național. În calitate de încălcare Curtea a evidențiat

faptul că deși în cauza respectivă instanțele naționale au avut temei să bănuiască că

a avut loc o provocare, acestea nu au apreciat elementele de fapt și de drept care ar

fi putut să le ajute să distingă provocarea de la o formă legală a unei activități de

investigații, la fel Curtea a mai indicat că art. 6 §1 din Convenție a fost încălcat și

prin utilizarea probelor administrate prin implicarea activă a lui C. sub conducerea

poliției pentru a justifica condamnarea reclamantului, fără a se examina

credibilitatea lui și posibilitatea provocării de către C. a lui Sandu V. la corupere

pasivă din careva motive ascunse.

Astfel, verificând materialele cauzei în raport cu temeiurile de recurs indicate

de recurenți și motivele invocate în susținerea acestor temeiuri, precum că probele

prezentate de acuzare nu pot fi admise ca probe și nu pot fi puse la baza sentinței

de condamnare, fiind obținute în urma provocării la săvârșirea infracțiunii,

Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la judecarea apelurilor declarate nu a

respectat întocmai prevederile art. 413-416 Cod de procedură penală, nu a ținut

cont de jurisprudența relevantă a CtEDO în coraport cu art. 6 CEDO, și pripit, fără

a da o motivare corespunzătoare bazată pe examinarea minuțioasă a materialelor

dosarului, a respins argumentele apărării privind săvârșirea infracțiunii în urma

provocării. Or, pentru a îndeplini cerința unui proces echitabil în sensul articolului

6 §1 din Convenție este esențial ca instanțele de fond să evalueze calitativ

argumentele apărării privind existența unei provocări la săvârșirea infracțiunii cu

respectarea în mod corespunzător a drepturilor acuzatului la apărare.

În continuare, Colegiul penal lărgit, luând în considerare jurisprudența

CtEDO enunțată supra, atestă că în situația în care un acuzat susține că a fost

provocat la săvârșirea unei infracțiuni, instanțele judecătorești trebuie să

examineze minuțios materialele cauzei penale, deoarece pentru a îndeplini cerința

30

unui proces echitabil, toate probele obținute în rezultatul provocării de către

organul de urmărire penală trebuie să fie excluse.

Pentru a verifica dacă persoana a fost provocată să săvârșească infracțiunea,

instanțele judecătorești trebuie să stabilească dacă ea putea fi în mod rezonabil

considerată ca fiind implicată în activitatea infracțională respectivă până la

implicarea organului de urmărire penală.

La fel, este de menționat că în cazul în care implicarea organului de urmărire

penală se limitează la asistarea unei persoane, la înregistrarea săvârșirii unei acțiuni

ilegale de către o altă persoană privată, factorul determinant rămâne a fi

comportamentul celor două persoane (Miliniene c. Lituaniei nr. 74355/01, §39, 24

iunie 2008).

Prin urmare, întrucât inculpatul Cazacu Ghenadie a invocat constant pe

parcursul procesului penal argumentul provocării la săvârșirea infracțiunii, instanța

de apel urma să dea apreciere comportamentului și declarațiilor martorului Coteț

Leonid, ale martorului Galușca Vadim, ale părții vătămate Denisov Andrei și a

inculpatului Cazacu Ghenadie, sub aspectele invocate de apărare în prezenta cauză,

în coraport și prin prisma jurisprudenței relevante a CtEDO în cauzele menționate

supra, în vederea confirmării sau infirmării factorului provocării la săvârșirea

infracțiunii în prezenta speță.

În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel urma să afirme

sau să infirme prezența provocării în urma verificării întrunirii următoarelor

condițiil cumulative:

- acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea

care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când

există o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui

denunțător;

- lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită fără această intervenție a

agenților statului, care nu s-au limitat la investigarea activității infracționale ale

unui suspect într-un mod esențialmente pasiv, însă au exercitat o influență pentru a

provoca săvârșirea unei infracțiuni;

- nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție

înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care

acționează sub supravegherea agenților statului.

Având în vedere faptul că de la începutul examinării cauzei în prima instanță,

precum și în instanța de apel și în instanța de recurs ordinar, s-a invocat de partea

apărării prezența provocării în speță, este fundamental de stabilit credibilitatea

declarațiilor martorului Coteț Leonid, precum și prezența sau lipsa calităților de

31

colaborator confidențial (agent al statului) al acestuia, înainte de începerea

urmăririi penale, precum și ulterior, la efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

Omisiunea instanței de apel de a face o analiză amplă asupra tuturor

circumstanțelor cauzei și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte,

care confirmă sau infirmă vinovăția inculpatului de cele incriminate, cât și asupra

argumentelor invocate în apel este cu certitudine o lacună care nu poate fi corectată

de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de

instanța de apel, prin rejudecarea cauzei. Statuările ce preced, denotă cu certitudine

că, la caz, instanța de apel în linii generale a analizat aspectele învinuirii aduse

inculpatului.

Rezumând cele menționate, se constată că în speță și-a găsit confirmare

temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției

contrazice dispozitivului hotărâri, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței,

cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor

apelului, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură

penală.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat în comun de către inculpatul Cazacu

Ghenadie și avocatul Ion Lunca în numele inculpatului Cazacu Ghenadie, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2020, în

32

cauza penală privindu-l pe Cazacu Ghenadie Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei,

în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 03

septembrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

Judecător Craiu Nicolae

Judecător Burduh Victor

33