1ra-1656/2020 — art. 326 alin. 1, 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 25 octombrie 2019, Cazacu Ghenadie a fost condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 2000 unități convenționale, ce constituie suma de 100 000 lei, și în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 3000 unități convenționale, ce constituie suma de 150 000 lei Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub 1 formă de amendă în mărime de 4000 unități convenționale, ce constituie suma de 200 000 lei. Solicitările procurorului privind confiscarea contravalorii sumei de 1000 euro, și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 20 801 lei, au fost respinse. Contravaloarea sumei de 450 euro, în lei MD conform cursului oficial al BNM la data executării sentinței, a fost confiscată de la Cazacu Ghenadie, ca valori rezultate din săvârșirea infracțiunii. Corpurile delicte: telefoane mobile de model Philips de model Xenium V377 cu IMEI1 xxxxxxxxxxxxxxx, IMEI2 xxxxxxxxxxxxxx, General Mobile de model 4G cu IMEI xxxxxxxxxxxxx, Nokia 110 cu IMEI1 xxxxxxxxxxxxxx și IMEI 2 xxxxxxxxxxxxxxx, ridicate de la Cazacu Ghenadie, au fost confiscate în contul statului, ca obiecte care au servit la săvârșirea infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Cazacu Ghenadie Xxxxx prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vatamanu Ion la 14 martie 2017, susținând influență asupra persoanelor publice din cadrul Biroului de Migrațiune și Azil pe lângă Ministerul Afacerilor Interne, în competența cărora este eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor străini, a pretins de la investigatorul sub acoperire Coteț Leonid bani în sumă de 450 euro, întru facilitarea persoanelor publice din cadrul Biroului de Migrațiune și Azil, la eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah. În continuarea acțiunilor sale Ghenadie Cazacu, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vatamanu Ion, la 04 aprilie 2017 în jurul orei 14.00, aflându-se în automobilul de model Mercedes cu n/î X xxXXX, parcat în preajma cafenelei „Fanconi Cafe” de pe bd. Renașterii 5, mun. Chișinău a primit de la investigatorul sub acoperire bani în sumă de 450 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din Moldova constituie 9063,22 lei MD, susținând influența asupra persoanelor publice din cadrul Biroului Migrației și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, pentru soluționarea eliberării invitației și permisului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah. Tot el, urmare primirii mijloacelor bănești de la investigatorul sub acoperire, aproximativ peste 3 zile s-a întâlnit în municipiul Chișinău la o stație PECO cu Vatamanu Ion, căruia i-a transmis 200 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din Moldova constituie 4148,10 lei MD, din cei 450 euro primiți de la investigatorul sub acoperire întru facilitarea persoanelor publice din cadrul Biroului de Migrațiune și Azil eliberării invitației și permisului de ședere a cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah. 2 Instanța de fond a calificat acțiunile lui Cazacu Ghenadie în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, săvârșite de două persoane. Tot el, în luna martie 2017, susținând influență asupra persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii din Republica Moldova, fiind la stația PECO amplasată pe str. Albișoara din mun. Chișinău a pretins de la Denisov Andrei bani în sumă de 3000 euro, întru facilitarea eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei. Aproximativ peste câteva zile, Ghenadie Cazacu în continuarea acțiunilor sale infracționale, având scopul primirii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin de la Denisov Andrei, a convenit cu ultimul să se întâlnească în preajma aceleiași stații PECO de pe str. Albișoara din mun. Chișinău. În aceiași zi, Ghenadie Cazacu întâlnindu-se cu Denisov Andrei a primit de la ultimul mijloace bănești în mărime de 1000 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din Moldova , constituie 21035 lei MD și copiile documentelor solicitate, întru influențarea persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la eliberarea vizelor membrilor familiei lui Denisov Andrei. Instanța de fond a calificat acțiunile lui Cazacu Ghenadie în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apeluri, de către: 3.1.Procurorul în Procuratura Anticorupție, Elena Cazacov, care a solicitat casarea sentinței parțial, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie confiscate de la Cazacu Ghenadie, contravaloarea sumei de 1000 euro, ca bani rezultați din infracțiune și încasarea din contul acestuia a cheltuielilor judiciare pentru instrumentarea cauzei penale în mărime de 20 810 lei. În motivarea apelului, procurorul a invocat că, sentința în cauză este nefondată sub aspectul respingerii solicitării acuzatorului de stat cu privire la dispunerea confiscării speciale a contravalorii sumei de 1000 euro, ca bani proveniți din infracțiune, potrivit prevederilor art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal. Or, deși s-a constatat cu certitudine, că suma bănească de 1000 euro, care a constituit obiectul infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, pe episodul 3 cu Denisov Andrei, a fost restituită de către Cazacu Ghenadie către Denisov Andrei, însă nu s-a luat în considerație faptul, că până a fi restituiți declarantului, Cazacu Ghenadie a deținut acești bani și a avut posibilitatea de a dispune de ei după propria dorință. A mai indicat că, cheltuielile judiciare reprezintă cheltuielile apărute în cadrul procesului penal necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal. 3.1. Avocatul Ion Lunca în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului, avocatul a menționat că: - prima instanță a examinat superficial materiale cauzei penale, nu a coroborat probele examinate în cadrul cercetării judecătorești cu toate circumstanțele de fapt, nu a oferit o argumentare plauzibilă care să răstoarne poziția apărării referitor la acțiunile de provocare la comiterea infracțiunilor imputate, iar pe cale de consecință a adoptat o sentință ilegală și neîntemeiată; - inculpatul urmează a fi achitat pe motiv că, comiterea infracțiunilor nu ar fi fost posibilă, decât în rezultatul acțiunilor de provocare la comiterea infracțiunilor de către Coteț Leonid în colaborare cu Galușca Vadim și colaboratorii organului de urmărire penală astfel încât, faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii imputate; - potrivit declarațiilor inculpatului Cazacu Ghenadie date atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, inițiativa de a-l ajuta pe Coteț Leonid revine martorului Galușca Vadim, care l-a și telefonat pe inculpat, cu rugămintea de a-i acorda lui Coteț Leonid suport în soluționarea unor întrebări, iar versiunea martorului Coteț Leonid, precum că a primit numărul de telefon a lui Cazacu Ghenadie de la o doamnă care se afla în preajma Biroului de Migrație și Azil, nu a fost verificată de organul de urmărire penală, precum și lăsată fără apreciere de către instanța de judecată, atât timp cât apărarea pune la dubii declarațiile agentului sub acoperire Coteț Leonid vizavi de persoana care i-a comunicat nr. de telefon al inculpatului deoarece, aceste declarații au fost expuse într-o așa manieră pentru a nu putea fi identificată persoana la care face trimitere agentul sub acoperire și mai cu seamă pentru a nu fi audiată această persoană, deoarece în realitate asemenea persoană nu a existat, iar Cazacu Ghenadie nu cunoaște asemenea persoane, și nici nu are careva legături; 4 - din conținutul discuțiilor telefonice obținute din activitatea specială de investigație a organului de urmărire penală nu se confirmă faptul că acesta s-ar fi adresat anterior la Biroul Migrație și Azil și cum a obținut numărul de telefon a lui Cazacu Ghenadie, agentul sub acoperire având un comportament foarte activ și provocator, iar utilizarea mijloacelor speciale de investigație în vederea înregistrării convorbirilor telefonice purtate între Coteț Leonid și Cazacu Ghenadie scot în evidență provocarea la infracțiune; - comportamentul activ și provocator se demonstrează și prin faptul că în cadrul urmăririi penale a fost audiat martorul Galușca Vadim care la fel este colaborator de poliție și se cunoștea cu Coteț Leonid care-l apela telefonic pe Cazacu Ghenadie imediat după fiecare discuție care era purtată de către Cazacu Ghenadie cu agentul sub acoperire Coteț Leonid. Acest fapt se confirmă nemijlocit și prin faptul că nr. de telefon pe care era apelat Cazacu Ghenadie îi aparținea lui Galușca Vadim; - organul de urmărire penală nu a anexat la materialele cauzei penale toate discuțiile care au avut loc între Cazacu Ghenadie și Coteț Leonid unde agentul sub acoperire Coteț Leonid îl amenință pe Cazacu Ghenadie că va avea probleme serioase dacă nu-i face invitațiile cetățenilor Iordaniei, cât și discuțiile privind restituirea sumei de 450 de euro la care Coteț Leonid fie întrerupea convorbirea telefonică sau zicea că este de acord să o primească, dar nu se prezenta la ora și locul unde conveneau să-i fie restituiți; - nu au fost elucidate circumstanțele că Leonid Coteț și-a schimbat identitatea încă din momentul când l-a apelat prima oară pe Cazacu Ghenadie, fapt confirmat de către martor în ședința de judecată, iar Galușca Vadim, ofițer superior de investigație, în cadrul IP Botanica, i-a solicitat ajutorul pentru un prieten de al său pe nume Vitalie - planul provocării fiind bine pus la punct din start. - inițiativa de a face invitații pentru cetățenii Iordaniei aparține lui Coteț Leonid, care l-a telefonat pe inculpat, obținând numărul de telefon de la o sursă care a descris-o într-o manieră care nu ar permite identificarea, deși adevărul este altul, și anume că întâlnirea dintre Cazacu Ghenadie și Coteț Leonid a fost organizată de către Galușca Vadim, ofițer superior de investigație, în cadrul IP Botanica. Astfel, Coteț Leonid a venit cu inițiativa și tot el s-a prezentat sub o identitate falsă și a înregistrat convorbirile purtate cu Cazacu Ghenadie; - prin ordonanța de începere a urmăririi penale și ordonanța de punere sub învinuire, însuși organul de urmărire penală a recunoscut comportamentul activ al agentului sub acoperire în prezenta cauză penală; - prezența unei provocări se demostrează nemijlocit prin aceea că organul de urmărire penală nu a identificat nici o persoană publică, sau o persoană cu funcție 5 de demnitate publică din cadrul Biroului Migrație și Azil cu care ar fi existat careva înțelegere despre facilitarea obținerii invitațiilor pentru cetățenii Iordaniei, iar fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea comiterii faptelor de trafic de influență, Cazacu Ghenadie nu a avut intenția și nici după provocare nu a influențat vreo persoană publică; - martorii acuzării nu au relatat despre careva acțiuni ilegale din partea inculpatului, decât intermedierea pentru obținerea actelor necesare pe cale legală; - fără a fi provocat, inculpatul Cazacu Ghenadie nu putea să pretindă și nici nu ar fi acceptat careva sume bănești, fapt care nu a fost elucidat de către prima instanță deși este primordial pentru asemenea cazuri; - acuzarea nu a prezentat circumstanțe care ar vorbi despre predispunerea inculpatului să comită acte de corupere înainte de contactul cu Coteț Leonid, or, Cazacu Ghenadie a fost provocat de Coteț Leonid, care în calitatea sa de persoană privată a acționat sub supravegherea agenților statului; - lipsesc indici obiectivi că faptele ar fi fost săvîrșite fără această intervenție; - acuzarea nu a demonstrat implicarea lui Cazacu Ghenadie în acte de corupție înainte de implicarea lui Coteț Leonid, iar concluziile primei instanțe al acest capitol sunt absolut eronate deoarece agentul sub acoperire Coteț Leonid în cadrul urmăririi penale a manifestat un comportament activ, instigator și provocator la comiterea infracțiunilor incriminate fapt inadmisibil în cadrul procesul de investigare a infracțiunii cu participarea agentului statului; - argumentul primei instanțe, precum că agenții statului la data sesizării nu aveau cunoștință de acțiunile inculpatului, iar pe episodul facilitării eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei, circumstanțele comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire penală în cadrul desfășurării măsurilor speciale de investigație, este unul eronat. Or, până la data sesizării organelor de poliție Coteț Leonid a avut un rol determinant în stabilirea contactului cu Cazacu Ghenadie, și anume, l-a telefonat, s-a prezentat cu o indentitate falsă, a înregistrat convorbirile purtate, iar la scurt timp, așa cum reiese din declarațiile sale, deoarece a avut anumite temeri a sesizat organele de poliție; - având în vedere că s-a invocat provocarea la comiterea infracțiunilor incriminate, se impunea clarificarea din partea primei instanțe a unor circumstanțe, și anume, ce a urmărit de fapt Coteț Leonid atunci când l-a contactat pe Cazacu Ghenadie, deoarece declarațiile acestuia sunt contradictorii, în momentul în care se adresează către o persoană concretă cu o dilemă, prezentându-se cu o identitate falsă după care îi apar temerile, merge la întâlniri și înregistrează convorbirile; 6 - prima instanță în mod eronat a pus la baza învinuirii procesul-verbal de examinare din 29.03.2017, prin care a fost supus examinării dispozitivul electronic CD-R, ridicat de către organul de urmărire penală de la Coteț Leonid cu înregistrarea convorbirilor audio înregistrate de el cu Ghenadie Cazacu din 14.03.2017 și 15.03.2017, conform căruia pe el au fost depistate două fișiere. Iar potrivit stenogramei acestora s-a constatat că, Cazacu Ghenadie pretinde mijloace bănești în mărime de 450 euro de la Coteț Leonid pentru perfectarea documentelor invitației și permiselor de ședere pe numele cetățenilor Iordaniei, susținând influență asupra persoanelor publice. Or, înregistrările au fost realizate până la pornirea urmăririi penale, fiind stocate de către Coteț Leonid fără acordul lui Cazacu Ghenadie, circumstanțe care obligau prima instanță să le excludă din probatoriul administrat de acuzare; - cu referire la episodul facilitării eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei, argumentul primei instanțe precum că circumstanțele comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire penală în cadrul desfășurării măsurilor speciale de investigație, nu este unul plauzibil, din moment ce acest episod a fost documentat ca rezultat al provocării lui Cazacu Ghenadie; - din declarațiile martorului Denisov Andrei este evident comportamentul activ și provocator al polițiștilor de a-l determina pe Denisov Andrei să scrie plângere împotriva lui Cazacu Ghenadie pentru ca învinuirea acestuia să conțină două capete de acuzare, iar poziția procurorului să fie mai convingătoare în fața instanței de judecată; - în lipsa acțiunilor agentului sub acoperire, a activității speciale de investigație efectuată în această cauză penală de către organul de urmărire penală și în lipsa presiunilor poliției pe martorul Denisov Andrei de a scrie plângere împotriva lui Cazacu Ghenadie pretinsele acțiuni infracționale suspectate de către organul de urmărire penală împotriva inculpatului, nu au fost demonstrate de către procuror; - instanța de fond nu a verificat existența provocării prin prisma întrunirii condiților cumulative: 1) acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui denunțător; 2) lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită fără această intervenție (nu au fost realizate acte de pregătire, persoana nu a fost dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului sau, după caz, cu persoane private care acționează sub supravegherea statului); 3) nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de 7 implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea statului; - probele acumulate de partea acuzării în vederea demonstrării vinovăției inculpatului au fost obținute prin provocare și nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate; - argumentul instanței de fond precum că agenții statului la data sesizării nu aveau cunoștință de acțiunile inculpatului, iar pe episodul facilitării eliberării vizei în SUA membrilor familiei lui Denisov Andrei, circumstanțele comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire penală în cadrul desfășurării măsurilorspeciale de investigație, este unul eronat. Or, până la data sesizării organelor de poliție Coteț Leonid a avut un rol determinant în stabilirea contactului cu Cazacu Ghenadie, și anume, l-a telefonat, s-a prezentat cu o identitate falsă, a înregistrat convorbirile purtate, iar la scurt timp, așa cum reiese din declarațiile sale, deoarece a avut anumite temeri a sesizat organele de poliție; - deși versiunea adevărată este că Coteț Leonid a colaborat cu Galușca Vadim și organele de poliție, până la depunerea sesizării, versiune care nu a fost luată în calcul de prima instanță, totuși din actele și lucrările dosarului se deduce că acțiunile lui Cazacu Ghenadie au fost determinate direct de către Coteț Leonid, care a instigat și în același timp a documentat rezultatul acțiunilor sale provocatoare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2020, a fost respins apelul declarat de avocatul Ion Lunca în numele inculpatului și admis apelul procurorului, casată sentința parțial, cu pronunțarea în parte a unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: S-a dispus confiscarea în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, de la de la inculpatul Cazacu Ghenadie a contravalorii (echivalentul în lei) a sumei de 1 000 Euro, în lei MD, conform cursului oficial al BNM la data executării deciziei, ca valori valutare rezultate din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a consemnat că la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Cazacu Ghenadie a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indici calificativi - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, 8 indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, săvârșite de două persoane, precum și infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei, persoane publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Instanța de apel a conchis că prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b), art. 326 alin. (1) Cod Penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptelor și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor incriminate. Inculpatul Cazacu Ghenadie, nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate și a declarat că în luna martie 2017 a fost telefonat de către Galușca Vadim care l-a rugat să îl ajute pe un prieten de al lui – Vitalie, cu o invitație pentru un cetățean străin, la care i-a răspuns că nu se ocupă cu așa ceva și i-a zis că trebuie să vorbească cu niște persoane și o să-i dea un răspuns în câteva zile, și s-au despărțit. Peste o zi, două, Galușcă Vadim i-a făcut cunoștință cu Leonid Coteț, zis Vitalie, care i-a explicat ce vrea să facă, pentru ce vrea să facă, i- a acordat câteva întrebări la care el nu i-a putut răspunde, după care i-a spus că nu se ocupă cu așa chestii și o să vorbească cu persoanele care se ocupă cu tot felul de acte și se pricep în domeniul respectiv. Peste o săptămână l-a telefonat din nou Galușcă Vadim, cu rugămintea să-l ajute că este prietenul lui. Astfel, a întrebat la mai multe ghișeuri de pe lângă ambasadă, și a găsit în agenda sa numărul lui Vatamanu Ion care i-a spus că se rezolvă totul și o să îl coste 450 euro. Acești 450 euro erau pentru persoana fizică care trebuia să facă chemarea, după aceasta s-a întâlnit cu Coteț Leonid (Vitalie), i-a spus cât o să îl coaste, el a spus că o să se gândească și o să îl telefoneze, a spus că o să vorbească cu cetățeanul dat, cu sora lui, o să-i transmită copia buletinului și suma respectivă. Peste câteva zile, Coteț Leonid l-a telefonat și i-a zis să se vadă pentru a-i da banii și actele. S-au întâlnit lângă circ la localul „Fanconi” și în automobil i-a transmis copia pașaportului și banii. I-a explicat ce i-a spus Vatamanu Ion, toate condițiile, toată procedura și 9 după aceasta s-au despărțit. Termenul era de 20 zile și nu de 2-3 zile cum a declarat Coteț Leonid. După ce a primit banii și copia pașaportului de la Coteț Leonid s-a întâlnit cu Vatamanu Ion, i-a transmis copia pașaportului și jumătate din suma de bani. După aceasta a început să îl telefoneze Coteț Leonid și să îl amenințe. I-a explicat că nu el se ocupă de întrebarea acesta și este gata să-i restituie banii. După ce finisase discuția cu Coteț Leonid, a fost telefonat de Gălușcă Vadim. I-a spus că poate să-i lase banii lui, dar el a refuzat. După 2- 3 zile iarăși a primit amenințări de la Coteț Leonid, a dorit să-i restituie banii și să nu aibă careva probleme. Ultima dată l-a telefonat Coteț Leonid, l-a întrebat unde este, i-a spus că în sectorul Botanica. L-a așteptat 2-3 ore, dar el nu s-a prezentat, iar aproximativ peste 2-3 zile a fost reținut. Vatamanu Ion i-a spus că suma de 450 euro este pentru persoana fizică pe care se face chemarea. Nu a avut discuție cu Coteț Leonid precum că are pe cineva la Biroul de Migrație pe care îl poate influența. Suma de bani pentru persoanele care urmau să plece în SUA au fost primite pentru a achita unele taxe pentru ambasadă și pentru perfectarea actelor, a primit suma de 1000 euro. Din suma de 1000 euro primită de la Denisov Andrei a achitat suma de 150 euro persoanei care s-a ocupat de completarea dosarelor, restul 850 euro au rămas la el așteptând să se dea chitanțele pentru a achita la ambasada Americii. La momentul când au fost emise chitanțele, el nu se afla în țară și nu a putut să achite acele taxe. Taxele respective au fost achitate de către Andrei și când s-a întors în țară, personal a restituit suma de 1000 euro. Cu Denisov Andrei nu au fost discuție că are influență asupra persoanelor din cadrul ambasadei SUA. Nu cunoaște din ce motiv Galușcă Vadim insista să se ocupe el, deși știa că nu se ocupă cu acestea. Nu știe cine este Vatamanu Ion și nu știe cu ce se ocupă acesta, știa că se ocupa cu perfectarea actelor românești, moldovenești. Pentru Coteț Leonid nu i-a comunicat din start suma de 450 euro, după ce i-au solicitat această suma, el această suma și i- a comunicat-o de fiecare dată. Nu poate spune sigur la ce perioadă i-a spus Coteț Leonid să se ocupe cu actele, probabil i-a spus despre actele necesare. Anterior nu a fost la Biroul Migrație și Azil, referitor la aceste invitații a lui Coteț Leonid nu a fost la Biroul de Migrație și Azil. Ajutorul său lui Denisov Andrei a constat în faptul că i-a făcut cunoștință cu persoana care poate să-l ajute. I-a restituit lui Denisov Andrei suma de 1000 euro. Când i-a restituit banii el a spus că nu are careva pretenții, i-a spus că el nu a dat declarații, a dat declarații soția lui fiind impusă de către colaboratorii de poliție. Instanța de apel a reținut că deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele prezentate de către partea acuzării, printre care declarațiile părților vătămate, 10 declarațiilor martorilor și documentele cercetate în ședința de judecată, și anume: - declarațiile părții vătămate Denisov Andrei care a declarat că, a făcut cunoștință cu inculpatul în luna martie 2017. L-a întrebat dacă poate să îl ajute cu obținerea unei vize pentru SUA. Ulterior acesta l-a contactat și i-a comunicat că îl poate ajuta și că serviciul va costa 1000 euro, sumă destinată pentru ajutor. Nu a comunicat cum urmează să-l ajute pentru obținerea vizei. A comunicat că are pe cineva cunoscut, dar nu a comunicat cine și unde exact. S-au întâlnit în centru, a completat careva acte, ulterior într-un local s-a întâlnit cu o persoană care i-a transmis actele. A fost telefonat și i s-a comunicat că actele sunt gata și urmează de a le primi. A achitat sume pentru serviciul consular. Nu ține minte dacă l-a telefonat pe Cazacu să îi comunice despre achitarea taxelor. În actele primite era indicat datele cînd urma de a se prezenta la Consulat. A fost la interviu și au fost refuzați pentru obținerea vizei. I-a comunicat lui Ghenadie Cazacu imediat după ce a primit refuzul, el a comunicat că se va clarifica. Nu a fost comunicat motivul refuzului de obținere a vizei. Suma prejudiciului de 1000 euro a fost restituit în luna iunie 2017, după ce s-a implicat poliția. Cazacu Ghenadie i-a comunicat că cineva din oamenii lui au plecat. La faza de urmărire penală a indicat toate circumstanțele. Declarațiile le-a făcut benevol. Suma de 1000 euro a crezut că este pentru Cazacu Ghenadie personal, el a comunicat că are careva legături. Suma de 1000 euro a fost transmisă pentru ca Cazacu Ghenadie să rezolve problema cu obținerea vizei, nu a întrebat în ce mod va fi rezolvată. Suma de 1000 euro nu conținea și taxele consulare. Taxele consulare au fost achitate separat, au fost achitate câte 3000 lei pentru fiecare persoană, acest serviciu l-a achitat singur. Nu s-a adresat cu plângere, colaboratorii de poliție singuri l-au contactat. Colaboratorii de poliție au comunicat că doresc să se întâlnească, nu ține minte exact scopul apelului telefonic din partea lor. S-a întâlnit cu colaboratorii de poliție și aceștea i- au comunicat că persoana este sub supraveghere și că sunt mai multe persoane în situația sa. Dacă nu avea să fie telefonat de către colaboratorii de poliție nu ar fi înaintat plângere, însă soția urma să se adreseze; - declarațiile martorului Darii Vasile, care a relatat că, prin intermediul lui Vadim Galușcă a făcut cunoștință cu Cazacu Ghenadie, pentru a-l ajuta să aplice la viza turistică pentru Denisov Andrei și a familiei lui, Cazacu Ghenadie cu Denisov Andrei au solicitat de la el programarea interviului și completarea formularului de aplicare. Denisov Andrei i-a prezentat copii simple ale actelor. Când s-au întâlnit cu Cazacu Ghenadie și Denisov Andrei le-a comunicat că prețul serviciilor este de 150 euro, echivalentul a 3000 lei pentru toate 5 persoane. Suma respectivă i-a fost achitată, erau prezente ambele persoane, Cazacu Ghenadie și Denisov Andrei, dar 11 nu a reținut cine exact i-a transmis banii. Alte sume în afară de 150 euro nu a solicitat și nu a primit. Denisov Andrei l-a telefonat după interviul de viză și i-a comunicat refuzul de primire a vizei. Pachetul de acte pentru ambasadă l-a perfectat personal. Nu își amintește cu exactitate dacă după primirea refuzului de către Denisov Andrei l-a contactat pe Cazacu Ghenadie, dar posibil a avut o discuție după aceasta. Cazacu Ghenadie pe lângă faptul că a solicitat ajutor pentru perfectarea actelor nu l-a întrebat dacă are careva cunoscuți din cadrul ambasadei și nici nu a comunicat pe tema aceasta; - declarațiile martorului Galușca Vadim, care a relatat că, nu cunoaște cu ce anume se ocupa Cazacu Ghenadie, cunoaște doar că el deseori pleca peste hotarele țării. La stația Peco amplasată în mun. Chișinău, str. Albișoara 19, cu aproximativ un an în urmă s-a apropiat de el Cazacu Ghenadie și l-a întrebat cine l-a ajutat pe cumătrul Danu Ion să-i perfecteze actele ca să plece în SUA. I-a comunicat că are un cunoscut pe nume Darii Vasile care lucrează sau lucra la Acord Travel. Cu Darii Vasile a făcut cunoștință în legătură cu atribuțiile de serviciu, a descoperit niște furturi și a rămas în relații bune, dacă nu greșește cumătrul său a achitat suma de 600 lei pentru perfectarea actelor, diferite instructaje, etc. I-a oferit numărul lui de telefon lui Cazacu Ghenadie, știind că l-a ajutat pe cumătrul său să plece peste hotare. Denisov Andrei nu îi este cunoscut. Anterior a activat în calitate de ofițer superior de investigație în cadrul IP Botanica. După ce a fost reținut Cazacu Ghenadie, a fost învinuit precum că are careva atribuție la reținerea acestuia. Pe Coteț Leonid nu îl cunoaște. Când a activat în cadrul IP Botanica un asemenea coleg nu a avut; - declarațiile martorului Coteț Leonid, care a declarat că, un cunoscut de al său pe nume Alihan l-a întrebat cum poate în mod legal să-și aducă frații din Iordania, i-a răspuns că nu este competent în aceste chestii, dar va încerca să-l ajute în mod legal. S-a interesat la unii cunoscuți și i-au recomandat să se adreseze la Biroul de Migrație, a fost și s-a interesat, mulți îi spuneau că este dificil. S-a uitat la panoul informativ ce set de acte trebuie. De el sa apropiat o femeie, cu vârsta de aproximativ 50 ani, s-a interesat ce caută și de ce este așa de agitat. I-a explicat totul și acesta i-a dat numărul de telefon al unei persoane pe nume Ghenadie, care poate să îl ajute cu această întrebare, femeia în cauză nu s-a prezentat. A apelat numărul de telefon pe care i l-a transmis doamna, a discutat cu Ghenadie, i-a comunicat situația și s-a întâlnit cu el. S-au întâlnit în sect. Râșcani mun. Chișinău, i-a explicat totul și l-a rugat ca totul să fie legal, deoarece nu îi sunt persoane străine. I-a spus că totul o să fie în regulă, un cunoscut la Biroul de Migrație o să se intereseze și după care o să îl contacteze. A doua zi, Ghenadie l-a telefonat și s-au 12 întâlnit. Ghenadie i-a comunicat că pentru a-i chema în mod oficial o să îl coste 450 euro, asta l-a pus pe gânduri, deoarece pentru a-i chema oficial costă în jur de 100 lei cererea. I-a transmis banii în sect. Râșcani lângă circ și două copii la pașapoarte pe care i le-a transmis un cunoscut. După aceasta, Ghenadie a spus că totul o să fie bine, să aștepte peste 2-3 zile un sunet. A așteptat până în luna aprilie, s-a întâlnit cu Ghenadie care i-a comunicat că acum cu sărbătorile pascale cunoscutul lui nu prea are timp, trebuie să mai aștepte 2-3 săptămâni. Prin luna aprilie, Ghenadie l-a telefonat și i-a spus că este o persoană care îl va ajuta, deoarece el nu are timp, l-a telefonat o persoană pe nume Ion, i-a spus că trebuie mai multe acte, să deschidă niște conturi în bancă. S-au întâlnit în sect. Râșcani, i-a spus că este din partea lui Ghenadie. Ion a încercat să-i explice că pentru a invita aceste persoane trebuie fotografii, de deschis cont în bancă, o persoană juridică de fondat, i-a spus că sunt mai multe tipuri de invitații, și că din suma de 450 euro lui Ion i-a revenit doar jumătate din sumă. După aceasta nu l-a găsit nici pe Ion și nici de Ghenadie. Suna, dar nu răspundea nimeni la telefon si nici la mesaje. Când Ghenadie a cerut suma de 450 euro a spus că trebuie pentru unele persoane de la Biroul de Migrație și în 3 zile totul oficial va fi. A apelat la numărul de telefon 1520 după transmiterea banilor, deoarece a înțeles că ceva nu este în regulă. După aceasta a fost invitat la o instituție polițienească, a semnat careva acte în calitate de agent. Personal a înregistrat comunicările cu Ghenadie după care le-a transmis colaboratorilor de poliție. Cazacu Ghenadie i-a comunicat că are ceva cunoscuți la Biroul de Migrație și pentru a grăbi procesul trebuie suma de 450 euro. Colaboratorii de poliție i-au dat suma de 450 euro pe care el i-a transmis lui Cazacu Ghenadie; -procesul-verbal de examinare din 29.03.2017, prin care a fost supus examinării dispozitivul electronic CD-R, ridicat de către organul de urmărire penală de la Coteț Leonid cu înregistrarea convorbirilor audio înregistrate de el cu Ghenadie Cazacu din 14.03.2017 și conform căruia pe el au fost depistate două fișiere cu denumirea record 20170314123045.3gpp și record 20170315184205.3gpp (vol. I f.d 62-68); -procesul-verbal de percheziție din 25 iulie 2017, potrivit căruia în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul învinuitului Cazacu Ghenadie, amplasat pe str. Xxxxxxxx x, ap. xx, mun. Xxxxxx, au fost depistate telefon mobil de model Philips Xenium, Nokia 110 și telefon mobil de culoare neagră cu inscripția „general mobile” (vol.III f.d 59-60); -procesul-verbal de examinare din 21 septembrie 2017, potrivit căruia au fost supuse examinării telefoanele mobile ridicate în cadrul percheziției la 13 domiciliul învinuitului Cazacu Ghenadie din 25 iulie 2017 amplasat pe str. Xxxxxxxx x, ap. xx, mun. Xxxxx și anume: Philips de model Xenium V377 cu IMEI1 xxxxxxxxxxxxxxxx, IMEI2 xxxxxxxxxxxxxxx, General Mobile de model 4G cu IMEI xxxxxxxxxxxxx, Nokia 110 cu IMEI 1 xxxxxxxxxxxxxxxx și IMEI 2 xxxxxxxxxxxxxx. Urmare a examinării s-a constat că în telefonul mobil de model Philips Xenium în aplicația Wats App a fost depistată conversația cu Mihai Vodă din data de 11.05.2017 care este persoana publică din cadrul Biroului de Migrație și Azil. În cadrul examinării apelurilor telefonice au fost stabilite 52 de apeluri cu persoana nominalizată Mihai Vodă din 09.05.2017, 10.05.2017 și 11.05.2017; - Ordonanța de recunoaștere a bunurilor menționate în calitate de corpuri delicte (vol.I f.d 5459); -procesul-verbal de examinare din 09 august 2017 a documentelor ce au fost expediate din cadrul biroului de Migrație și Azil, documente pe 32 de file, cu privire la eliberarea invitației cetățenilor Iordaniei Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Juntah. Urmare a examinării prin decizia din 27.06.2017 a directorului Biroului de Migrație și Azil a Ministerului Afacerilor Interne a fost eliberat refuzul de eliberarea invitației. În continuare, urmare a contestării deciziei menționate și reexaminării ei prin decizia din 03 iulie 2017 au fost eliberate invitațiile persoanelor menționate supra (vol.I f.d 54-59); -procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 28 iulie 2017 - documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice și localizarea și urmărirea prin sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte metode cu relevarea și fixarea acțiunilor lui Cazacu Ghenadie cu investigatorul sub acoperire Vitalie Ivanov, conform căruia au fost fixate acțiunile lui Cazacu Ghenadie la 04 aprilie 2017, 11 aprilie 2017, 14 aprilie 2017, 18 aprilie 2017, în rezultatul acestei măsuri speciale de investigație s-a stabilit întâlnirea la 04 aprilie 2017 în preajma cafenelei Fanconi de pe bd. Renașterii Naționale, 5, mun. Chișinău cu investigatorul sub acoperire, discuția petrecându-se în interiorul automobilului de model Mersedes cu n/î B04WWM, unde și Cazacu Ghenadie a primit mijloace bănești de la investigatorul sub acoperire (vol. I f.d 163-266, vol. II f.d 1-55); -procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 28.07.2017 - interceptarea și înregistrarea comunicărilor, cu înregistrarea de imagini între Cazacu Ghenadie și investigatorul sub acoperire Vitalie Ivanov cât și alte persoane care susțin influență asupra persoanelor publice din cadrul Biroului de Migrație și Azil al MAI, conform căreia s-a stabilit întâlnirea la 04 aprilie 2017 în preajma cafenelei Fanconi de pe bd.Renașterii Naționale, 5, mun. Chișinău cu 14 investigatorul sub acoperire, discuția petrecându-se în interiorul automobilului de model Mersedes cu n/î B04WWM, unde și Cazacu Ghenadie a primit mijloace bănești în sumă de 450 euro de la investigatorul sub acoperire pentru perfectarea actelor pe numele cetățenilor Iordaniei menționate supra, convenind ca documentele să fie perfectate în 2-3 zile. Întâlnirea lor din 20 aprilie 2017 de pe bd. Cantemir din mun. Chișinău, unde Cazacu Ghenadie îi comunică investigatorului sub acoperire că actele pe cetățeni străini vor fi perfectate în scurt timp. Întâlnirea din 31 mai 2017 la stația PECO „Lukoil” de pe str. Studenților din mun. Chișinău cu persoana pe nume Ion de la orele 19.54 până la orele 20.20, unde Ion i-a comunicat că din banii de 450 euro primiți de către Ghenadie, lui i-a revenit jumătate și în continuare el se va ocupa cu perfectarea actelor pe numele cetățenilor Iordaniei menționați. Urmare investigațiilor s-a stabilit că persoana nominalizată este Vatamanu Ion, care în baza sentinței Judecătoriei Hîncești din 02 septembrie 2016 este anunțat în căutare de către Inspectoratul de Poliție Nisporeni fiind condamnat la pedeapsa 9 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art. 2171 alin. (4) lit.d), 42 alin. (2), 27, 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal (vol.II f.d 90- 109); - procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 28.07.2017 - interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice de pe nr. xxxxxxxxx ce este utilizat de către Cazacu Ghenadie, conform căruia s-au stabilit comunicări telefonice pertinente purtate de către învinuit cu investigatorul Vitalie Ivanov. Denisov Andrei și alte persoane ce atestă fondul învinuirii înaintate lui Cazacu Ghenadie (vol. II f.d 147-218); - procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 26 iulie 2017 investigația sub acoperire, conform căreia Coteț Leonid și-a desfășurat activitatea în calitate de investigator sub acoperire cu identitatea Vitalie Ivanov, a.n. 18.11.1982, în conformitate cu procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație s-au constatat întâlnirile lui Cazacu Ghenadie cu investigatorul sub acoperire la 04 aprilie 2017, 20 aprilie 2017 și cu persoana complice a lui Cazacu Ghenadie, Vatamanu Ion, la 31 mai 2017, în cadrul discuțiilor purtate, Cazacu Ghenadie și Vatamanu Ion susținând ca au influență asupra persoanelor publice din cadrul biroului Migrației și Azil, a promis că pentru banii primiți în sumă de 450 euro vor soluționa întrebarea cu invitațiile și permisurile de ședere pe numele cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah, în cadrul discuțiilor confirmând faptul primirii mijloacelor bănești. Măsura specială de investigație respectivă este una legală, fiind respectate normele procesuale penale la dispunerea acesteia, fiind dispusă și efectuată ulterior 15 începerii acțiunilor ilegale din partea făptuitorilor, (voL.II f.d 239-244); -procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 28.04.2017 - controlul transmiterii banilor pretinși de către Cazacu Ghenadie în sumă de 450 euro de la investigatorul sub acoperire, cât și alte mijloace bănești în valută națională și străină (vol. II f.d 252); -raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-1996 din 03.04.2017 conform căruia 2 bancnote cu nominalul de 100 euro cu seria și numărul xxxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxx, 5 bancnote cu nominalul de 50 euro cu seria și numărul xxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxx sunt confecționate din hârtie specială, cu fibre de polister încorporate în masa suportului, confecționate cu folosirea formelor de tipar de tip metalografic întreprinderea specializată în confecționarea banilor și a hârtiior de valoare (vol.II f.d 256-258). Instanța de apel, examinând probatoriul, a conchis că este dovedită indubitabil vina inculpatului Cazacu Ghenadie în comiterea traficului de influență, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 326 alin.(1) și art. 326 alin. (2), lit. b) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale. Instanța de apel a conchis că a fost dovedită pe deplin latura obiectivă a infracțiunii de trafic de influență în acțiunile inculpatului Cazacu Ghenadie, pe episodul unde figurează partea vătămată Denisov Andrei, din probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, rezultând elocvent că, Cazacu Ghenadie, în luna martie 2017, susținând influență asupra persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii din Republica Moldova, a pretins de la Denisov Andrei bani în sumă de 3000 euro, întru facilitarea eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei. Astfel, Ghenadie Cazacu întâlnindu-se cu Denisov Andrei a primit de la ultimul mijloace bănești în mărime de 1000 de euro și copiile documentelor solicitate, întru influențarea persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la eliberarea vizelor membrilor familiei lui Denisov Andrei. Declarațiile inculpatului Cazacu Ghenadie precum că, suma de bani de 1000 euro pentru persoanele care urmau să plece în SUA au fost primite pentru a achita unele taxe pentru ambasadă și pentru perfectarea actelor, au fost respinse ca fiind declarative, deoarece din probatoriul acumulat, s-a confirmat că, din suma de 1000 euro, pretinși, acceptați și primiți de la Denisov Andrei, inculpatul i-a înmânat lui Darii Vasile, pentru perfectarea/pregătirea pachetul de acte pentru ambasadă pentru membrii familiei Denisov suma de 150 euro, iar restul sumei de 850 euro au rămas 16 personal inculpatului și cu toate că inculpatul a pretins că cei 850 euro au rămas la el așteptând să se dea chitanțele pentru a achita la ambasada Americii, nu pot fi reținute ca fiind veridice, în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești, Denisov Andrei a declarat că taxele consulare au fost achitate separat, singur, au fost achitate câte 3000 lei pentru fiecare persoană. Mai mult ca atât, deși inculpatul Cazacu Ghenadie a declarat că, i-a restituit lui Denisov Andrei suma de 1000 euro, ultimul în ședința de judecată a indicat că, pretenții față de Cazacu Ghenadie are și anume banii care au fost achitați pentru taxele consulare. Instanța de apel a notat că s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Cazacu Ghenadie a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal, ca traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Cu referire la al doilea episod, instanța de apel a reținut că și în cazul dat, în acțiunile inculpatului Cazacu Ghenadie este prezentă latura obiectivă a infracțiunii de trafic de influență confirmată prin declarațiile martorului Coteț Leonid și procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 28 iulie 2017 - documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice și localizarea și urmărirea prin sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte metode cu relevarea și fixarea acțiunilor lui Cazacu Ghenadie cu investigatorul sub acoperire Vitalie Ivanov, astfel, fiind probată integral pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani de către Cazacu Ghenadie, întru facilitarea persoanelor publice din cadrul Biroului de Migrațiune și Azil, la eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah. Cu referire la afirmația avocatului precum că în speță sunt prezente acțiuni de provocare la comiterea infracțiunilor din partea lui Coteț Leonid, în colaborare cu Galușca Vadim și colaboratorii organului de urmărire penală, instanța de apel a notat că în cadrul cercetării judecătorești, atât Coteț Leonid cât și Galușca Vadim au declarat că nu se cunosc, iar prin ordonanța procurorului din 30.03.2017, a fost dispusă autorizarea efectuării în cauza penală pentru o perioadă de 30 zile a măsurii speciale de investigație – investigație sub acoperire de către agentul sub acoperire desemnat Coteț Leonid, sub identitatea de Vitalie Ivanov, măsura specială de investigație care ulterior a fost prelungită. Astfel, prin procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 26 iulie 2017, se confirmă investigația sub acoperire, conform căreia Coteț 17 Leonid și-a desfășurat activitatea în calitate de investigator sub acoperire cu identitatea Vitalie Ivanov, în conformitate cu procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație s-au constatat întâlnirile lui Cazacu Ghenadie cu investigatorul sub acoperire la 04 aprilie 2017, 20 aprilie 2017 și cu persoana complice a lui Cazacu Ghenadie - Vatamanu Ion, la 31 mai 2017, în cadrul discuțiilor purtate, Cazacu Ghenadie și Vatamanu Ion susținând că au influență asupra persoanelor publice din cadrul biroului Migrației și Azil, a promis că pentru banii primiți în sumă de 450 euro vor soluționa întrebarea cu invitațiile și permisurile de ședere pe numele cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah, în cadrul discuțiilor confirmând faptul primirii mijloacelor bănești. Colegiul a reținut că din declarațiile atât a inculpatului Cazacu Ghenadie cât și a martorului Coteț Leonid, ultimul fiind desemnat ca investigator sub acoperire sub pseudonim „Ivanov Vitalii”, rezultă că aceștia au făcut cunoștință în luna martie 2017, iar până la atribuirea lui Coteț Leonid în calitatea de investigator sub acoperire, inculpatul Cazacu Ghenadie a pretins de la acesta mijloace bănești, întru facilitarea persoanelor publice din cadrul Biroului de Migrațiune și Azil, la eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah. Totodată, s-a reținut că, investigatorul sub acoperire, trasmițând banii lui Cazacu Ghenadie, doar a confirmat faptul de pretindere a mijloacelor bănești din partea inculpatului, fapt de la care a pornit investigația, prin infiltrarea agentului sub acoperire, stabilind acțiunile concrete ale inculpatului. Potrivit materialelor cauzei date, din declarațiile lui Coteț Leonid rezultă că, după primirea banilor, Ghenadie a spus că totul o să fie bine, să aștepte peste 2-3 zile un sunet. A așteptat până în luna aprilie, s-a întâlnit cu Ghenadie care i-a comunicat că acum cu sărbătorile pascale cunoscutul lui nu prea are timp, trebuie să mai aștepte 2-3 săptămâni. Prin luna aprilie, Ghenadie l-a telefonat și i-a spus că este o persoană care îl va ajuta, deoarece el nu are timp, l-a telefonat o persoană pe nume Ion, i-a spus că trebuie mai multe acte, să deschidă niște conturi în bancă. S- au întâlnit în sect. Râșcani, i-a spus că este din partea lui Ghenadie. Astfel, organele de drept nu au intervenit activ în realizarea etapelor infracționale, iar efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea documentării și fixării lui Coteț Leonid, investigator sub acoperire, nu poate fi percepută ca o provocare, or la momentul efectuării acestei măsuri, organul de urmărire penală dispunea de informații referitoare la comiterea faptei ilicite de către inculpat, avînd în vedere că Coteț Leonid a efectuat înregistrarea convorbirilor audio dintre el și Cazacu Ghenadie, ultimul pretinzând mijloace bănești. 18 S-a reținut că, instanța de judecată la individualizarea și stabilirea categoriei pedepsei inculpatului Cazacu Ghenadie a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave și grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care anterior nu a fost condamnat și nu se află la evidența medicul psiholog sau narcolog, corect fiind stabilită pedepasa cu amendă în privința inculpatului Făcând referire la prevederile art. 196 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, suma bănească de 1000 euro, care a constituit obiectul infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, pe episodul cu Denisov Andrei, a fost restituită de către Cazacu Ghenadie către Denisov Andrei, iar, până a fi restituiți, Cazacu Ghenadie a deținut acești bani și a avut posibilitatea de a dispune de ei, bani care erau rezultați din infracțiune, fapt ce denotă că, acesta nu poate fi un impediment la confiscarea contravalorii acestora, din care considerent, a dispus confiscării în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal de la inculpatul Cazacu Ghenadie a contravalorii (echivalentul în lei) a sumei de 1 000 euro, în lei MD, conform cursului oficial al BNM la data executării deciziei ca valori valutare rezultate din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Cu privire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 20 010 lei, adică pentru salariul procurorului, hîrtie, instanța de apel a reținut că, normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi penale și anume salariul acuzatorului de stat și pentru procurarea altor rechizite, motiv pentru care a respins solicitarea respectivă.

Inculpatul Cazacu Ghenadie și avocatul Ion Lunca în numele inculpatului declară recurs ordinar comun și invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) – 12), 15), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanței și deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Cazacu Ghenadie să fie achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea recursului recurenții argumentează că: - instanțele inferioare au examinat superficial materialele cauzei penale, nu au coroborat corect probele examinate în cadrul cercetării judecătorești cu toate circumstanțele de fapt, neoferind o argumentare plauzibilă care să răstoarne poziția 19 apărării referitor la acțiunile de provocare la comiterea infracțiunilor imputate, fiind adoptată o hotărâre ilegală și neîntemeiată în condițiile în care vinovăția inculpatului nu a fost dovedită; - instanțele ierarhic inferioare nu au dat o apreciere corespunzătoare circumstanțelor de fapt și pe cale de consecință au dat o calificare juridică greșită a faptelor; - instanța de recurs urmează să se expună dacă în acțiunile și/sau inacțiunile lui Coteț Leonid se regăsesc semnele constitutive ale provocării agentului sub acoperire la comiterea infracțiunilor incriminate inculpatului Cazacu Ghenadie, iar în cazul în care nu, care acțiune sau inacțiune lipsește pentru a putea afirma prezența unei provocări la comiterea infracțiunilor incriminate inculpatului; - în urma analizei probelor, se constată că inculpatul urmează a fi achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că comiterea infracțiunilor nu ar fi fost posibilă, decât în rezultatul acțiunilor de provocare la comiterea infracțiunilor din partea lui Coteț Leonid, în colaborare cu Galușca Vadim și colaboratorii organului de urmărire penală astfel încât, faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate; - potrivit declarațiilor inculpatului Cazacu Ghenadie date la faza de urmărire penală cât și în instanța de judecată, invitația de a-l ajuta pe Coteț Leonid (Vitalie) revine martorului Galușca Vadim, care l-a și telefonat pe inculpat, cu rugămintea de a-i acorda lui Coteț Leonid suport în soluționarea unor întrebări, iar declarațiile martorilor Coteț Leonid și Galușca Vadim urmau a fi apreciate critic, deoarece versiunea martorului Coteț Leonid, precum că a primit numărul de telefon al lui Cazacu Ghenadie de la o doamnă care se afla în preajma Biroului de Migrație și Azil, nu a fost verificată de organul de urmărire penală, precum și lăsată fără apreciere; - martorul Coteț Leonid a declarat că a decis să îl apeleze pe Cazacu Ghenadie după ce o persoană de la Biroul Migrație și Azil, i-ar fi comunicat numărul de telefon al inculpatului, însă apărarea pune la dubii aceste declarații, vis-a-vis de persoana care i-a comunicat numărul de telefon al inculpatului, aceste declarații fiind expuse în așa o manieră, anume pentru a nu putea fi identificată persoana la care face trimitere agentul sub acoperire și mai cu seamă pentru a nu fi audiată această persoană, deoarece în realitate o asemenea persoană nu a existat, iar Cazacu Ghenadie nu cunoaște asemenea persoane și nici nu are careva legături; - din conținutul discuțiilor telefonice obținute din activitatea specială de investigație a organului de urmărire penală nu se confirmă că Coteț Leonid anterior 20 s-ar fi adresat la Biroul Migarație și Azil, și cum acesta a obținut numărul de telefon a lui Cazacu Ghenadie. Or, acesta, cu toate că a fost instruit de către organele de drept privind comportamentul agentului sub acoperire în cadrul investigării infracțiunilor față de persoana bănuită în comiterea infracțiunii, a dat dovadă de un compotament foarte activ și provocator, ce se demonstrează și prin faptul că în cadrul urmăririi penale nu au fost utilizate mijloace speciale în vederea inregistrării convorbirilor telefonice purtate de Coteț Leonid și Cazacu Ghenadie; - comportamentul activ și provocator se demonstrează și prin faptul că în cadrul urmăririi penale a fost audiat martorul Galușca Vadim care la fel este colaborator de poliție și se cunoștea cu Coteț Leonid care-l apela telefonic pe Cazacu Ghenadie imediat după fiecare discuție care era purtată de către Cazacu Ghenadie cu agentul sub acoperire Coteț Leonid. Acest fapt se confirmă nemijlocit și prin faptul că numărul de telefon pe care era apelat Cazacu Ghenadie îi aparținea lui Galușca Vadim; - organul de urmărire penală nu a anexat la materialele cauzei penale toate discuțiile care au avut loc între Cazacu Ghenadie și Coteț Leonid unde agentul sub acoperire Coteț Leonid îl amenință pe Cazacu Ghenadie că va avea probleme serioase dacă nu-i face invitațiile cetățenilor Iordaniei, cât și discuțiile privind restituirea sumei de 450 de euro la care Coteț Leonid fie întrerupea convorbirea telefonică sau zicea că este de acord să o primească, dar nu se prezenta la ora și locul unde conveneau să-i fie restituiți; - nu au fost elucidate circumstanțele că Leonid Coteț și-a schimbat identitatea încă din momentul când l-a apelat prima oară pe Cazacu Ghenadie, fapt confirmat de către martor în ședința de judecată, iar Galușca Vadim, ofițer superior de investigație, în cadrul IP Botanica, i-a solicitat ajutorul pentru un prieten de al său pe nume Vitalie - planul provocării fiind bine pus la punct din start. - inițiativa de a face invitații pentru cetățenii Iordaniei aparține lui Coteț Leonid, care l-a telefonat pe inculpat, obținând numărul de telefon de la o sursă care a descris-o de o manieră care nu ar permite identificarea, deși adevărul este altul, și anume că întâlnirea dintre Cazacu Ghenadie și Coteț Leonid a fost organizată de către Galușca Vadim, ofițer superior de investigație, în cadrul IP Botanica. Astfel, Coteț Leonid a venit cu inițiativa și tot el s-a prezentat sub o identitate falsă și a înregistrat convorbirile purtate cu Cazacu Ghenadie; - prin ordonanța de începere a urmăririi penale și ordonanța de punere sub învinuire, însuși organul de urmărire penală a recunoscut comportamentul activ al agentului sub acoperire în prezenta cauză penală; 21 - prezența unei provocări se demostrează nemijlocit prin aceea că organul de urmărire penală nu a identificat nici o persoană publică, sau o persoană cu funcție de demnitate publică din cadrul Biroului Migrație și Azil cu care ar fi existat careva înțelegere despre facilitarea obținerii invitațiilor pentru cetățenii Iordaniei, iar fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea comiterii faptelor de trafic de influență, Cazacu Ghenadie nu a avut intenția și nici după provocare nu a influențat vreo persoană publică; - martorii acuzării nu au relatat despre careva acțiuni ilegale din partea inculpatului, decât intermedierea pentru obținerea actelor necesare pe cale legală; - fără a fi provocat, inculpatul Cazacu Ghenadie nu putea să pretindă și nici nu ar fi acceptat careva sume bănești, fapt care nu a fost elucidat de către prima instanță deși este primordial pentru asemenea cazuri; - acuzarea nu a prezentat circumstanțe care ar vorbi despre predispunerea inculpatului să comită acte de corupere înainte de contactul cu Coteț Leonid, or, Cazacu Ghenadie a fost provocat de Coteț Leonid, care în calitatea sa de persoană privată a acționat sub supravegherea agenților statului; - lipsesc indici obiectivi că faptele ar fi fost săvârșite fără această intervenție; - acuzarea nu a demonstrat implicarea lui Cazacu Ghenadie în acte de corupție înainte de implicarea lui Coteț Leonid, iar concluziile primei instanțe la acest capitol sunt absolut eronate deoarece agentul sub acoperire Coteț Leonid în cadrul urmăririi penale a manifestat un comportament activ, instigator și provocator la comiterea infracțiunilor incriminate fapt inadmisibil în cadrul procesului de investigare a infracțiunii cu participarea agentului statului; - argumentul instanței de apel, precum că agenții statului la data sesizării nu aveau cunoștință de acțiunile inculpatului, iar pe episodul facilitării eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei, circumstanțele comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire penală în cadrul desfășurării măsurilor speciale de investigație, este unul eronat. Or, până la data sesizării organelor de poliție Coteț Leonid a avut un rol determinant în stabilirea contactului cu Cazacu Ghenadie, și anume, l-a telefonat, s-a prezentat cu o indentitate falsă, a înregistrat convorbirile purtate, iar la scurt timp, așa cum reiese din declarațiile sale, deoarece a avut anumite temeri a sesizat organele de poliție; - având în vedere că s-a invocat provocarea la comiterea infracțiunilor incriminate, se impunea clarificarea din partea primei instanțe a unor circumstanțe, și anume, ce a urmărit de fapt Coteț Leonid atunci când l-a contactat pe Cazacu 22 Ghenadie, deoarece declarațiile acestuia sunt contradictorii, în momentul în care se adresează către o persoană concretă cu o dilemă, prezentându-se cu o identitate falsă după care îi apar temerile, merge la întâlniri și înregistrează convorbirile; - prima instanță și instanța de apel, în mod eronat au pus la baza învinuirii procesul-verbal de examinare din 29.03.2017, prin care a fost supus examinării dispozitivul electronic CD-R, ridicat de către organul de urmărire penală de la Coteț Leonid cu înregistrarea convorbirilor audio înregistrate de el cu Ghenadie Cazacu din 14.03.2017 și 15.03.2017, conform căruia pe el au fost depistate două fișiere. Iar potrivit stenogramei acestora s-a constatat că, Cazacu Ghenadie pretinde mijloace bănești în mărime de 450 euro de la Coteț Leonid pentru perfectarea documentelor invitației și permiselor de ședere pe numele cetățenilor Iordaniei, susținând influență asupra persoanelor publice. Or, înregistrările au fost realizate până la pornirea urmăririi penale, fiind stocate de către Coteț Leonid fără acordul lui Cazacu Ghenadie, circumstanțe care obligau prima instanță să le excludă din probatoriul administrat de acuzare; - cu referire la episodul facilitării eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei, argumentul instanței de apel precum că circumstanțele comiterii infracțiunii au devenit cunoscute organului de urmărire penală în cadrul desfășurării măsurilor speciale de investigație, nu este unul plauzibil, din moment ce acest episod a fost documentat ca rezultat al provocării lui Cazacu Ghenadie; - din declarațiile martorului Denisov Andrei este evident comportamentul activ și provocator al polițiștilor de a-l determina pe Denisov Andrei să scrie plângere împotriva lui Cazacu Ghenadie pentru ca învinuirea acestuia să conțină două capete de acuzare, iar poziția procurorului să fie mai convingătoare în fața instanței de judecată; - în lipsa acțiunilor agentului sub acoperire, a activității speciale de investigație efectuată în această cauză penală de către organul de urmărire penală și în lipsa presiunilor poliției pe martorul Denisov Andrei de a scrie plângere împotriva lui Cazacu Ghenadie, pretinsele acțiuni infracționale suspectate de către organul de urmărire penală împotriva inculpatului, nu au fost demonstrate de către procuror; - instanțele inferioare nu au verificat existența provocării prin prisma întrunirii condiților cumulative: 1) acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui denunțător; 2) lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită 23 fără această intervenție (nu au fost realizate acte de pregătire, persoana nu a fost dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului sau, după caz, cu persoane private care acționează sub supravegherea statului); 3) nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea statului; - probele acumulate de partea acuzării în vederea demonstrării vinovăției inculpatului au fost obținute prin provocare și nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Prin alte cuvinte, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se constată admiterea unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității procedurii desfășurate în privința persoanei deferite judecății. În virtutea efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 din Codul de procedură penală, obligă instanța de control judiciar ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, iar în temeiul celor prescrise de art. 417 alin. (l) pct. 8) din același Cod, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelurilor și temeiurile, care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea lor, precum și motivele adoptării unei atare soluții. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit 24 instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din cererea de recurs declarată, se constată că criticele recurenților, în esență, se referă la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că nu au fost înlăturate toate dubiile privind vinovăția inculpaților, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apel și anume a argumentelor privind nulitatea probelor obținute în urma provocării, nefiind stabilite temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat, ca nefondat. Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele recurenților, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de avocat și admiterea apelului procurorului în partea confiscării sumei de 1000 euro, cu menținerea sentinței de condamnare în parte, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale. Deși a dispus admiterea apelului declarat de procuror, pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispus confiscarea în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, de la inculpatul Cazacu Ghenadie a contravalorii (echivalentul în lei) a sumei de 1 000 euro, în lei MD, conform cursului oficial al BNM la data executării deciziei, ca valori valutare rezultate din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, a omis să dea o motivare corespunzătoare acestei soluții, or aceasta doar a invocat prevederile art. 196 alin. (2) Cod penal, urmate de conținutul normei art. 106 alin. (2) Cod penal, după care a indicat că „suma de 1000 euro, 25 care a constituit obiectul infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, pe episodul cu Denisov Andrei, a fost restituită de către Cazacu Ghenadie către Denisov Andrei, or, până a fi restituiți, Cazacu Ghenadie a deținut acești bani și a avut posibilitatea de a dispune de ei, bani care erau rezultați din infracțiune, fapt ce denotă că, nu poate fi un impediment la confiscarea contravalorii acestora…”. Se reține că această motivare este una insuficientă și evazivă, ce nu corespunde exigențelor impuse de art. 6 CEDO care să garanteze participanților dreptul la un proces echitabil. Cercetând materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de fond la pronunțarea sentinței a comis o eroare, care ulterior a fost preluată de către instanța de apel prin menținerea acesteia fără modificări în partea respectivă. Potrivit textului incriminator, inculpatul de fapt, a fost pus sub învinuire pentru că: „ prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vatamanu Ion, la 14 martie 2017, susținând influență asupra persoanelor din cadrul Biroului de Migrațiune și Azil pe lângă Ministerul Afacerilor Interne, în competența cărora este eliberarea permiselor de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor străini, a pretins de la investigatorul sub acoperire Coteț Leonid bani în sumă de 450 euro […]. În continuarea acțiunilor sale, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vatamanu Ion, la 04 aprilie 2017, în jurul orei 14.00, Cazacu Ghenadie a primit de la investigatorul sub acoperire bani în sumă de 450 euro […], susținând influența asupra persoanelor publice din cadrul Biroului Migrației și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, pentru soluționarea eliberării invitației și permisului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Iordaniei Khaldoon Mohammad și Hasan Jumah” Acțiunile descrise supra, de către partea acuzării au fost încadrate juridic în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, săvârșite de două persoane. La fel, inculpatul a fost pus sub învinuire și pentru faptul că în luna martie 2017, susținând influență asupra persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii din Republica Moldova, fiind la stația PECO amplasată pe str. Albișoara din mun. Chișinău a pretins de la Denisov Andrei bani în sumă de 3000 euro, întru facilitarea eliberării vizei în Statele Unite ale Americii membrilor familiei lui Denisov Andrei. 26 Aproximativ peste câteva zile, Ghenadie Cazacu în continuarea acțiunilor sale infracționale, având scopul primirii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin de la Denisov Andrei, a convenit cu ultimul să se întâlnească în preajma aceleiași stații PECO de pe str. Albișoara din mun. Chișinău. În aceiași zi, Ghenadie Cazacu întâlnindu-se cu Denisov Andrei a primit de la ultimul mijloace bănești în mărime de 1000 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale din Moldova , constituie 21035 lei MD și copiile documentelor solicitate, întru influențarea persoanelor publice străine din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la eliberarea vizelor membrilor familiei lui Denisov Andrei. Acțiunile descrise supra, de către partea acuzării au fost încadrate juridic în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. În materie penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile aduse unei persoane și implicit cu privire la încadrarea juridică a faptei pe care instanța o poate reține împotriva sa, este o condiție esențială a echității procedurii. Așadar, actul de învinuire urma să conțină descrierea detaliată a fiecărei acțiuni imputabilă inculpatului, cu arătarea concretă a modalităților normative de realizare a acțiunii prejudiciabile, adică a laturii obiective, a infracțiunii prescrise de art. 326 Cod penal, ceea ce la caz nu se constată. Or, partea acuzării, i-a incriminat inculpatului pe ambele episoade că „are influență asupra persoanelor publice” în loc de „susține că are influență” așa cum este descrisă fapta cât și „acceptarea” mijloacelor bănești, care nici nu a fost descrisă în fapt, ca fiind comisă de inculpat. Astfel, se reține că, instanțele de fond deși urmau să verifice minuțios aspectele factologice ale învinuirii în coroborare cu încadrarea juridică a faptei imputată inculpatului, nu au evidențiat aceste momente în hotărârile judecătorești adoptate. De fapt, instanțele, neraportând învinuirea înaintată inculpatului la prevederile art. 325 Cod de procedură penală, au constatat faptele așa cum au fost descrise acestea în rechizitoriu, concluzionând că inculpatul a comis infracțiunile prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea 27 acțiuni au fost sau nu săvârșite, săvârșite de două persoane și în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, ca trafic de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal de bani pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență asupra unei persoane publice străine, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, indicând că vinovăția acestuia a fost dovedită indubitabil prin probatoriul administrat și cercetat în cadrul ședințelor de judecată. Concomitent se reține că, instanțele inferioare la constatarea faptei pe primul episod, ca fiind comisă de Cazacu Ghenadie, a admis încălcarea prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală și sub aspectul că judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire, constatând că Cazacu Ghenadie, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vatamanu Ion la 14 martie 2017….” și că „În continuarea acțiunilor sale, Ghenadie Cazacu, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu cet. Vatamanu Ion…”, astfel a constatat fapta, ca fiind comisă și de Vatamanu Ion, fără a ține cont de faptul că potrivit rechizitoriului, acesta nu a fost pus sub învinuire în prezenta cauză penală. Or, prin ordonanța din 26 decembrie 2017 (f.d. 1, vol. I) s-a dispus disjungerea din cauza penală nr. 2017978106, cauza penală nr. 2017978496, în privința lui Cazacu Ghenadie, în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) și art. 326 alin. (1) Cod penal. Raționamentele expuse mai sus, se bazează și pe jurisprudența națională, potrivit cărei sentința nu trebuie să conțină formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăția altor persoane pentru săvârșirea infracțiunii. Dacă cauza în privința mai multor învinuiți este disjunsă într-o procedură separată, în sentință se indică despre săvârșirea infracțiunii de către inculpat împreună cu alte persoane, fără precizarea numelui și prenumelui lor (pct. 5. din Hotărârea Plenului CSJ nr. 5 din 19.06.2006, privind sentința judecătorească). Conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței [MC] nr. 28 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat. Procesul penal trebuie să fie guvernat de principii fundamentale, cum ar fi, „legalitatea, prezumția nevinovăției, principiul aflării adevărului, principiul oficialității, garantarea libertății și siguranței persoanei, garantarea dreptului la apărare, dreptul la un proces echitabil, egalitatea părților în proces.” Astfel, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a menționat în repetate rânduri că, statele semnatare și-au asumat obligații de natură să asigure ca drepturile garantate de Convenție să fie concrete și efective, nu teoretice și iluzorii, iar cele cuprinse în art. 6 au tocmai acest scop: efectivitatea dreptului la un proces echitabil, impunându-se statelor o obligație de rezultat: adoptarea în ordinea juridică internă a măsurilor corespunzătoare și a mijloacelor necesare realizării acestei obligații (cauza Prince Hans-Adam II de Liechttenstein vs Allemagne din 12 iulie 2001). Se atestă că prin hotărârea din 01 iulie 2014 în cauza Pareniuc vs. Republica Moldova, CtEDO a constatat violarea art. 6 §1 din Convenție, care s-a manifestat prin faptul că procesul penal împotriva lui Pareniuc nu a fost echitabil, astfel, CtEDO a reamintit că admisibilitatea și evaluarea probelor constituie un aspect care este reglementat de legislația națională și că, în principiu, instanțelor judecătorești naționale le revine obligația de a le aprecia (Van Mechelen și alții c. Olandei, 23.04.1997). Totuși, admiterea unor probe poate să conducă la inechitatea unui proces. În cazul, obținerii probelor ca urmare a unei provocări sau înscenări din partea poliției și în acest sens, CtEDO a statuat în cauza Teixeira de Castro vs Portugalia că, dreptul la un proces echitabil ar putea fi încălcat în cazul în care colaboratorii de poliție nu s-au limitat la investigarea activității infracționale ale unui suspect într-un mod esențialmente pasiv, însă au exercitat o influență pentru a provoca săvârșirea unei infracțiuni, care, în caz contrar, nu ar fi fost comisă. În cauza Vanyan vs Rusia, hotărârea din 15 decembrie 2005, CtEDO a constatat că problema provocării poate fi pusă chiar și în situațiile în care activitatea respectivă a fost efectuată de către o persoană privată care a acționat ca un agent sub acoperire, în timp ce aceasta a fost de fapt organizată și condusă de către colaboratorii de poliție. Având în vedere importanța principiilor indicate supra, CtEDO a constatat în cauza Ramanauskas vs Lituania, hotărârea din 05 februarie 2008 că, în cazul în care un acuzat susține că a fost provocat la săvârșirea unei infracțiuni, instanțele judecătorești trebuie să examineze minuțios materialele dosarului, deoarece pentru 29 a îndeplini cerința unui proces echitabil în sensul articolului 6 §1 din Convenție toate probele obținute în rezultatul provocării de către poliție trebuie să fie excluse. În cele din urmă, dacă informația prezentată de către organele de urmărire penală nu permite Curții să conchidă că reclamantul a fost subiectul unei provocări din partea poliției, este esențial ca în fiecare cauză Curtea să examineze calitatea evaluării de către instanțele naționale a pretinsei provocări și să se asigure că acestea au respectat în mod corespunzător drepturile acuzatului la apărare, în special dreptul la o procedură contradictorie și la egalitatea armelor (cauza Edward Lewis și Lewis c. Regatului Unit). Totodată, în cauza Sandu vs. Republica Moldova din 11 februarie 2014, de către CtEDO a fost constatată încălcarea art. 6 §1 din Convenție, din cauza lipsei de echitate procedurală la nivel național. În calitate de încălcare Curtea a evidențiat faptul că deși în cauza respectivă instanțele naționale au avut temei să bănuiască că a avut loc o provocare, acestea nu au apreciat elementele de fapt și de drept care ar fi putut să le ajute să distingă provocarea de la o formă legală a unei activități de investigații, la fel Curtea a mai indicat că art. 6 §1 din Convenție a fost încălcat și prin utilizarea probelor administrate prin implicarea activă a lui C. sub conducerea poliției pentru a justifica condamnarea reclamantului, fără a se examina credibilitatea lui și posibilitatea provocării de către C. a lui Sandu V. la corupere pasivă din careva motive ascunse. Astfel, verificând materialele cauzei în raport cu temeiurile de recurs indicate de recurenți și motivele invocate în susținerea acestor temeiuri, precum că probele prezentate de acuzare nu pot fi admise ca probe și nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, fiind obținute în urma provocării la săvârșirea infracțiunii, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la judecarea apelurilor declarate nu a respectat întocmai prevederile art. 413-416 Cod de procedură penală, nu a ținut cont de jurisprudența relevantă a CtEDO în coraport cu art. 6 CEDO, și pripit, fără a da o motivare corespunzătoare bazată pe examinarea minuțioasă a materialelor dosarului, a respins argumentele apărării privind săvârșirea infracțiunii în urma provocării. Or, pentru a îndeplini cerința unui proces echitabil în sensul articolului 6 §1 din Convenție este esențial ca instanțele de fond să evalueze calitativ argumentele apărării privind existența unei provocări la săvârșirea infracțiunii cu respectarea în mod corespunzător a drepturilor acuzatului la apărare. În continuare, Colegiul penal lărgit, luând în considerare jurisprudența CtEDO enunțată supra, atestă că în situația în care un acuzat susține că a fost provocat la săvârșirea unei infracțiuni, instanțele judecătorești trebuie să examineze minuțios materialele cauzei penale, deoarece pentru a îndeplini cerința 30 unui proces echitabil, toate probele obținute în rezultatul provocării de către organul de urmărire penală trebuie să fie excluse. Pentru a verifica dacă persoana a fost provocată să săvârșească infracțiunea, instanțele judecătorești trebuie să stabilească dacă ea putea fi în mod rezonabil considerată ca fiind implicată în activitatea infracțională respectivă până la implicarea organului de urmărire penală. La fel, este de menționat că în cazul în care implicarea organului de urmărire penală se limitează la asistarea unei persoane, la înregistrarea săvârșirii unei acțiuni ilegale de către o altă persoană privată, factorul determinant rămâne a fi comportamentul celor două persoane (Miliniene c. Lituaniei nr. 74355/01, §39, 24 iunie 2008). Prin urmare, întrucât inculpatul Cazacu Ghenadie a invocat constant pe parcursul procesului penal argumentul provocării la săvârșirea infracțiunii, instanța de apel urma să dea apreciere comportamentului și declarațiilor martorului Coteț Leonid, ale martorului Galușca Vadim, ale părții vătămate Denisov Andrei și a inculpatului Cazacu Ghenadie, sub aspectele invocate de apărare în prezenta cauză, în coraport și prin prisma jurisprudenței relevante a CtEDO în cauzele menționate supra, în vederea confirmării sau infirmării factorului provocării la săvârșirea infracțiunii în prezenta speță. În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel urma să afirme sau să infirme prezența provocării în urma verificării întrunirii următoarelor condițiil cumulative: - acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui denunțător; - lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită fără această intervenție a agenților statului, care nu s-au limitat la investigarea activității infracționale ale unui suspect într-un mod esențialmente pasiv, însă au exercitat o influență pentru a provoca săvârșirea unei infracțiuni; - nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea agenților statului. Având în vedere faptul că de la începutul examinării cauzei în prima instanță, precum și în instanța de apel și în instanța de recurs ordinar, s-a invocat de partea apărării prezența provocării în speță, este fundamental de stabilit credibilitatea declarațiilor martorului Coteț Leonid, precum și prezența sau lipsa calităților de 31 colaborator confidențial (agent al statului) al acestuia, înainte de începerea urmăririi penale, precum și ulterior, la efectuarea acțiunilor de urmărire penală. Omisiunea instanței de apel de a face o analiză amplă asupra tuturor circumstanțelor cauzei și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, care confirmă sau infirmă vinovăția inculpatului de cele incriminate, cât și asupra argumentelor invocate în apel este cu certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea cauzei. Statuările ce preced, denotă cu certitudine că, la caz, instanța de apel în linii generale a analizat aspectele învinuirii aduse inculpatului. Rezumând cele menționate, se constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărâri, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursul ordinar declarat în comun de către inculpatul Cazacu Ghenadie și avocatul Ion Lunca în numele inculpatului Cazacu Ghenadie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2020, în 32 cauza penală privindu-l pe Cazacu Ghenadie Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 03 septembrie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion Judecător Craiu Nicolae Judecător Burduh Victor 33