1ra-1583/2023 — art. 324 alin.2 lit.c, 326 alin.1

Igor Graur a fost apărat în recurs de avocatul Daniel Ghidirim.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Igor Graur a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) și 326 alin. (1) Cod penal, iar în privința unui alt episod privind art. 326 alin. (1) Cod penal procesul penal a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. La 23 mai 2023, instanța de apel a respins apelul procurorului și a menținut sentința.

La 09 august 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Inga Pascari, a depus recurs în care solicită casarea decizie instanței de apel în latura pedepsei și remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 21 iunie 2020 și s-a finalizat la 01 aprilie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 mai 2021 – 29 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 23 decembrie 2022 și 23 mai 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 18 septembrie 2023. ÎN FAPT

Igor Graur a fost învinuit că, în perioada 19-22 iunie 2020, în calitate de ofițer superior de poliție la Sectorul de Poliție nr. 5 din Soroca, a extorcat bani de la Alexandru Zubco, care era suspect într-o cauză penală. Graur a pretins inițial 5.000 lei și, apoi, 10.000 de lei, sub pretextul că aceștia erau necesari pentru a influența un procuror să adopte o decizie favorabilă lui Alexandru Zubco. Deoarece Alexandru Zubco nu avea suma solicitată, Igor Graur l-a convins să obțină un împrumut de 10.000 de lei de la o instituție de microfinanțare. La 22 iunie 2020, Alexandru Zubco a semnat un contract de împrumut și a primit 9.700 de lei, pe care i-a dat imediat lui Igor Graur în schimbul promisiunii că acesta va influența procurorul în cazul său. Acțiunile lui Igor Graur au fost calificate conform art. 326 alin. (1) Cod penal (trafic de influență). 1

Igor Graur a mai fost învinuit că, în luna mai 2013, în calitate de ofițer superior de poliție la Sectorul de Poliție nr. 5 din Soroca, a extorcat 950 de euro (aproximativ 16.060 de lei) de la Andrei Fornea. Igor Graur a pretins banii sub pretextul sunt necesari pentru a-l ajuta pe Andrei Fornea să evite răspunderea penală pentru un accident rutier în care a fost implicat pe 26 mai 2013. După primirea banilor, Andrei Fornea a fost sancționat contravențional la o amendă de 2.600 de lei. Acțiunile date ale lui Igor Graur de asemenea au fost calificate conform art. 326 alin. (1) Cod penal.

Igor Graur a mai fost învinuit că, în perioada februarie-martie 2020, fiind ofițer superior de sector al Poliției din Soroca, în contextul unei anchete privind maltratarea cetățeanului Nina Zubco, a extorcat 5.000 de lei de la Valentina Zolotari, amenințând-o cu transmiterea materialelor pentru pornirea cauze penale dacă nu va plăti. După ce a aflat că Valentina Zolotari nu dispune de mijloace financiare, Igor Graur a convins-o pe ultima să i-a un împrumut de 6.000 de lei de la o instituție de microfinanțare. La 26 februarie 2020, ea a obținut mijloacele financiare și i-a transmis 4.000 de lei lui Igor Graur. Pentru a-și îndeplini promisiunea, la 03 martie 2020, Igor Graur a întocmit un proces-verbal cu privire la constatarea contravenție prevăzute de art. 78 Cod contravențional, aplicând lui Valentina Zolotari o amendă de 750 de lei. Acțiunile date ale lui Igor Graur au fost calificate conform art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (corupția pasivă).

La 29 noiembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central, Igor Graur a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii: Episodul Recunoscut vinovat de Pedeapsa (cu aplicarea art. comiterea infracțiunii 3641 alin. (8) CPP) partea vătămată art. 326 alin. (1) Cod șase luni de închisoare Alexandru Zubco penal partea vătămată art. 326 alin. (1) Cod liberare de răspundere penală Andrei Fornea penal deoarece a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, cu încetarea procesului penal partea vătămată art. 324 alin. (2) lit. c) trei ani și patru luni de Valentina Cod penal închisoare, amendă de 4.500 Zolotari unități convenționale (225.000 lei) și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele MAI pe un termen de șapte ani. art. 84 alin. (1) Cod trei ani șase luni închisoare, penal amendă în mărime de 4500 unități convenționale (225.000 lei), și privarea de dreptul de a 2 ocupa funcții publice în organele MAI pe un termen de șapte ani. art. 90 Cod penal suspendarea pedepsei cu închisoare cu termen de probațiune de trei ani.

Instanța de judecată a admis acțiunea civilă și a încasat de la Igor Graur în beneficiul lui Alexandru Zubco suma de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu material și, în folosul statului, cheltuielile judiciare în mărime de 2.100 de lei. În temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost dispusă confiscarea de la Igor Graur în beneficiul statului a sumelor de 16.060 de lei și 4.000 de lei, reprezentând mijloacele bănești obținute din activitatea infracțională. Graur a acceptat să restituie prejudiciul suferit de Alexandru Zubco. Instanța a suspendat executarea pedepsei cu închisoarea deoarece inculpatul nu a mai avut antecedente penale, și- a recunoscut vina, a exprimat căință sinceră, nu reprezintă un pericol social sporit, iar partea vătămată nu are pretenții față de el.

La 01 decembrie 2022, procurorul în PCCOCS, Elena Lisnic, a depus apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri prin care Igor Graur să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate. În baza art. 326 alin. (1) Cod penal, procurorul a solicitat stabilirea реdерsei de trei ani închisoare, сu privarea de dreptul de а ocupa funcții publice în organele MAI ре termen trei ani, iar în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal - pedeapsa de șase ani închisoare și amendă în mărime de 8.000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de а ocupa funcții publice în organele MAI ре termen de opt ani. În baza аrt. 84 alin. (1) Cod penal, procurorul a solicitat stabilirea lui Igor Grаur a pedepsei definitive sub formă de opt ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, аmеndă în mărime de 8.000 de unități convenționale și privarea de dreptul de а осuра funcții în organele MAI un tеrmеn de nouă ani. Procurorul susține că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă și inechitabilă în raport cu faptele comise și prejudiciile aduse părților vătămate, iar instanța de judecată nu a apreciat corespunzător gravitatea infracțiunii, motivul acesteia, personalitatea inculpatului și circumstanțele care pot atenua sau agrava răspunderea. Potrivit procurorului, instanța de fond nu a ținut cont de abuzul de funcție al inculpatului, care a folosit statutul său pentru a comite infracțiuni. De asemenea, Igor Graur nu a recunoscut vina pe parcursul urmăririi penale și nu a încercat să compenseze prejudiciul cauzat.

La 23 mai 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul procurorului și a menținut sentința instanței de fond. Instanța de apel a notat că nu au fost prezentate motive convingătoare pentru modificarea pedepsei. Ea a concluzionat că instanța de fond a aplicat o pedeapsă proporțională, luând în considerare personalitatea lui Igor Graur, care nu avea antecedente penale și a recunoscut faptele. Instanța de apel a mai subliniat că o pedeapsă mai aspră ar fi ineficientă, generând doar 3 resentimente și neîncredere în sistemul de justiție. Decizia motivată a fost pronunțată la 25 iulie 2023.

La 09 august 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Inga Pascari, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. Recurentul solicită casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, deoarece aplicarea art. 90 Cod penal nu este justificată. Potrivit recursului, Igor Graur a comis o infracțiune gravă, iar pedeapsa ar trebui să aibă un rol de corectare și reeducare și de restabilire a echității sociale și de prevenire a infracțiunilor. Instanța de fond și apel nu au ținut cont de gravitatea faptei și de circumstanțele care ar justifica o pedeapsă mai aspră. Inculpatul nu a colaborat în cadrul anchetei și nu a recunoscut vina la etapa urmăririi penale, iar recunoașterea vinei în instanță nu ar trebui considerată o circumstanță atenuantă.

La 18 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței la recurs. Până în prezent, apărarea nu a depus referință la recursul procurorului.

Modul de examinare a recursurilor împotriva deciziilor instanțelor de apel a fost modificat prin Legea nr. 246/2023, în vigoare din 01 septembrie 2023. Conform art. XI alin. (3) al acestei legi: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: ... 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 4 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; 16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.”

Articolul 432 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) Instanța de recurs examinează admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar.”

Articolul 434 Cod de procedură penală prevede următoarele. „Judecând recursul, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii atacate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 427.”

Conform sensului art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, judecătorul emite actul de dispoziție conform legii procesuale penale în vigoare la ziua emiterii lui, iar alin. (2) al aceluiași articol permite caracterul ultraactiv al legii procesual - penale, însă doar cu condiția că caracterul ultraactiv este prevăzut de legea nouă. Legea nr. 246/2023, în vigoare din 01 septembrie 2023, a schimbat fundamental temeiurile și procedura de judecare a recursurilor împotriva deciziilor instanței de apel, iar această legea conține o normă de acordare a caracterului ultraactiv al prevederilor abrogate prin Legea 246/2023, însă norma în cauză se referă doar la temeiurile de recurs. Prin urmare, toate celelalte schimbări aduse procedurii de examinare a recursurilor prin Legea nr. 246/2023, inclusiv cele privind admisibilitatea recursului, limitele judecării recursului și decizia instanței de recurs, se vor aplica și recursurilor care au fost declarate până la 01 septembrie 2023.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Această normă nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. Ea nu permite instanței de recurs nici să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală. Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul.

Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) din Codul de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Aceste temeiuri se referă la motivarea deciziei instanței de apel, precum și la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Procurorul nu contestă vinovăția, însă nu este de acord cu suspendare condiționată a executării pedepsei cu închisoarea. Interpretarea sistemică a temeiurilor de recurs sugerează că orice critică adusă motivării pedepsei aplicate de judecător urmează a fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) 5 pct. 10) Cod de procedură penală. O interpretare potrivit căreia motivarea pedepsei aplicate poate fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală ar lipsi art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală de orice aplicabilitate practică, ceea ce este inadmisibil (mutatis mutandis, încheierea Curții Supreme de Justiție în cauza nr. 1ra-1152/2023). Prin urmare, recursul depus va fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Referitor la temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, completul reiterează că norma respectivă se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Din alin. (1) al acestui articol rezultă că în recurs sunt reparate doar „erorile de drept”. Prin urmare, doar în cazul individualizării sancțiunii contrar prevederilor legale există temeiul de recurs prevăzut de pct. 10). Procurorul nu a menționat prevederile legale care au fost încălcate de către instanța de fond și apel atunci când au suspendat executarea pedepsei cu închisoarea (art. 90 Cod penal). Recurentul doar își exprimă dezacordul cu această decizie. Aplicarea art. 90 Cod penal ține de discreția judecătorului. Instanța poate admite recursul în temeiul pct. 10), doar atunci când nu sunt întrunite condițiile legale pentru aplicarea art. 90 Cod penal. Asemenea argumente nu au fost invocate. Ponderea circumstanțelor atenuante sau agravante la stabilirea pedepsei ține de examinarea fondului cauzei, care, de regulă, nu este examinat în recurs de către Curtea Supremă de Justiție.

Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. Completul de asemenea notează că procurorul nu a invocat argumente care s-ar încadra în temeiul prevăzut a data depunerii recursului de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului în Procuratura de circumscripție Bălți, Inga Pascari, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 mai 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Vladislav Gribincea 6