1ra-1583/2023 — art. 324 alin.2 lit.c, 326 alin.1

1ra-1583/2023 — art. 324 alin.2 lit.c, 326 alin.1 (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

învinuirea lui

Igor Graur

(art. 324 alin. (2) lit. c), 326 alin. (1), 326 alin. (1) Cod penal)

(Dosarul nr. 1ra-1583/2023

Nr. PIGD 1-21065266-01-1ra-18092023)

Art. 427 alin. (1) pct. 6) 10) CPP (versiunea până la 1 septembrie 2023)

– relația dintre cele două temeiuri de recurs și înțelesul temeiului de

recurs prevăzut la pct. 10); dezacordul cu aplicarea cu respectarea legii

a art. 90 CP și corectitudinea aprecierii circumstanțelor atenuante și

agravante la stabilirea pedepsei nu se încadrează în temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) sau 10) CPP.

06 noiembrie 2024

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Instanța de fond: Ghenadie Purici

Instanța de apel: Ion Talpa, Svetlana Șleahtițki, Oxana Mironov

Textul corespunde originalului

Judecând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui

Igor Graur,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stella Bleșceaga, Președinte,

Ghenadie Eremciuc,

Vladislav Gribincea, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

temeiul art. 324 alin. (2) lit. c), 326 alin. (1) (două episoade) Cod penal, de corupție

pasivă și trafic de influență.

conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Igor Graur a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) și 326 alin.

(1) Cod penal, iar în privința unui alt episod privind art. 326 alin. (1) Cod penal

procesul penal a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală. La 23 mai 2023, instanța de apel a respins apelul

procurorului și a menținut sentința.

Pascari, a depus recurs în care solicită casarea decizie instanței de apel în latura

pedepsei și remiterea cauzei la rejudecare.

finalizat la 01 aprilie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 mai

2021 – 29 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 23 decembrie

2022 și 23 mai 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 18

septembrie 2023.

ÎN FAPT

ofițer superior de poliție la Sectorul de Poliție nr. 5 din Soroca, a extorcat bani de

la Alexandru Zubco, care era suspect într-o cauză penală. Graur a pretins inițial

5.000 lei și, apoi, 10.000 de lei, sub pretextul că aceștia erau necesari pentru a

influența un procuror să adopte o decizie favorabilă lui Alexandru Zubco.

Deoarece Alexandru Zubco nu avea suma solicitată, Igor Graur l-a convins să

obțină un împrumut de 10.000 de lei de la o instituție de microfinanțare. La 22

iunie 2020, Alexandru Zubco a semnat un contract de împrumut și a primit 9.700

de lei, pe care i-a dat imediat lui Igor Graur în schimbul promisiunii că acesta va

influența procurorul în cazul său. Acțiunile lui Igor Graur au fost calificate

conform art. 326 alin. (1) Cod penal (trafic de influență).

1

superior de poliție la Sectorul de Poliție nr. 5 din Soroca, a extorcat 950 de euro

(aproximativ 16.060 de lei) de la Andrei Fornea. Igor Graur a pretins banii sub

pretextul sunt necesari pentru a-l ajuta pe Andrei Fornea să evite răspunderea

penală pentru un accident rutier în care a fost implicat pe 26 mai 2013. După

primirea banilor, Andrei Fornea a fost sancționat contravențional la o amendă de

2.600 de lei. Acțiunile date ale lui Igor Graur de asemenea au fost calificate

conform art. 326 alin. (1) Cod penal.

ofițer superior de sector al Poliției din Soroca, în contextul unei anchete privind

maltratarea cetățeanului Nina Zubco, a extorcat 5.000 de lei de la Valentina

Zolotari, amenințând-o cu transmiterea materialelor pentru pornirea cauze penale

dacă nu va plăti. După ce a aflat că Valentina Zolotari nu dispune de mijloace

financiare, Igor Graur a convins-o pe ultima să i-a un împrumut de 6.000 de lei de

la o instituție de microfinanțare. La 26 februarie 2020, ea a obținut mijloacele

financiare și i-a transmis 4.000 de lei lui Igor Graur. Pentru a-și îndeplini

promisiunea, la 03 martie 2020, Igor Graur a întocmit un proces-verbal cu privire

la constatarea contravenție prevăzute de art. 78 Cod contravențional, aplicând lui

Valentina Zolotari o amendă de 750 de lei. Acțiunile date ale lui Igor Graur au fost

calificate conform art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (corupția pasivă).

Igor Graur a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii:

Episodul Recunoscut vinovat de Pedeapsa (cu aplicarea art.

comiterea infracțiunii 3641 alin. (8) CPP)

partea vătămată art. 326 alin. (1) Cod șase luni de închisoare

Alexandru Zubco penal

partea vătămată art. 326 alin. (1) Cod liberare de răspundere penală

Andrei Fornea penal deoarece a expirat termenul de

prescripție de tragere la

răspundere penală, cu încetarea

procesului penal

partea vătămată art. 324 alin. (2) lit. c) trei ani și patru luni de

Valentina Cod penal închisoare, amendă de 4.500

Zolotari unități convenționale (225.000

lei) și privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice în organele

MAI pe un termen de șapte ani.

art. 84 alin. (1) Cod trei ani șase luni închisoare,

penal amendă în mărime de 4500

unități convenționale (225.000

lei), și privarea de dreptul de a

2

ocupa funcții publice în organele

MAI pe un termen de șapte ani.

art. 90 Cod penal suspendarea pedepsei cu

închisoare cu termen de

probațiune de trei ani.

beneficiul lui Alexandru Zubco suma de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu

material și, în folosul statului, cheltuielile judiciare în mărime de 2.100 de lei. În

temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost dispusă confiscarea de la Igor

Graur în beneficiul statului a sumelor de 16.060 de lei și 4.000 de lei, reprezentând

mijloacele bănești obținute din activitatea infracțională. Graur a acceptat să

restituie prejudiciul suferit de Alexandru Zubco. Instanța a suspendat executarea

pedepsei cu închisoarea deoarece inculpatul nu a mai avut antecedente penale, și-

a recunoscut vina, a exprimat căință sinceră, nu reprezintă un pericol social sporit,

iar partea vătămată nu are pretenții față de el.

solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri prin

care Igor Graur să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate.

În baza art. 326 alin. (1) Cod penal, procurorul a solicitat stabilirea реdерsei de

trei ani închisoare, сu privarea de dreptul de а ocupa funcții publice în organele

MAI ре termen trei ani, iar în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal - pedeapsa de

șase ani închisoare și amendă în mărime de 8.000 de unități convenționale, cu

privarea de dreptul de а ocupa funcții publice în organele MAI ре termen de opt

ani. În baza аrt. 84 alin. (1) Cod penal, procurorul a solicitat stabilirea lui Igor

Grаur a pedepsei definitive sub formă de opt ani închisoare cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, аmеndă în mărime de 8.000 de unități convenționale

și privarea de dreptul de а осuра funcții în organele MAI un tеrmеn de nouă ani.

Procurorul susține că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă și inechitabilă

în raport cu faptele comise și prejudiciile aduse părților vătămate, iar instanța de

judecată nu a apreciat corespunzător gravitatea infracțiunii, motivul acesteia,

personalitatea inculpatului și circumstanțele care pot atenua sau agrava

răspunderea. Potrivit procurorului, instanța de fond nu a ținut cont de abuzul de

funcție al inculpatului, care a folosit statutul său pentru a comite infracțiuni. De

asemenea, Igor Graur nu a recunoscut vina pe parcursul urmăririi penale și nu a

încercat să compenseze prejudiciul cauzat.

menținut sentința instanței de fond. Instanța de apel a notat că nu au fost prezentate

motive convingătoare pentru modificarea pedepsei. Ea a concluzionat că instanța

de fond a aplicat o pedeapsă proporțională, luând în considerare personalitatea lui

Igor Graur, care nu avea antecedente penale și a recunoscut faptele. Instanța de

apel a mai subliniat că o pedeapsă mai aspră ar fi ineficientă, generând doar

3

resentimente și neîncredere în sistemul de justiție. Decizia motivată a fost

pronunțată la 25 iulie 2023.

Pascari, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală. Recurentul solicită casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță, deoarece aplicarea art. 90 Cod penal nu este

justificată. Potrivit recursului, Igor Graur a comis o infracțiune gravă, iar pedeapsa

ar trebui să aibă un rol de corectare și reeducare și de restabilire a echității sociale

și de prevenire a infracțiunilor. Instanța de fond și apel nu au ținut cont de

gravitatea faptei și de circumstanțele care ar justifica o pedeapsă mai aspră.

Inculpatul nu a colaborat în cadrul anchetei și nu a recunoscut vina la etapa

urmăririi penale, iar recunoașterea vinei în instanță nu ar trebui considerată o

circumstanță atenuantă.

depunerea referinței la recurs. Până în prezent, apărarea nu a depus referință la

recursul procurorului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în

timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

(2) Legea procesuală penală poate avea efect ultraactiv, adică dispozițiile ei,

în perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală, pot rămâne

aplicabile acțiunilor procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul

ultraactiv se stipulează în legea nouă.”

a fost modificat prin Legea nr. 246/2023, în vigoare din 01 septembrie 2023.

Conform art. XI alin. (3) al acestei legi:

„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.”

partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea:

„(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri:

...

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței;

4

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.”

„(1) Instanța de recurs examinează admisibilitatea recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor

din dosar.”

„Judecând recursul, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea

hotărârii atacate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 427.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivate a instanței de apel, adică a fost depus în termen.

actul de dispoziție conform legii procesuale penale în vigoare la ziua emiterii lui,

iar alin. (2) al aceluiași articol permite caracterul ultraactiv al legii procesual -

penale, însă doar cu condiția că caracterul ultraactiv este prevăzut de legea nouă.

Legea nr. 246/2023, în vigoare din 01 septembrie 2023, a schimbat fundamental

temeiurile și procedura de judecare a recursurilor împotriva deciziilor instanței de

apel, iar această legea conține o normă de acordare a caracterului ultraactiv al

prevederilor abrogate prin Legea 246/2023, însă norma în cauză se referă doar la

temeiurile de recurs. Prin urmare, toate celelalte schimbări aduse procedurii de

examinare a recursurilor prin Legea nr. 246/2023, inclusiv cele privind

admisibilitatea recursului, limitele judecării recursului și decizia instanței de

recurs, se vor aplica și recursurilor care au fost declarate până la 01 septembrie

2023.

„legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Această normă

nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele

invocate în recurs. Ea nu permite instanței de recurs nici să verifice oportunitatea

unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este

legală. Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele

invocate în recurs de la un temei de recurs la altul.

procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Aceste temeiuri se referă

la motivarea deciziei instanței de apel, precum și la individualizarea pedepsei

contrar prevederilor legale. Procurorul nu contestă vinovăția, însă nu este de acord

cu suspendare condiționată a executării pedepsei cu închisoarea. Interpretarea

sistemică a temeiurilor de recurs sugerează că orice critică adusă motivării

pedepsei aplicate de judecător urmează a fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1)

5

pct. 10) Cod de procedură penală. O interpretare potrivit căreia motivarea pedepsei

aplicate poate fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală ar lipsi art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală de orice

aplicabilitate practică, ceea ce este inadmisibil (mutatis mutandis, încheierea Curții

Supreme de Justiție în cauza nr. 1ra-1152/2023). Prin urmare, recursul depus va fi

examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

completul reiterează că norma respectivă se referă la individualizarea pedepsei

contrar prevederilor legale. Din alin. (1) al acestui articol rezultă că în recurs sunt

reparate doar „erorile de drept”. Prin urmare, doar în cazul individualizării

sancțiunii contrar prevederilor legale există temeiul de recurs prevăzut de pct. 10).

Procurorul nu a menționat prevederile legale care au fost încălcate de către instanța

de fond și apel atunci când au suspendat executarea pedepsei cu închisoarea (art.

90 Cod penal). Recurentul doar își exprimă dezacordul cu această decizie.

Aplicarea art. 90 Cod penal ține de discreția judecătorului. Instanța poate admite

recursul în temeiul pct. 10), doar atunci când nu sunt întrunite condițiile legale

pentru aplicarea art. 90 Cod penal. Asemenea argumente nu au fost invocate.

Ponderea circumstanțelor atenuante sau agravante la stabilirea pedepsei ține de

examinarea fondului cauzei, care, de regulă, nu este examinat în recurs de către

Curtea Supremă de Justiție.

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. Completul de asemenea notează

că procurorul nu a invocat argumente care s-ar încadra în temeiul prevăzut a data

depunerii recursului de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală.

de procedură penală,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul procurorului în Procuratura de circumscripție

Bălți, Inga Pascari, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 mai 2023.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stella Bleșceaga

Judecători Ghenadie Eremciuc

Vladislav Gribincea

6