1ra-462/2023 — art. 155 CP

1ra-462/2023 — art. 155 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la recurs

învinuirea lui

Igor Musteață

(art. 155 Cod penal)

(Dosarul nr. 1ra-462/23

Nr. PIGD 1-19135-01-1ra-23032023)

Recursuri inadmisibile depuse până la 01 septembrie 2023; Recursul

apărării admis, deoarece decizia instanței de apel conține o eroare gravă de

fapt; Declarația părții vătămate, care contravine declarațiilor a cinci martori

și celorlalte probe din dosar, nu poate fi suficient pentru constatarea faptei

incriminate; Niciun procuror corect nu ar fi admis transmiterea cauzei

penale în instanța de judecată și insistarea asupra condamnării penale până

la Curtea Supremă de Justiție.

12 decembrie 2025

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Instanța de fond: Natalia Patrașcu

Instanța de apel: Oxana Robu, Igor Mânăscurtă, Marcel Juganari, Iurie

Iordan, Elena Cojocari, Silvia Gîrbu

Instanța de recurs: Toma Nadejda, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, Victor

Boico

Textul corespunde originalului

Judecând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui

Igor Musteață,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Vladislav Gribincea, Președinte,

Leonid Chirtoacă,

Ghenadie Eremciuc, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

baza art. 155 Cod penal, de amenințare cu omor ori cu vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății. El a fost apărat de avocatul Victor Mazniuc.

Chișinău, sediul Buiucani, din 30 octombrie 2020, Igor Musteață a fost achitat de

comiterea infracțiunii incriminate, pe motiv că nu s-a constatat existența

infracțiunii. Acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

apelul procurorului Marina Copeiciuc și apelul părții vătămate Nina Svistal, iar

sentința a fost menținută fără modificări. La 18 aprilie 2022, Curtea Supremă de

Justiție a casat decizia și a dispus rejudecarea cauzei.

procurorului Marina Copeiciuc și a părții vătămate, Nina Svistal, inclusiv pe alte

motive decât cele invocate, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă.

Procesul penal de învinuire a lui Igor Musteață în baza art. 155 Cod penal a fost

încetat, din motiv că fapta constituie contravenție. Igor Musteață a fost găsit

vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional,

însă procesul contravențional a fost încetat ca urmare a expirării termenului de

tragere la răspundere contravențională. Acțiunea civilă privind încasarea

prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

să se expună instanța civilă. A fost dispusă încasarea din contul lui Igor Musteață

în beneficiul părții vătămate Nina Svistal a prejudiciului moral în mărime de

1.000 de lei.

declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și au

solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței.

427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și

trimiterea cauzei la rejudecare.

1

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea

deciziei și pronunțarea unei sentinței de condamnare a lui Igor Musteață și

admiterea integrală a acțiunii civile.

octombrie 2020. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 26 noiembrie

2020 – 24 noiembrie 2021 și 26 mai – 07 decembrie 2022. Instanța de recurs a

examinat cauza în perioada 22 februarie – 18 aprilie 2022. La 23 martie 2023,

dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție.

ÎN FAPT

a. Învinuirea adusă

apropierea blocului din str. Alba Iulia 75/1 din mun. Chișinău, ar fi acționat cu

intenție directă împotriva Ninei Svistal, pe fundalul unui conflict și al unor relații

tensionate dintre ei. Acesta ar fi urmărit-o, ar fi ajuns-o din urmă și ar fi

insultat-o cu expresii jignitoare în prezența altor persoane. Ulterior,

comportamentul său ar fi escaladat. Musteață ar fi încercat să-i aplice victimei o

lovitură cu o țeavă în zona capului, profitând de faptul că aceasta nu se putea

apăra sau opune rezistență. El ar fi continuat să o insulte și ar fi amenințat-o cu

moartea, afirmând că va folosi țeava drept armă pentru a-i lua viața. Amenințările

au fost percepute de victimă ca reale și ar fi creat un pericol efectiv pentru viața

și integritatea ei corporală. Acțiunile lui au fost încadrate în baza art. 155 Cod

penal – amenințare cu omor și cu vătămare corporală gravă.

b. Probatoriul

victima, Nina Svistal, a cerut atragerea la răspundere a persoanei necunoscute

care, la 28 martie 2018 ar fi intenționat să o lovească cu o țeavă în regiunea

capului. Potrivit facturii convorbirilor telefonice de la SA „Orange” din 29 aprilie

2018, Nina Svistal a apelat serviciul 902 la 28 martie 2018 ora 20:16.

contextul unor conflicte preexistente cu locatarii blocului în care locuiește privind

deteriorări la sistemul de canalizare, ea a coborât în curtea imobilului unde a

surprins un grup de persoane, inclusiv pe Oleg Musteață, aflate în stare de

ebrietate și discutând despre ea în termeni denigratori. La intervenția ei, discuția a

degenerat, iar un bărbat numit Ion, coleg al lui Oleg Musteață, având asupra sa o

țeavă, s-a apropiat de ea, adresându-i injurii și ridicând țeava cu intenția percepută

de victimă ca fiind de a o lovi. Speriată, victima a fugit în apartament și a apelat

serviciul 902. Ulterior, persoanele prezente ar fi continuat să o insulte, iar în ziua

următoare comportamentul ofensator ar fi fost repetat de același grup. Victima a

precizat că astfel de acțiuni ostile, zgomote, injurii și provocări au avut loc

2

frecvent, contribuind la starea ei de teamă și insecuritate.

încasarea din contul lui Igor Musteață a sumei de 100.000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral. Aceasta invocă că inculpatul ar fi creat tulburări, ar fi

amenințat-o cu răfuiala fizică și ar fi folosit un limbaj vulgar, generându-i o stare

de frică persistentă care s-ar fi extins pe durata unui an și ar fi afectat-o profund în

viața sa. Ulterior, partea vătămată a depus un supliment la acțiunea civilă, în care a

solicitat repararea și a prejudiciului material în sumă de 8.570 de lei, rezultat din

cheltuielile suportate pentru tratamente medicale ulterioare conflictului din 28

martie 2018. Nina Svistal susține că, în urma șocului și stresului provocat de

acțiunile lui Igor Musteață și ale complicilor acestuia, ea a necesitat consultații de

specialitate (cardiologie, neurologie, gastroenterologie) și procurarea unor

medicamente costisitoare, pentru care nu deține integral documente justificative.

verișorul său și că merge ocazional în vizită la acesta. Pe Nina Svistal nu o

cunoaște, nu a văzut-o niciodată și nu a auzit de ea. Referitor la vizitele sale la

Oleg, Igor afirmă că a fost la el de mai multe ori în anul 2018, însă nu își amintește

exact lunile. Când s-a deteriorat o țeavă în subsolul casei lui Oleg, Igor nu era

prezent, dar știa de la Oleg că urma să fie schimbate niște țevi. El doar își

amintește că, într-o zi, fără să rețină momentul, l-a ajutat pe Oleg să ducă niște țevi

în subsol. El afirmă că nu a participat la certuri cu vecinii lui Oleg și nici nu a

văzut vreodată vreo altercație între Oleg și alte persoane în timpul vizitelor sale.

17:00-18:00, în timp ce locatarii și muncitorii discutau despre costurile

materialelor necesare reparării unei țevi de canalizare, în fața blocului a ieșit Nina

Svistal. Aceasta a început să se manifeste verbal agresiv, utilizând un limbaj

necenzurat la adresa locatarilor și muncitorilor. Nina Svistal i-a acuzat pe

muncitori că ar fi deteriorat intenționat țeava cu un ciocan, cu scopul de a obține

plata lucrărilor. Martora a precizat că un astfel de comportament este repetitiv: ori

de câte ori se efectuau lucrări de reparație în bloc, Nina Svistal devenea agresivă,

crea conflicte și refuza să achite partea ce îi revenea, acumulând datorii.

la adresa din str. Alba Iulia 75/1 și că vecina Nina Svistal este cunoscută ca

persoană conflictuală, aflată în neînțelegeri permanente cu locatarii. Cu privire la

data de 28 martie 2018, martora a declarat că nu a avut loc niciun conflict cu Nina

Svistal, iar persoanele menționate de victimă nu se aflau în fața blocului. Aceasta a

negat orice informații despre amenințări, acte de violență sau despre existența unei

persoane numite „Ion” la lucrările de schimbare a țevii, precizând că lucrările au

fost efectuate de Daniel și Alexandru. Martora a mai precizat că fumatul avea loc

în spatele blocului, într-un loc special amenajat, și nu sub geamul victimei. În

legătură cu imaginile video, ea a confirmat că persoana cu chipiu este Igor

3

Musteață, care a fost la ei în vizită. Din câte cunoaște, acesta nu cunoaște victima

și nu a avut vreun conflict cu aceasta.

descriind-o ca fiind o persoană conflictuală, aflată în neînțelegeri permanente cu

locatarii blocului. Cu referire la incidentul din martie 2018, acesta a negat că ar fi

participat la vreun conflict cu Nina Svistal și a precizat că nu îl cunoaște pe Ion,

persoana indicată de aceasta. El nu a văzut pe nimeni aplicând violențe sau

amenințând-o. În ceea ce privește deteriorarea țevii de canalizare din februarie

2018, martorul a arătat că a suportat costurile reparației, urmând ca ulterior

locatarii să contribuie. Nina Svistal a refuzat să achite partea sa și l-a acuzat

nejustificat că el ar fi provocat deteriorarea.

anul 2018, posibil în primăvară, în fața blocului unde locuiește. El a precizat că nu

a fost prezent la începutul incidentului, însă a ajuns ulterior, când în curte se aflau

mai mulți vecini, în contextul în care în bloc se efectuau lucrări la sistemul de

canalizare. La momentul sosirii sale, martorul a observat că Nina Svistal se certa

cu vecina Pelaghia și cu alți locatari, motivul discuțiilor fiind legat de canalizare.

Martorul nu a văzut pe nimeni încercând să o lovească pe Nina Svistal și nu a

observat acte de violență. El nu îl cunoaște pe Igor Musteață și nu cunoaște

persoanele pe care le vizitează. Acesta a caracterizat-o pe Nina Svistal drept o

persoană conflictuală, care caută motive de ceartă cu vecinii, motiv pentru care el

încearcă permanent să o evite. El nu a auzit pe nimeni spunând că ar fi încercat să

o lovească pe Nina Svistal cu o țeavă și nici că aceasta ar fi fost amenințată.

la 28 martie 2018, ora aproximativă 20:10, a fost direcționat prin stația radio la

adresa mun. Chișinău, str. Alba Iulia 75/1. Ajuns la fața locului împreună cu

colegul Afanașie Alexandru, el a constatat că în curtea blocului se aflau mai multe

persoane. În apartamentul lui Nina Svistal, aceasta a declarat că avusese un

conflict cu vecinii motivat de gălăgia din curte. Ulterior, martorul a discutat cu

persoanele din curte, inclusiv cu Pelaghia Cerlat, care a menționat că disputa a

pornit de la lucrările de reparație a sistemului de canalizare. Martorul a precizat că

Nina Svistal a afirmat doar că a fost jignită verbal. Svistal nu prezenta leziuni și nu

a reclamat agresiuni. Nu a fost depistată nicio țeavă metalică sau alte obiecte

periculoase. Persoanele din curte consumase alcool, dar nu prezentau stare

avansată de ebrietate. Poliția primise două solicitări – una de la Nina Svistal și alta

de la Viorel Cotelea, aceștia învinuindu-se reciproc. Întrucât nu au fost identificate

încălcări grave, nu s-a dispus transportarea vreunei persoane la inspectorat.

semnalat că la adresa str. Alba-Iulia 75/1, ap. 34, sc. 1, mun. Chișinău, a avut loc

un conflict, oferind organelor de urmărire penală prima indicare a incidentului.

4

angajat al Batalionului Reacționare Operativă 112, înainte de acest dosar nu îi

cunoștea pe Igor Musteață și Nina Svistal. Acesta a relatat că, în martie 2018, a

răspuns unei chemări făcute de Svistal, fără a-și aminti conținutul mesajului.

Împreună cu colegul său, Alexandru Protap, el s-a deplasat la fața locului, unde au

discutat cu solicitanta despre un conflict între vecini. Martorul nu își amintește ca

aceasta să fi comunicat că ar fi fost agresată fizic. El a întocmit rapoartele necesare

după fiecare solicitare, inclusiv cea din cauză, și nu își amintește să fi observat

vreo agresiune asupra solicitantei.

2018, de la Nina Svistal a fost ridicat un Disc DVDR cu imagini video care

surprindea evenimentul, copia acestuia fiind prezentată în ședința de judecată

deoarece suportul original fusese deteriorat. Potrivit procesului-verbal de

examinare a suportului magnetic din 26 iulie 2018, suportul conținea un videoclip

de 17 secunde, în care se vede un bărbat apropiindu-se de alți doi lângă un

automobil și discutând, fără ca vreo țeavă să fie vizibilă.

Svistal din 25 aprilie 2019, victima a indicat că Oleg a fost prezent la incident, era

în stare de ebrietate și a văzut cum un individ pe nume Ion a amenințat-o cu țeava,

dar Oleg a intervenit și l-a liniștit.

din 25 aprilie 2019, victima a declarat că Igor a fost prezent la incident și că a

amenințat-o, dorind să o lovească cu țeava. Potrivit procesului-verbal de

confruntare între Igor Musteață și Nina Svistal din 29 mai 2019, victima a

confirmat prezența lui Igor la incident, menționând că acesta era în stare de

ebrietate, a amenințat-o și a început să o insulte. Când a încercat să o lovească cu

țeava, Oleg l-a prins de mână și l-a liniștit. Victima a mai descris hainele lui Igor și

comportamentul său agresiv, inclusiv bârfa cu alți locatari și insultele la ieșirea ei

în curte.

c. Sentința

2020, Igor Musteață a fost achitat de comiterea infracțiunii incriminate, pe motiv

că nu s-a constatat existența infracțiunii. Acțiunea civilă a fost respinsă ca

neîntemeiată. Instanța a reținut că, probele administrate nu au confirmat acuzația

de amenințare cu omor sau cu vătămare gravă, iar declarațiile părții vătămate s-au

dovedit a fi contradictorii și lipsite de coerență în ceea ce privește împrejurările

pretinsei amenințări. Totodată, martorii audiați, atât cei ai acuzării cât și cei ai

apărării, au declarat, în esență, că inculpatul Igor Musteață nu a avut niciun

conflict cu partea vătămată, nu a amenințat-o cu violența sau cu moartea folosind o

țeavă în acest scop. Martorii au indicat că scandalul s-a iscat între locatari și partea

vătămată din cauza refuzului acesteia de a achita contribuția pentru lucrările de

reparație la canalizare. Instanța a aplicat principiul „in dubio pro reo”, conform

5

căruia toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează

în favoarea inculpatului. Ca urmare directă a achitării pentru inexistența faptei,

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, prin care se solicita despăgubiri

morale și cheltuieli de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

c. Prima procedură de apel

casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi de condamnare a lui Igor

Musteață în baza art. 155 Cod penal și admiterea acțiunii civile integral. Ea susține

că probele acumulate în dosar ar confirma în mod clar vinovăția inculpatului și că

instanța de fond a interpretat eronat materialul probator. Instanța a acordat în mod

nejustificat prioritate declarațiilor inculpatului și ale martorilor favorabili acestuia

– persoane care ar fi rude sau prieteni ai inculpatului – și astfel a ignorat sau

discreditat probele care, în opinia sa, demonstrează comiterea amenințării

imputate.

Chișinău, Marina Copeiciuc, în care solicită casarea sentinței și pronunțarea unei

hotărâri de condamnare a lui Igor Musteață pentru infracțiunea prevăzută de art.

155 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă. Procurorul susține

că instanța de fond a apreciat eronat probele. Declarațiile inculpatului, pe care

instanța și-a întemeiat soluția, sunt infirmate de ansamblul probelor administrate:

declarațiile părții vătămate, depozițiile martorilor acuzării și probele materiale

(sesizarea 902, procesul-verbal de sesizare, factura convorbirilor,

procesele-verbale de confruntare). Ultimele probe demonstrează prezența

inculpatului la locul incidentului și formularea unor amenințări reale cu violență.

menținut sentința. Instanța a confirmat că instanța de fond a apreciat corect

probele cauzei. Probele acuzării nu au stabilit prezența inculpatului la incident în

calitate de autor al unei amenințări, iar declarațiile părții vătămate au fost

coroborate cu alte mijloace de probă. Martorii audiați au indicat că disputa avută

loc a derivat din neînțelegeri între locatari, fără implicarea inculpatului într-un

comportament amenințător. În lipsa demonstrației certe a unei fapte ilicite, Curtea

a menținut și soluția de respingere a acțiunii civile.

d. Prima procedura de recurs

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Igor Musteață să fie condamnat

pentru infracțiunea incriminată și dispunerea încasării din contul inculpatului în

beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 100.000 de lei și 8.570 de lei –

prejudiciu material. Recurenta susține că instanțele inferioare nu au audiat-o

conform cerințelor procedurale, întrerupându-i în mod constant depoziția,

solicitându-i să se exprime succint și consemnând în procesul-verbal declarații

6

incomplete, ceea ce i-a afectat dreptul la un proces echitabil. Instanțele au

interpretat eronat circumstanțele cauzei și au ignorat integral declarațiile sale, care

demonstrează fără echivoc comiterea de către inculpat a infracțiunii de amenințare

cu moartea sau vătămarea gravă prevăzută de art. 155 Cod penal. Partea vătămată

descrie amenințarea cu o țeavă ridicată deasupra capului, limbajul injurios și

intervenția altor persoane, susținând că aceste elemente probatorii nu au fost

analizate de instanțele de fond și de apel și nu se regăsesc în motivarea hotărârilor.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurenta afirmă că

instanța de apel a preluat mecanic raționamentele primei instanțe, fără a efectua

propria evaluare a probelor și fără a se conforma rolului său de instanță de

reexaminare. Instanța a ignorat esența argumentelor din apelul său, în special

faptul că, în afara declarațiilor inculpatului, probele administrate au demonstrat, în

ansamblu, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de amenințare cu omor,

prevăzută de art. 155 Cod penal. Inculpatul a îndreptat o țeavă către partea

vătămată într-o manieră ce a generat o temere reală de pierdere a vieții, iar aceste

elemente nu au fost analizate în mod obiectiv și complet de instanța de apel. De

asemenea, decizia atacată nu conține analiza tuturor probelor, nu explică de ce

probe relevante au fost minimalizate sau înlăturate și nici nu arată rațiunile pentru

care declarațiile inculpatului au fost preferate celorlalte mijloace de probă.

decizia și a dispus rejudecarea cauzei. Instanța a constatat existența unor erori de

drept esențiale comise atât de prima instanță, cât și de instanța de apel. Judecătoria

Chișinău a pronunțat o sentință fără a explica de ce declarațiile părții vătămate și

procesele-verbale de confruntare au fost respinse. Instanța de apel a omis să se

pronunțe asupra tuturor motivelor din apeluri și nu a efectuat o evaluare completă

și coroborată a probelor, repetând erorile instanței de fond.

e. A doua procedură de apel

inculpatului, a martorului Alexandru Proțap, a martorului Alexandru Afanas și a

părții vătămate Nina Svistal.

apelurile, inclusiv pe alte motive decât cele invocate inițial, a casat sentința și a

pronunțat o hotărâre nouă. Procesul penal de învinuire a lui Igor Musteață în baza

art. 155 Cod penal a fost încetat, din motiv că fapta constituie contravenție. Igor

Musteață a fost găsit vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod

contravențional, însă procesul contravențional a fost încetat ca urmare a expirării

termenului de tragere la răspundere contravențională. Acțiunea civilă privind

încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului să se expună instanța civilă. A fost dispusă încasarea din contul lui

7

Igor Musteață în beneficiul părții vătămate Nina Svistal a prejudiciului moral în

sumă de 1.000 de lei.

încadrau în infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal. Acțiunile sale, deși

perturbatoare și agresive, constând în adresarea de injurii și gesturi intimidante în

public față de partea vătămată Nina Svistal, au constituit, în realitate, o

contravenție de huliganism nu prea grav prevăzută de art. 354 Cod

contravențional. Această recalificare s-a bazat pe concluzia că, deși inculpatul a

creat temere și disconfort, nu a existat pericol concret de realizare a amenințării cu

omor sau vătămare gravă, element esențial pentru aplicarea art. 155 Cod penal.

Instanța a reținut că, deși declarațiile părții vătămate indicau că inculpatul a

amenințat-o cu țeava, aceste declarații nu au fost suficient de bine coroborate cu

mărturiile celorlalți martori (inclusiv polițiștii prezenți la fața locului). Probele

materiale, declarațiile martorilor: Alexandru Proțap, Diana Musteață, Pelaghia

Cerlat, Raisa Pîrlog, Iurie Pîrlog, indicau mai degrabă un conflict verbal și acostări

jignitoare. Faptele reținute au confirmat elementele constitutive ale huliganismului

nu prea grav.

ceea ce a justificat admiterea în parte a acțiunii civile. Curtea a dispus plata unui

prejudiciu moral de 1.000 de lei. În ceea ce privește prejudiciul material, acțiunea

a fost admisă în principiu, deoarece acest prejudiciu nu a fost probat. Decizia

motivată a fost pronunțată la 24 ianuarie 2023.

f. Recursul

declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ei au

solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. În recurs se susține că decizia

instanței de apel este neîntemeiată. Fapta care i-a fost imputată lui Musteață nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, atât din perspectiva laturii

obiective, cât și a celei subiective. Nu există probe care să susțină acuzația de

huliganism grav sau de amenințare cu vătămarea integrității corporale. Musteață

reclamă încălcarea dreptului său la un proces echitabil, subliniind că instanțele nu

au oferit o motivare clară și completă a deciziilor.

427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și

trimiterea cauzei la rejudecare. Procurorul susține că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar motivarea hotărârii este

contradictorie. Instanța de apel a procedat la o încadrare juridică eronată a faptei,

calificând acțiunile lui Igor Musteață drept contravenție de huliganism nu prea

grav, deși probatoriul ar fi demonstrat existența elementelor infracțiunii de

amenințare cu omor sau vătămare gravă, prevăzută de art. 155 Cod penal.

Recursul procurorului, întocmit pe nouă pagini, doar menționează la general

8

poziția acuzării. Procurorul nu a menționat clar care probe confirmă dincolo de

orice dubiu rezonabil amenințarea cu moartea sau altercația dintre inculpat și

partea vătămată.

alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și

pronunțarea unei sentinței de condamnare a lui Igor Musteață și admiterea

integrală a acțiunii civile. Recurenta contestă hotărârile instanțelor inferioare,

susținând că aceste hotărâri sunt ilegale, nemotivate și adoptate cu ignorarea

probatoriului administrat. Ea afirmă că instanțele nu s-au pronunțat asupra tuturor

criticilor formulate în apel. Faptele imputate inculpatului au fost încadrate juridic

greșit. Nina Svistal critică și respingerea acțiunii civile.

referinței la recurs. La 03 aprilie 2023, în referința depusă, avocatul Victor

Mazniuc și Igor Mustață, au pledat pentru menținerea sentinței de achitare a lui

Musteață. Instanța de apel a emis o hotărâre ilegală, casând nejustificat sentința și

reținând, din oficiu, săvârșirea contravenției prevăzute de art. 354 Cod

contravențional, fără existența unui probatoriu care să confirme vreo faptă

imputabilă. Nu a existat o amenințare reală și că declarațiile părții vătămate nu se

coroborează cu ansamblul probelor administrate, astfel încât nu poate fi constatată

nici fapta unei infracțiuni, nici fapta unei contravenții. În consecință, ei solicită

Curții Supreme să caseze în totalitate decizia instanței de apel și să mențină soluția

achitării pentru lipsa faptei infracțiunii.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

următoarele:

(1) Hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ...

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;”

„Amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a

sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări, se pedepsește

cu amendă în mărime de la 550 la 750 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu

închisoare de la 1 la 3 ani.

„Huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a

9

persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea

persoanei fizice, se sancționează cu amendă de la 6 la 30 de unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la

60 de ore.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

pronunțarea deciziei motivate a instanței de apel, adică au fost depus în termen.

Apărarea invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și solicită menținerea sentinței de achitare. Procurorul invocă

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală și solicită rejudecarea de instanța de apel. Partea vătămată invocă art. 427

alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedura penală și pledează pentru reținerea

răspunderii penale a inculpatului și admiterea integrală a acțiunii civile.

legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere

nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele

invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice

instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de

recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

i. Recursul avocatului Victor Mazniuc în comun cu inculpatul Igor Musteață

septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr.

1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Conform acestei interpretări, art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau

erorile grave de fapt. Apărarea invocă reținerea de către instanța de apel a unei

grave erori de fapt, deoarece probele dosarului nu permit constatarea

huliganismului nu prea grav.

dubiu rezonabil”, a reținut că materialul probator nu permite concluzia că

inculpatul Igor Musteață ar fi săvârșit faptele imputate.

confruntărilor. Partea vătămată a susținut inițial că o persoană necunoscută, pe

nume „Ion”, ar fi ridicat o țeavă spre ea, iar ulterior a modificat relatarea, atribuind

acțiunile pretins agresive inculpatului. Nicio altă persoană nu confirmă agresiunea.

La locul faptei nu a fost găsită nici țeava de metal. Notele agentului de poliție sosit

la fața locului în ziua incidentului confirmă că partea vătămată nu a raportat vreo

agresiune, ci doar că a fost jignită verbal.

10

că el nu a interacționat cu partea vătămată și nu s-a produs niciun act de agresiune.

Aceste circumstanțe sunt confirmate de martorii Diana Musteață, Oleg Musteață,

Iurie Pîrlog și Raisa Pîrlog. Aceștia au relatat că incidentul reclamat de victimă nu

a avut loc, că nu au observat nicio persoană ridicând vreo țeavă sau alt obiect

contondent și că inculpatul nu s-a apropiat de aceasta în seara în care au fost

efectuate lucrările de reparații în bloc. Declarațiile martorilor dați nu sunt

contradictorii. Înregistrarea video anexată la dosar de asemenea nu confirmă fapta

incriminată, ea confirmând doar că câțiva bărbați se aflau în curtea unui bloc (vezi

para. 21).

declarații concordante că altercația nu a avut loc. Declarația părții vătămate nu este

suficientă în această cauză pentru a adopta o soluție de condamnare. Mai mult,

declarațiile părții vătămate nu au fost contradictorii. Polițistul Alexandru Proțap a

declarat că ultima nu a raportat agresiunea în seara incidentului. Înregistrările

video de asemenea nu confirmă învinuirea, chiar dacă a fost luată de la partea

vătămată. La locul faptei nu a fost găsită nici țeava din metal cu care partea

vătămată pretinde că a fost amenințată. Cei patru martori au descris-o în unison pe

partea vătămată ca pe o persoană conflictuală, ceea ce știrbește din credibilitatea

versiunii acesteia. Mai mult chiar, deși solicită condamnarea inculpatului conform

art. 155 Cod penal, procurorul nu a explicat cum a ajuns la concluzia că

amenințarea invocată de partea vătămată a prezentat un pericol real pentru viața

sau vătămarea gravă, un element obligatoriu al acestei infracțiuni. În asemenea

circumstanțe, și având în vedere prezumția nevinovăției și standardul înalt de

probă în cauzele penale, niciun procuror corect nu ar fi admis transmiterea cauzei

penale în instanța de judecată cu învinuirea bazată pe art. 155 Cod penal.

Insistarea pe condamnarea penală în baza unei asemenea învinuiri până la Curtea

Supremă de Justiție este și mai revoltătoare.

contravențional (huliganism nu prea grav). Acesta incriminează acostarea

jignitoare în locuri publice a persoanei fizice și alte acțiuni similare ce tulbură

ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Completul notează că, potrivit

martorilor, partea vătămată însăși a ieșit din apartament în curte, la alți locatari

care discutat despre reparații la țevele de canalizare. Martorii au declarat că partea

vătămată a fost cea care a avut un comportament agresiv, nefiind de acord cu

reparațiile. Instanța de apel a constatat comiterea de către inculpat a contravenției

prevăzute de art. 354 Cod contravențional în baza declarațiilor martorilor

Alexandru Proțap, Diana Musteață, Pelaghia Cerlat, Raisa Pîrlog, Iurie Pîrlog.

Această constatare a instanței de apel reprezintă o eroare gravă de fapt. Niciunul

dintre acești martori nu a confirmat conflictul verbal și acostarea jignitoare a părții

vătămate de către inculpat.

aprecierea dată de prima instanță probelor testimoniale esențiale, inversarea

11

aprecierii acestora în instanța de apel fără examinarea nemijlocită a acestora în

instanța de apel, în principiu, este contrară dreptului la un proces echitabil (mutatis

mutandis hot. CtEDO Dan v. Moldova nr. (2), 2020, §§ 57-67). Prima instanță și-a

întemeiat sentința de achitare pe declarațiile a cinci martorilor. Instanța de apel a

adiat doar unul din acești martori. În pofida acestui fapt, ea a casat sentința de

achitare și constatat, contrar celor declarate de martori, că între inculpat și partea

vătămată a existat un conflict verbal și acostarea jignitoare a părții vătămate de

către inculpat. Această abordare contravine dreptului la un proces echitabil și

principiului nemijlocirii.

și menține sentința, deoarece nu a fost constatat faptul infracțiunii sau a

contravenției.

ii. Recursul procurorului Radu Sâli și al părții vătămate Nina Svistal

penală a inculpatului conform art. 155 Cod penal. Partea vătămată de asemenea

solicită admiterea integrală a acțiunii civile. Având în vedere cele menționate în

para. 46-52, aceste recursuri sunt vădit neîntemeiate. Declarația contradictorie a

părții vătămate, necoroborată cu alte probe, nu poate determina condamnarea

penală sau contravențională în această cauză. Deoarece nu a fost constatată fapta,

nici acțiunea civilă nu poate fi admisă.

435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile procurorului Radu Sâli și al părții vătămate

Nina Svistal;

Admite recursul avocatului Victor Mazniuc și a inculpatului Igor Musteață,

casează decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2022 și menține

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 octombrie 2020.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Vladislav Gribincea

Judecători Leonid Chirtoacă

Ghenadie Eremciuc

12