1ra-462/2023 — art. 155 CP

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 octombrie 2020, Igor Musteață a fost achitat de comiterea infracțiunii incriminate, pe motiv că nu s-a constatat existența infracțiunii. Acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2021, a fost respins apelul procurorului Marina Copeiciuc și apelul părții vătămate Nina Svistal, iar sentința a fost menținută fără modificări. La 18 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a casat decizia și a dispus rejudecarea cauzei.

La 07 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile procurorului Marina Copeiciuc și a părții vătămate, Nina Svistal, inclusiv pe alte motive decât cele invocate, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă. Procesul penal de învinuire a lui Igor Musteață în baza art. 155 Cod penal a fost încetat, din motiv că fapta constituie contravenție. Igor Musteață a fost găsit vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, însă procesul contravențional a fost încetat ca urmare a expirării termenului de tragere la răspundere contravențională. Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța civilă. A fost dispusă încasarea din contul lui Igor Musteață în beneficiul părții vătămate Nina Svistal a prejudiciului moral în mărime de 1.000 de lei.

La 14 februarie 2023, avocatul Victor Mazniuc și Igor Musteață au declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și au solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței.

La 16 februarie 2023, procurorul Radu Sâli a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare.

La 22 februarie 2023, partea vătămată Nina Svistal a declarat recurs în 1 temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei sentinței de condamnare a lui Igor Musteață și admiterea integrală a acțiunii civile.

Urmărirea penală a fost pornită la 01 februarie și s-a terminat la 13 august 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 17 august 2019 – 30 octombrie 2020. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 26 noiembrie 2020 – 24 noiembrie 2021 și 26 mai – 07 decembrie 2022. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 22 februarie – 18 aprilie 2022. La 23 martie 2023, dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Igor Musteață a fost învinuit că, la 28 martie 2018, în jurul orei 18:00, în apropierea blocului din str. Alba Iulia 75/1 din mun. Chișinău, ar fi acționat cu intenție directă împotriva Ninei Svistal, pe fundalul unui conflict și al unor relații tensionate dintre ei. Acesta ar fi urmărit-o, ar fi ajuns-o din urmă și ar fi insultat-o cu expresii jignitoare în prezența altor persoane. Ulterior, comportamentul său ar fi escaladat. Musteață ar fi încercat să-i aplice victimei o lovitură cu o țeavă în zona capului, profitând de faptul că aceasta nu se putea apăra sau opune rezistență. El ar fi continuat să o insulte și ar fi amenințat-o cu moartea, afirmând că va folosi țeava drept armă pentru a-i lua viața. Amenințările au fost percepute de victimă ca reale și ar fi creat un pericol efectiv pentru viața și integritatea ei corporală. Acțiunile lui au fost încadrate în baza art. 155 Cod penal – amenințare cu omor și cu vătămare corporală gravă. b. Probatoriul

Potrivit procesului-verbal de sesizare privind săvârșirea infracțiunii, victima, Nina Svistal, a cerut atragerea la răspundere a persoanei necunoscute care, la 28 martie 2018 ar fi intenționat să o lovească cu o țeavă în regiunea capului. Potrivit facturii convorbirilor telefonice de la SA „Orange” din 29 aprilie 2018, Nina Svistal a apelat serviciul 902 la 28 martie 2018 ora 20:16.

Partea vătămată, Nina Svistal, a declarat că, în seara de 28 martie 2018, în contextul unor conflicte preexistente cu locatarii blocului în care locuiește privind deteriorări la sistemul de canalizare, ea a coborât în curtea imobilului unde a surprins un grup de persoane, inclusiv pe Oleg Musteață, aflate în stare de ebrietate și discutând despre ea în termeni denigratori. La intervenția ei, discuția a degenerat, iar un bărbat numit Ion, coleg al lui Oleg Musteață, având asupra sa o țeavă, s-a apropiat de ea, adresându-i injurii și ridicând țeava cu intenția percepută de victimă ca fiind de a o lovi. Speriată, victima a fugit în apartament și a apelat serviciul 902. Ulterior, persoanele prezente ar fi continuat să o insulte, iar în ziua următoare comportamentul ofensator ar fi fost repetat de același grup. Victima a precizat că astfel de acțiuni ostile, zgomote, injurii și provocări au avut loc 2 frecvent, contribuind la starea ei de teamă și insecuritate.

În instanță, partea vătămată a depus acțiune civilă prin care a solicitat încasarea din contul lui Igor Musteață a sumei de 100.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Aceasta invocă că inculpatul ar fi creat tulburări, ar fi amenințat-o cu răfuiala fizică și ar fi folosit un limbaj vulgar, generându-i o stare de frică persistentă care s-ar fi extins pe durata unui an și ar fi afectat-o profund în viața sa. Ulterior, partea vătămată a depus un supliment la acțiunea civilă, în care a solicitat repararea și a prejudiciului material în sumă de 8.570 de lei, rezultat din cheltuielile suportate pentru tratamente medicale ulterioare conflictului din 28 martie 2018. Nina Svistal susține că, în urma șocului și stresului provocat de acțiunile lui Igor Musteață și ale complicilor acestuia, ea a necesitat consultații de specialitate (cardiologie, neurologie, gastroenterologie) și procurarea unor medicamente costisitoare, pentru care nu deține integral documente justificative.

Inculpatul a negat acuzațiile. Acesta a declarat că Oleg Musteață este verișorul său și că merge ocazional în vizită la acesta. Pe Nina Svistal nu o cunoaște, nu a văzut-o niciodată și nu a auzit de ea. Referitor la vizitele sale la Oleg, Igor afirmă că a fost la el de mai multe ori în anul 2018, însă nu își amintește exact lunile. Când s-a deteriorat o țeavă în subsolul casei lui Oleg, Igor nu era prezent, dar știa de la Oleg că urma să fie schimbate niște țevi. El doar își amintește că, într-o zi, fără să rețină momentul, l-a ajutat pe Oleg să ducă niște țevi în subsol. El afirmă că nu a participat la certuri cu vecinii lui Oleg și nici nu a văzut vreodată vreo altercație între Oleg și alte persoane în timpul vizitelor sale.

Martora Raisa Pîrlog a relatat că, la 28 martie 2018, în intervalul orelor 17:00-18:00, în timp ce locatarii și muncitorii discutau despre costurile materialelor necesare reparării unei țevi de canalizare, în fața blocului a ieșit Nina Svistal. Aceasta a început să se manifeste verbal agresiv, utilizând un limbaj necenzurat la adresa locatarilor și muncitorilor. Nina Svistal i-a acuzat pe muncitori că ar fi deteriorat intenționat țeava cu un ciocan, cu scopul de a obține plata lucrărilor. Martora a precizat că un astfel de comportament este repetitiv: ori de câte ori se efectuau lucrări de reparație în bloc, Nina Svistal devenea agresivă, crea conflicte și refuza să achite partea ce îi revenea, acumulând datorii.

Martora Diana Musteață a declarat că locuiește împreună cu Oleg Musteață la adresa din str. Alba Iulia 75/1 și că vecina Nina Svistal este cunoscută ca persoană conflictuală, aflată în neînțelegeri permanente cu locatarii. Cu privire la data de 28 martie 2018, martora a declarat că nu a avut loc niciun conflict cu Nina Svistal, iar persoanele menționate de victimă nu se aflau în fața blocului. Aceasta a negat orice informații despre amenințări, acte de violență sau despre existența unei persoane numite „Ion” la lucrările de schimbare a țevii, precizând că lucrările au fost efectuate de Daniel și Alexandru. Martora a mai precizat că fumatul avea loc în spatele blocului, într-un loc special amenajat, și nu sub geamul victimei. În legătură cu imaginile video, ea a confirmat că persoana cu chipiu este Igor 3 Musteață, care a fost la ei în vizită. Din câte cunoaște, acesta nu cunoaște victima și nu a avut vreun conflict cu aceasta.

Martorul Oleg Musteață a declarat că o cunoaște pe Nina Svistal, descriind-o ca fiind o persoană conflictuală, aflată în neînțelegeri permanente cu locatarii blocului. Cu referire la incidentul din martie 2018, acesta a negat că ar fi participat la vreun conflict cu Nina Svistal și a precizat că nu îl cunoaște pe Ion, persoana indicată de aceasta. El nu a văzut pe nimeni aplicând violențe sau amenințând-o. În ceea ce privește deteriorarea țevii de canalizare din februarie 2018, martorul a arătat că a suportat costurile reparației, urmând ca ulterior locatarii să contribuie. Nina Svistal a refuzat să achite partea sa și l-a acuzat nejustificat că el ar fi provocat deteriorarea.

Martorul Iurie Pîrlog a relatat că își amintește despre un conflict produs în anul 2018, posibil în primăvară, în fața blocului unde locuiește. El a precizat că nu a fost prezent la începutul incidentului, însă a ajuns ulterior, când în curte se aflau mai mulți vecini, în contextul în care în bloc se efectuau lucrări la sistemul de canalizare. La momentul sosirii sale, martorul a observat că Nina Svistal se certa cu vecina Pelaghia și cu alți locatari, motivul discuțiilor fiind legat de canalizare. Martorul nu a văzut pe nimeni încercând să o lovească pe Nina Svistal și nu a observat acte de violență. El nu îl cunoaște pe Igor Musteață și nu cunoaște persoanele pe care le vizitează. Acesta a caracterizat-o pe Nina Svistal drept o persoană conflictuală, care caută motive de ceartă cu vecinii, motiv pentru care el încearcă permanent să o evite. El nu a auzit pe nimeni spunând că ar fi încercat să o lovească pe Nina Svistal cu o țeavă și nici că aceasta ar fi fost amenințată.

Martorul Alexandru Proțap, aflat în serviciu de menținere a ordinii publice la 28 martie 2018, ora aproximativă 20:10, a fost direcționat prin stația radio la adresa mun. Chișinău, str. Alba Iulia 75/1. Ajuns la fața locului împreună cu colegul Afanașie Alexandru, el a constatat că în curtea blocului se aflau mai multe persoane. În apartamentul lui Nina Svistal, aceasta a declarat că avusese un conflict cu vecinii motivat de gălăgia din curte. Ulterior, martorul a discutat cu persoanele din curte, inclusiv cu Pelaghia Cerlat, care a menționat că disputa a pornit de la lucrările de reparație a sistemului de canalizare. Martorul a precizat că Nina Svistal a afirmat doar că a fost jignită verbal. Svistal nu prezenta leziuni și nu a reclamat agresiuni. Nu a fost depistată nicio țeavă metalică sau alte obiecte periculoase. Persoanele din curte consumase alcool, dar nu prezentau stare avansată de ebrietate. Poliția primise două solicitări – una de la Nina Svistal și alta de la Viorel Cotelea, aceștia învinuindu-se reciproc. Întrucât nu au fost identificate încălcări grave, nu s-a dispus transportarea vreunei persoane la inspectorat.

Potrivit înștiințării lui Viorel Cotelea din 28 martie 2018, la 902, aceasta a semnalat că la adresa str. Alba-Iulia 75/1, ap. 34, sc. 1, mun. Chișinău, a avut loc un conflict, oferind organelor de urmărire penală prima indicare a incidentului.

Martorul Alexandru Afanas, audiat în instanța de apel, a declarat că fiind 4 angajat al Batalionului Reacționare Operativă 112, înainte de acest dosar nu îi cunoștea pe Igor Musteață și Nina Svistal. Acesta a relatat că, în martie 2018, a răspuns unei chemări făcute de Svistal, fără a-și aminti conținutul mesajului. Împreună cu colegul său, Alexandru Protap, el s-a deplasat la fața locului, unde au discutat cu solicitanta despre un conflict între vecini. Martorul nu își amintește ca aceasta să fi comunicat că ar fi fost agresată fizic. El a întocmit rapoartele necesare după fiecare solicitare, inclusiv cea din cauză, și nu își amintește să fi observat vreo agresiune asupra solicitantei.

Potrivit procesului-verbal de ridicare a suportului magnetic din 25 aprilie 2018, de la Nina Svistal a fost ridicat un Disc DVDR cu imagini video care surprindea evenimentul, copia acestuia fiind prezentată în ședința de judecată deoarece suportul original fusese deteriorat. Potrivit procesului-verbal de examinare a suportului magnetic din 26 iulie 2018, suportul conținea un videoclip de 17 secunde, în care se vede un bărbat apropiindu-se de alți doi lângă un automobil și discutând, fără ca vreo țeavă să fie vizibilă.

Potrivit procesului-verbal de confruntare între Oleg Musteață și Nina Svistal din 25 aprilie 2019, victima a indicat că Oleg a fost prezent la incident, era în stare de ebrietate și a văzut cum un individ pe nume Ion a amenințat-o cu țeava, dar Oleg a intervenit și l-a liniștit.

Potrivit procesului-verbal de confruntare între Igor Musteață și Nina Svistal din 25 aprilie 2019, victima a declarat că Igor a fost prezent la incident și că a amenințat-o, dorind să o lovească cu țeava. Potrivit procesului-verbal de confruntare între Igor Musteață și Nina Svistal din 29 mai 2019, victima a confirmat prezența lui Igor la incident, menționând că acesta era în stare de ebrietate, a amenințat-o și a început să o insulte. Când a încercat să o lovească cu țeava, Oleg l-a prins de mână și l-a liniștit. Victima a mai descris hainele lui Igor și comportamentul său agresiv, inclusiv bârfa cu alți locatari și insultele la ieșirea ei în curte. c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 octombrie 2020, Igor Musteață a fost achitat de comiterea infracțiunii incriminate, pe motiv că nu s-a constatat existența infracțiunii. Acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța a reținut că, probele administrate nu au confirmat acuzația de amenințare cu omor sau cu vătămare gravă, iar declarațiile părții vătămate s-au dovedit a fi contradictorii și lipsite de coerență în ceea ce privește împrejurările pretinsei amenințări. Totodată, martorii audiați, atât cei ai acuzării cât și cei ai apărării, au declarat, în esență, că inculpatul Igor Musteață nu a avut niciun conflict cu partea vătămată, nu a amenințat-o cu violența sau cu moartea folosind o țeavă în acest scop. Martorii au indicat că scandalul s-a iscat între locatari și partea vătămată din cauza refuzului acesteia de a achita contribuția pentru lucrările de reparație la canalizare. Instanța a aplicat principiul „in dubio pro reo”, conform 5 căruia toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. Ca urmare directă a achitării pentru inexistența faptei, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, prin care se solicita despăgubiri morale și cheltuieli de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată. c. Prima procedură de apel

La 12 noiembrie 2020, Nina Svistal a declarat apel în care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi de condamnare a lui Igor Musteață în baza art. 155 Cod penal și admiterea acțiunii civile integral. Ea susține că probele acumulate în dosar ar confirma în mod clar vinovăția inculpatului și că instanța de fond a interpretat eronat materialul probator. Instanța a acordat în mod nejustificat prioritate declarațiilor inculpatului și ale martorilor favorabili acestuia – persoane care ar fi rude sau prieteni ai inculpatului – și astfel a ignorat sau discreditat probele care, în opinia sa, demonstrează comiterea amenințării imputate.

La 14 noiembrie 2020, a declarat apel și procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Marina Copeiciuc, în care solicită casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a lui Igor Musteață pentru infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă. Procurorul susține că instanța de fond a apreciat eronat probele. Declarațiile inculpatului, pe care instanța și-a întemeiat soluția, sunt infirmate de ansamblul probelor administrate: declarațiile părții vătămate, depozițiile martorilor acuzării și probele materiale (sesizarea 902, procesul-verbal de sesizare, factura convorbirilor, procesele-verbale de confruntare). Ultimele probe demonstrează prezența inculpatului la locul incidentului și formularea unor amenințări reale cu violență.

La 24 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile și a menținut sentința. Instanța a confirmat că instanța de fond a apreciat corect probele cauzei. Probele acuzării nu au stabilit prezența inculpatului la incident în calitate de autor al unei amenințări, iar declarațiile părții vătămate au fost coroborate cu alte mijloace de probă. Martorii audiați au indicat că disputa avută loc a derivat din neînțelegeri între locatari, fără implicarea inculpatului într-un comportament amenințător. În lipsa demonstrației certe a unei fapte ilicite, Curtea a menținut și soluția de respingere a acțiunii civile. d. Prima procedura de recurs

La 14 februarie 2022, partea vătămată a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Igor Musteață să fie condamnat pentru infracțiunea incriminată și dispunerea încasării din contul inculpatului în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 100.000 de lei și 8.570 de lei – prejudiciu material. Recurenta susține că instanțele inferioare nu au audiat-o conform cerințelor procedurale, întrerupându-i în mod constant depoziția, solicitându-i să se exprime succint și consemnând în procesul-verbal declarații 6 incomplete, ceea ce i-a afectat dreptul la un proces echitabil. Instanțele au interpretat eronat circumstanțele cauzei și au ignorat integral declarațiile sale, care demonstrează fără echivoc comiterea de către inculpat a infracțiunii de amenințare cu moartea sau vătămarea gravă prevăzută de art. 155 Cod penal. Partea vătămată descrie amenințarea cu o țeavă ridicată deasupra capului, limbajul injurios și intervenția altor persoane, susținând că aceste elemente probatorii nu au fost analizate de instanțele de fond și de apel și nu se regăsesc în motivarea hotărârilor.

La 18 februarie 2022, a declarat recurs și procurorul Svetlana Țurcanu, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurenta afirmă că instanța de apel a preluat mecanic raționamentele primei instanțe, fără a efectua propria evaluare a probelor și fără a se conforma rolului său de instanță de reexaminare. Instanța a ignorat esența argumentelor din apelul său, în special faptul că, în afara declarațiilor inculpatului, probele administrate au demonstrat, în ansamblu, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de amenințare cu omor, prevăzută de art. 155 Cod penal. Inculpatul a îndreptat o țeavă către partea vătămată într-o manieră ce a generat o temere reală de pierdere a vieții, iar aceste elemente nu au fost analizate în mod obiectiv și complet de instanța de apel. De asemenea, decizia atacată nu conține analiza tuturor probelor, nu explică de ce probe relevante au fost minimalizate sau înlăturate și nici nu arată rațiunile pentru care declarațiile inculpatului au fost preferate celorlalte mijloace de probă.

La 18 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile, a casat decizia și a dispus rejudecarea cauzei. Instanța a constatat existența unor erori de drept esențiale comise atât de prima instanță, cât și de instanța de apel. Judecătoria Chișinău a pronunțat o sentință fără a explica de ce declarațiile părții vătămate și procesele-verbale de confruntare au fost respinse. Instanța de apel a omis să se pronunțe asupra tuturor motivelor din apeluri și nu a efectuat o evaluare completă și coroborată a probelor, repetând erorile instanței de fond. e. A doua procedură de apel

La examinarea cauzei, instanța de apel a procedat la audierea repetată a inculpatului, a martorului Alexandru Proțap, a martorului Alexandru Afanas și a părții vătămate Nina Svistal.

Rejudecând cauza, la 07 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile, inclusiv pe alte motive decât cele invocate inițial, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă. Procesul penal de învinuire a lui Igor Musteață în baza art. 155 Cod penal a fost încetat, din motiv că fapta constituie contravenție. Igor Musteață a fost găsit vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, însă procesul contravențional a fost încetat ca urmare a expirării termenului de tragere la răspundere contravențională. Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța civilă. A fost dispusă încasarea din contul lui 7 Igor Musteață în beneficiul părții vătămate Nina Svistal a prejudiciului moral în sumă de 1.000 de lei.

Curtea de apel a constatat că faptele imputate inițial lui Igor Musteață nu se încadrau în infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal. Acțiunile sale, deși perturbatoare și agresive, constând în adresarea de injurii și gesturi intimidante în public față de partea vătămată Nina Svistal, au constituit, în realitate, o contravenție de huliganism nu prea grav prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Această recalificare s-a bazat pe concluzia că, deși inculpatul a creat temere și disconfort, nu a existat pericol concret de realizare a amenințării cu omor sau vătămare gravă, element esențial pentru aplicarea art. 155 Cod penal. Instanța a reținut că, deși declarațiile părții vătămate indicau că inculpatul a amenințat-o cu țeava, aceste declarații nu au fost suficient de bine coroborate cu mărturiile celorlalți martori (inclusiv polițiștii prezenți la fața locului). Probele materiale, declarațiile martorilor: Alexandru Proțap, Diana Musteață, Pelaghia Cerlat, Raisa Pîrlog, Iurie Pîrlog, indicau mai degrabă un conflict verbal și acostări jignitoare. Faptele reținute au confirmat elementele constitutive ale huliganismului nu prea grav.

Instanța a recunoscut că fapta a cauzat victimei anumite suferințe psihice, ceea ce a justificat admiterea în parte a acțiunii civile. Curtea a dispus plata unui prejudiciu moral de 1.000 de lei. În ceea ce privește prejudiciul material, acțiunea a fost admisă în principiu, deoarece acest prejudiciu nu a fost probat. Decizia motivată a fost pronunțată la 24 ianuarie 2023. f. Recursul

La 14 februarie 2023, avocatul Victor Mazniuc și Igor Musteață au declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ei au solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. În recurs se susține că decizia instanței de apel este neîntemeiată. Fapta care i-a fost imputată lui Musteață nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, atât din perspectiva laturii obiective, cât și a celei subiective. Nu există probe care să susțină acuzația de huliganism grav sau de amenințare cu vătămarea integrității corporale. Musteață reclamă încălcarea dreptului său la un proces echitabil, subliniind că instanțele nu au oferit o motivare clară și completă a deciziilor.

La 16 februarie 2023, procurorul Radu Sâli a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Procurorul susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar motivarea hotărârii este contradictorie. Instanța de apel a procedat la o încadrare juridică eronată a faptei, calificând acțiunile lui Igor Musteață drept contravenție de huliganism nu prea grav, deși probatoriul ar fi demonstrat existența elementelor infracțiunii de amenințare cu omor sau vătămare gravă, prevăzută de art. 155 Cod penal. Recursul procurorului, întocmit pe nouă pagini, doar menționează la general 8 poziția acuzării. Procurorul nu a menționat clar care probe confirmă dincolo de orice dubiu rezonabil amenințarea cu moartea sau altercația dintre inculpat și partea vătămată.

La 22 februarie 2023, Nina Svistal a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei sentinței de condamnare a lui Igor Musteață și admiterea integrală a acțiunii civile. Recurenta contestă hotărârile instanțelor inferioare, susținând că aceste hotărâri sunt ilegale, nemotivate și adoptate cu ignorarea probatoriului administrat. Ea afirmă că instanțele nu s-au pronunțat asupra tuturor criticilor formulate în apel. Faptele imputate inculpatului au fost încadrate juridic greșit. Nina Svistal critică și respingerea acțiunii civile.

La 23 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 03 aprilie 2023, în referința depusă, avocatul Victor Mazniuc și Igor Mustață, au pledat pentru menținerea sentinței de achitare a lui Musteață. Instanța de apel a emis o hotărâre ilegală, casând nejustificat sentința și reținând, din oficiu, săvârșirea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, fără existența unui probatoriu care să confirme vreo faptă imputabilă. Nu a existat o amenințare reală și că declarațiile părții vătămate nu se coroborează cu ansamblul probelor administrate, astfel încât nu poate fi constatată nici fapta unei infracțiuni, nici fapta unei contravenții. În consecință, ei solicită Curții Supreme să caseze în totalitate decizia instanței de apel și să mențină soluția achitării pentru lipsa faptei infracțiunii.

În perioada relevantă, art. 155 Cod penal prevedea următoarele: „Amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 750 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.

În perioada relevantă, art. 354 Cod contravențional prevedea următoarele: „Huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a 9 persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice, se sancționează cu amendă de la 6 la 30 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 60 de ore.”

Recursurile au fost declarate de apărare, procuror și partea vătămată. Apărarea invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicită menținerea sentinței de achitare. Procurorul invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și solicită rejudecarea de instanța de apel. Partea vătămată invocă art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedura penală și pledează pentru reținerea răspunderii penale a inculpatului și admiterea integrală a acțiunii civile.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). i. Recursul avocatului Victor Mazniuc în comun cu inculpatul Igor Musteață

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Apărarea invocă reținerea de către instanța de apel a unei grave erori de fapt, deoarece probele dosarului nu permit constatarea huliganismului nu prea grav.

Completul constată că instanța de fond, aplicând standardul „dincolo de un dubiu rezonabil”, a reținut că materialul probator nu permite concluzia că inculpatul Igor Musteață ar fi săvârșit faptele imputate.

Învinuirea se bazează doar pe declarațiile părții vătămate și rezultatele confruntărilor. Partea vătămată a susținut inițial că o persoană necunoscută, pe nume „Ion”, ar fi ridicat o țeavă spre ea, iar ulterior a modificat relatarea, atribuind acțiunile pretins agresive inculpatului. Nicio altă persoană nu confirmă agresiunea. La locul faptei nu a fost găsită nici țeava de metal. Notele agentului de poliție sosit la fața locului în ziua incidentului confirmă că partea vătămată nu a raportat vreo agresiune, ci doar că a fost jignită verbal.

Declarațiile inculpatului, constante pe parcursul întregului proces, au fost 10 că el nu a interacționat cu partea vătămată și nu s-a produs niciun act de agresiune. Aceste circumstanțe sunt confirmate de martorii Diana Musteață, Oleg Musteață, Iurie Pîrlog și Raisa Pîrlog. Aceștia au relatat că incidentul reclamat de victimă nu a avut loc, că nu au observat nicio persoană ridicând vreo țeavă sau alt obiect contondent și că inculpatul nu s-a apropiat de aceasta în seara în care au fost efectuate lucrările de reparații în bloc. Declarațiile martorilor dați nu sunt contradictorii. Înregistrarea video anexată la dosar de asemenea nu confirmă fapta incriminată, ea confirmând doar că câțiva bărbați se aflau în curtea unui bloc (vezi para. 21).

Completul notează în primul rând că inculpatul și patru martori au făcut declarații concordante că altercația nu a avut loc. Declarația părții vătămate nu este suficientă în această cauză pentru a adopta o soluție de condamnare. Mai mult, declarațiile părții vătămate nu au fost contradictorii. Polițistul Alexandru Proțap a declarat că ultima nu a raportat agresiunea în seara incidentului. Înregistrările video de asemenea nu confirmă învinuirea, chiar dacă a fost luată de la partea vătămată. La locul faptei nu a fost găsită nici țeava din metal cu care partea vătămată pretinde că a fost amenințată. Cei patru martori au descris-o în unison pe partea vătămată ca pe o persoană conflictuală, ceea ce știrbește din credibilitatea versiunii acesteia. Mai mult chiar, deși solicită condamnarea inculpatului conform art. 155 Cod penal, procurorul nu a explicat cum a ajuns la concluzia că amenințarea invocată de partea vătămată a prezentat un pericol real pentru viața sau vătămarea gravă, un element obligatoriu al acestei infracțiuni. În asemenea circumstanțe, și având în vedere prezumția nevinovăției și standardul înalt de probă în cauzele penale, niciun procuror corect nu ar fi admis transmiterea cauzei penale în instanța de judecată cu învinuirea bazată pe art. 155 Cod penal. Insistarea pe condamnarea penală în baza unei asemenea învinuiri până la Curtea Supremă de Justiție este și mai revoltătoare.

Instanța de apel a recalificat fapta incriminată conform art. 354 Cod contravențional (huliganism nu prea grav). Acesta incriminează acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice și alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Completul notează că, potrivit martorilor, partea vătămată însăși a ieșit din apartament în curte, la alți locatari care discutat despre reparații la țevele de canalizare. Martorii au declarat că partea vătămată a fost cea care a avut un comportament agresiv, nefiind de acord cu reparațiile. Instanța de apel a constatat comiterea de către inculpat a contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional în baza declarațiilor martorilor Alexandru Proțap, Diana Musteață, Pelaghia Cerlat, Raisa Pîrlog, Iurie Pîrlog. Această constatare a instanței de apel reprezintă o eroare gravă de fapt. Niciunul dintre acești martori nu a confirmat conflictul verbal și acostarea jignitoare a părții vătămate de către inculpat.

Completul reiterează că, atunci când este contestată credibilitatea sau aprecierea dată de prima instanță probelor testimoniale esențiale, inversarea 11 aprecierii acestora în instanța de apel fără examinarea nemijlocită a acestora în instanța de apel, în principiu, este contrară dreptului la un proces echitabil (mutatis mutandis hot. CtEDO Dan v. Moldova nr. (2), 2020, §§ 57-67). Prima instanță și-a întemeiat sentința de achitare pe declarațiile a cinci martorilor. Instanța de apel a adiat doar unul din acești martori. În pofida acestui fapt, ea a casat sentința de achitare și constatat, contrar celor declarate de martori, că între inculpat și partea vătămată a existat un conflict verbal și acostarea jignitoare a părții vătămate de către inculpat. Această abordare contravine dreptului la un proces echitabil și principiului nemijlocirii.

Având în vedere cele de mai sus, instanța casează decizia instanței de apel și menține sentința, deoarece nu a fost constatat faptul infracțiunii sau a contravenției. ii. Recursul procurorului Radu Sâli și al părții vătămate Nina Svistal

În aceste recursuri, procurorul și partea vătămată insistă pe condamnarea penală a inculpatului conform art. 155 Cod penal. Partea vătămată de asemenea solicită admiterea integrală a acțiunii civile. Având în vedere cele menționate în para. 46-52, aceste recursuri sunt vădit neîntemeiate. Declarația contradictorie a părții vătămate, necoroborată cu alte probe, nu poate determina condamnarea penală sau contravențională în această cauză. Deoarece nu a fost constatată fapta, nici acțiunea civilă nu poate fi admisă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile procurorului Radu Sâli și al părții vătămate Nina Svistal; Admite recursul avocatului Victor Mazniuc și a inculpatului Igor Musteață, casează decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2022 și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 octombrie 2020. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Ghenadie Eremciuc 12