1ra-552/2025 — Art. 186 alin. 1, 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP

Valeriu Corinii a fost apărat de avocații Eugeniu Grosu și Vitalie Rotaru.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Valeriu Corinii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă definitivă de trei ani de închisoare. Instanța de apel a respins apelul și a menținut sentința.

La 18 septembrie 2025, avocatul Vitalie Rotaru, în numele lui Valeriu Corinii, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. El solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.

Urmărirea penală în cauza nr. 2021010050 a fost pornită la 18 ianuarie și sa terminat la 26 februarie 2021. Urmărirea penală în cauza nr. 2021420147 a fost pornită la 02 februarie și sa terminat la 07 aprilie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 05 martie 2021 – 20 decembrie 2024. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 26 februarie – 23 iulie 2025. La 23 octombrie 2025, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Acțiuni procesuale

La 18 ianuarie 2021, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și art. 190 alin. (1) Cod penal (cauza penală nr.2021010050) pe faptul săvârșirii infracțiunii de furt și escrocherie de către Valeriu Corinii (f.d.1, vol. II).

La 02 februarie 2021, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (cauza penală nr.2021420147), pe faptul dobândirii prin inducere în eroare de la Vasile Barcari a unui telefon mobil de model „Samsung Galaxy A10s” 1 (f.d.1, vol. I).

La 26 februarie 2021, după prezentarea materialelor de urmărire penală (cauza penală nr.2021010050), avocatul Vitalie Rotaru nu a formula cereri și obiecții asupra probelor acuzării. El a solicitat scoaterea lui Valeriu Corinii de sub urmărire penală din motiv că între părți există relații civile (f.d.138-139, vol. II). Prin ordonanța din 26 februarie 2021, plângerea avocatului a fost respinsă (f.d.140- 141, vol. II).

La 07 aprilie 2021, după prezentarea materialelor de urmărire penală (cauza penală nr.2021420147), avocatul Eugeniu Grosu și condamnatul Valeriu Corinii nu au formulat cereri și obiecții (f.d.90, vol. I).

În ședința preliminară, avocatul Vitalie Rotaru a fost de acord cu lista probelor acuzării, iar cereri și obiecții nu a înaintat (f.d.30-32, vol. I). La 03 aprilie 2024, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cauzele penale au fost conexate (f.d.3, vol. III). b. Învinuirea adusă

Valeriu Corinii a fost învinuit că, în perioada 13-14 ianuarie 2021, aflându- se la domiciliul lui Victoria Slobodeniuc, a sustras telefonul mobil de model „Xiaomi Poco F2”, în sumă 10.000 de lei, precum și un câine de rasă „Ruskii Toy Terrier Mini” în sumă de 4.000 de lei. Fapta a fost încadrată conform art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

El a mai fost acuzat că, în perioada 13-14 ianuarie 2021, aflându-se la domiciliul lui Victoria Slobodeniuc, sub pretextul de a efectua un apel de pe telefonul mobil al fiului acesteia, a primit telefonul mobil de model „Samsung A7”, în sumă de 5.000 de lei, pe care l-a sustras ulterior. Fapta a fost încadrată conform art. 190 alin. (1) Cod penal.

Tot el, la 25 ianuarie 2021, aproximativ la ora 10:00 min., sub pretextul efectuării unui apel telefonic, s-a apropiat de Vasile Barcari, de la care a solicitat și a primit telefonul mobil de model „Samsung Galaxy A 10S”, în valoare de 2.549 de lei, după care, cu bunul sustras, s-a deplasat într-o direcție necunoscută. Fapta a fost încadrată conform art. 190 alin. (1) Cod penal. c. Sentința

La 20 decembrie 2024, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Valeriu Corinii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor: Infracțiunea Pedeapsa Pedeapsa cu aplicarea art. 84 alin. (1) CP art. 186 alin. (1) Cod un an de închisoare penal art. 190 alin. (1) Cod un an și opt luni de 2 penal închisoare trei ani de închisoare art. 190 alin. (1) Cod un an și opt luni de penal închisoare

Instanța a reținut că fapta de furt a fost încadrată de organul de urmărire penală ca fiind comisă cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Însă, în urma modificărilor legislative și a aplicării legii penale mai favorabile, prejudiciul cauzat nu atinge pragul legal necesar pentru această calificare. Ea a recalificat fapta în art. 186 alin. (1) Cod penal. Instanța a constatat că inculpatul, profitând de neatenția părții vătămate, a sustras pe ascuns un telefon mobil și un câine de rasă, cauzând un prejudiciu total de 14.000 lei.

De asemenea, instanța a constatat că inculpatul a comis și două acte de escrocherie. El a obținut telefoane mobile de la părțile vătămate sub pretextul efectuării unor apeluri telefonice. Deși organul de urmărire penală a invocat existența unor daune considerabile, instanța a exclus acest element din învinuire. Acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art. 190 alin. (1) Cod penal în vigoare la data pronunțării sentinței. Vinovăția este dovedită prin declarațiile părților vătămate și ale martorilor, procese-verbale de confruntare și recunoaștere, precum și prin declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală, în care acesta a recunoscut comiterea faptelor. Instanța a constatat că aplicarea unei pedepse neprivative de libertate nu este suficientă. d. Procedura de apel

La 30 decembrie 2024, avocatul Vitalie Rotaru, în numele lui Valeriu Corinii, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Apelantul a invocat că nu au fost administrate probe ce confirmă vinovăția inculpatului. Urmărirea penală a fost pornită în lipsa unei sesizări, sau a unui raport de autosesizare a procurorului în care să fie expuse circumstanțele depistate și să se dispună înregistrarea infracțiunii. Probele administrate urmează a fi declarate nule.

La 23 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a constatat că instanța de fond corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului, acțiunile fiind corect încadrate. Inculpatul a sustras pe ascuns bunuri și a cauzat un prejudiciu în sumă de 14.000 de lei. Fapta este dovedită prin declarațiile inculpatului, care și-a recunoscut vina, prin declarațiile părții vătămate Victoria Slobodeniuc și ale martorilor Ștefan Chiperi și Oleg Samoțchii. Instanța de fond corect a exclus calificativul de „daune considerabile”, ținând cont de valoarea prejudiciului cauzat. Totodată, la 13-14 ianuarie și 25 ianuarie 2021, inculpatul a obținut telefoane mobile sub pretextul efectuării unor apeluri telefonice, prin abuz de încredere, inducerea sau menținerea în eroare. Aceste fapte sunt confirmate prin declarațiile inculpatului și ale părților vătămate Victoria Slobodeniuc și Vasile Barcar. Instanța a reținut existența circumstanței atenuante recunoașterea vinovăției, precum și a circumstanței agravante comiterea 3 infracțiunilor de către o persoană condamnată anterior pentru fapte similare. Apelul apărării privind achitarea inculpatului este nefondat. Aplicarea unei pedepse din categoria celor mai severe este justificată. e. Recursul

La 18 septembrie 2025, avocatul Vitalie Rotaru, în numele lui Valeriu Corinii, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. El solicită, casarea deciziei și sentinței cu achitarea din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. Recurentul susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra apelului declarat și a ajuns eronat la concluzia de vinovăție, apreciind greșit probele administrate. Urmărirea penală a fost pornită cu încălcări esențiale ale legii, în lipsa unei sesizări sau a unui act de autosesizare conform prevederilor art. 262 și 274 Cod de procedură penală. Aceasta atrage nulitatea acțiunilor procesuale efectuate și inadmisibilitatea probelor în baza art. 94 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală. Încadrarea juridică a faptei este eronată, iar pedeapsa nu a fost individualizată corect. La urmărirea penală nu au fost administrate complet probele.

În perioada relevantă art. 186 alin. (1) și (2) Cod penal prevedea următoarele: „(1) Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, se pedepsește cu amendă în mărime până la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. (2) Furtul săvârșit: ... d) cu cauzarea de daune în proporții considerabile se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.” 4

La data comiterii faptei art. 190 alin. (1) Cod penal prevede următoarele: „(1) Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.”

La data pronunțării sentinței art. 190 alin. (1) Cod penal prevedea următoarele: „(1) Escrocheria, adică sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz de încredere, inducere sau menținere în eroare, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1000 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.”

În perioada relevantă, art. 251 Cod de procedură penală prevedea următoarele: „(1) Încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. (2) Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. (3) Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. (4) Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.”

Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 06 mai 2025. Recursul a fost declarat pe 07 iulie 2025, care a fost o zi de luni. Având în vedere termenul pentru depunerea recursului de două luni, recursul a fost înaintat în termen.

Art. 434 Cod de procedură penală stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate, doar în limitele invocate în recurs. Instanța nu poate admite recursul pe alte temeiuri decât cele invocate (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Instanța de recurs nu poate verifica oportunitatea soluției date de instanțele inferioare, atâta timp cât aceasta este legală. Totuși, legea nu interzice recalificarea considerentelor invocate în recurs (decizia nr. 1ra-1520/2023).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. Argumentele din recurs vizează aprecierea probelor, individualizarea pedepsei, încadrarea faptei și încălcarea normelor procedurale referitoare pornirea procesului penal. Aceste aspecte se circumscriu erorilor judiciare de la art. 427 alin. (1) pct. 1), 5), 6) Cod de procedură penală. Prin urmare, recursul va fi examinat prin prisma acestor temeiuri. art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

În încheierile nr. 1ra-1085/2024 și nr. 1ra-307/24, Curtea Supremă de Justiție a explicat deja sensul temeiului de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite (a se vedea încheierea nr. 1ra- 449/2024, § 67).

Recurentul susține că decizia instanței de apel se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. El reiterează argumentele din apel și susține, în termeni generali, că probele administrate în cauză nu ar demonstra vinovăția. El nu arată concret în ce constă eroarea instanței de apel, care sunt dispozițiile legale ce ar fi fost aplicate greșit și de ce argumentele din decizie ar fi nerezonabile. Dezacordul cu soluția și argumentele instanței nu reprezintă temei de recurs. Instanța de apel a explicat de ce argumentele din apel nu pot fi reținute. Ea a argumentat că probele administrate demonstrează existența faptei și comiterii ei de către condamnat și modul în care acestea se raportează la elementele infracțiunilor incriminate. Instanța de apel s-a expus asupra fiecărui episod infracțional separat și a reținut că comiterea infracțiunilor incriminate se dovedesc prin declarațiile condamnatului, care a recunoscut vina pe deplin, declarațiile părților vătămate Victoria Slobodeniuc și Vasile Barcar precum și prin declarațiile martorilor Ștefan Chiperi și Oleg Samoțchii. Prin urmare, în această parte recursul 6 este vădit neîntemeiat. art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală

Avocatul Vitalie Rotaru susține că instanța de apel nu a individualizat corect pedeapsa, ceea ce a dus la stabilirea unei pedepse neechitabile, aspect ce va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Prin urmare, în această parte recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-754/2024, § 50). art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

Argumentele din recurs privind nulitatea actelor procesuale și dezacordul cu încadrarea juridică a faptei vor fi examinate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Recurentul susține că actele procesuale și probele materiale din dosar au fost administrate cu încălcarea dispozițiilor art. 94 Cod de procedură penală. La prezentarea materialelor de urmărire penală, Valeriu Corinii, avocații Eugeniu Grosu și Vitalie Rotaru nu a formulat obiecții la probele acuzării. În ședința preliminară, apărarea a acceptat lista probelor acuzării fără a înainta cereri sau obiecții (vezi para. 10). În apel a menționat nerespectarea prevederilor art. 262 și 274 Cod de procedură penală, iar în recurs, a invocat inadmisibilitatea probelor.

Completul reține că, potrivit art. 94 Cod procedură penală, încălcările de procedură determină excluderea probei doar dacă încălcarea a influențat sau putea influența autenticitatea informației obținute (1ra-885/24, § 48). Nulitatea mijloacelor de probe trebuie invocate la o anumită etapă a procesului penal, având la bază dispozițiile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, în redacția aplicabilă la data efectuării actelor. Apărarea nu a invocat în termen nulitatea relativă, astfel nu a respectat prevederile legale enunțate. În ședința preliminară, ea a fost de acord cu lista probelor acuzării și nu a invocat nulitatea relativă de la faza de urmărire penală în termenul prevăzut de lege. Dacă nu a făcut acest lucru, nulitatea relativă a actelor de la urmărirea penală nu poate fi cerută de partea interesată în altă etapă a procesului penal, adică a celei de judecată. Urmărirea penală a fost pornită în baza plângerii depuse de Vasile Barcari și în baza sesizării depuse de Victoria Slobodiuc.

Apărarea susține că încadrarea juridică a acțiunilor lui Valeriu Corinii este eronată, întrucât în faptele imputate acestuia nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii. Totuși, ea nu explică de ce interpretarea legii din decizia recurată este contrară practicii Curții Supreme de Justiție. Completul reține că, în episodul de furt, instanța de fond a exclus agravanta „daune considerabile” din învinuirea 7 înaintată, ca urmare a modificărilor legislative și a recalificat fapta în baza art. 186 alin. (1) Cod penal. Referitor la încadrarea faptelor în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, recurentul nu indică episodul concret vizat și nu aduce argumente în susținerea criticilor formulate. Instanța de apel a constatat că, în episodul din 13- 14 ianuarie 2021, sustragerea telefonului mobil de la Constantin Slobodeniuc, precum și în episodul din 25 ianuarie 2021 de sustragere a telefonului mobil de la Vasile Barcari, s-au realizat prin inducerea în eroare. În recurs nu este explicat clar de ce această încadrare a faptelor este eronată. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Vitalie Rotaru împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 23 iulie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 8