1ra-1250/2024 — Art. 264 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, Gheorghe Caspirovschi a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal și condamnat la amendă în mărime de 1.000 de unități convenționale și anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport.

Avocatul condamnatului a declarat apel. El a solicitat achitarea sau încetarea procesului penal. Curtea de Apel Cahul a respins apelul ca nefondat.

Avocatul condamnatului a declarat recurs. Acesta a solicitat achitarea, recalificarea faptei în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, încetarea procesului penal ori dispunerea rejudecării de către instanța de apel.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 21 aprilie – 21 iulie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 31 iulie 2023 – 29 aprilie 2024. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 23 mai – 06 noiembrie 2024. La 05 decembrie 2024, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Acțiuni procedurale

La 22 martie 2023 au fost înregistrate două rapoarte întocmite de ofițerul de serviciu al SG al IP Cahul, A. Băncilă. Primul raport, cu nr. 1544, consemnează recepționarea unei înștiințări telefonice privind producerea unui accident rutier în s. Cucoara, r. Cahul, soldat cu tamponarea unui pieton (f.d. 7, vol. 1). Al doilea raport, cu nr. 1546, vizează circumstanțele documentării aceluiași accident rutier și indică faptul că, în urma testării alcoolscopice a conducătorului vehiculului, s-a constatat o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,32 mg/l (f.d. 26, vol. 1). Aceste rapoarte au fost conexate pentru examinare întro singură procedură (f.d. 40, vol. 1).

La 22 martie 2023 au fost efectuate: cercetarea la fața locului, supunerea 1 conducătorul vehiculului testării alcoolscopice și eliberarea îndreptării pentru prelevarea probelor biologice de sânge. Totodată, a fost constatată conducerea vehiculului în stare de ebrietate, a fost reținut mijlocul de transport și audiați victima și doi martorii. Întrucât la acel moment nu erau disponibile rezultatele rapoartelor de constatare toxicologică a sângelui și nici nu era cunoscută gravitatea leziunilor corporale suferite de pieton, Gheorghe Caspirovschi a fost audiat în calitate de contravenient, după ce i-au fost explicate drepturile și obligațiile procesuale. În perioada 05-10 aprilie 2023, experții s-au pronunțat asupra stării de ebrietate și asupra gravității leziunilor cauzate victimei, iar rapoartele au fost transmise organelor competente. La 13 aprilie 2023, a fost stabilită existența unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea unei infracțiuni și a fost dispusă înregistrarea acesteia în vederea începerii urmăririi penale (f.d. 6, vol. 1). Ulterior, la 21 aprilie 2023, a fost dispusă începerea urmăririi penale în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, cauza fiind înregistrată cu nr. 2023150241 (f.d. 1, vol. 1). La 28 aprilie 2023 Gheorghe Caspirovschi a fost recunoscut în calitate de bănuit (f.d. 136, vol. 1), iar la 21 iulie 2023 el a fost pus sub învinuire (f.d. 157, vol. 1). b. Învinuirea adusă și probele

Gheorghe Caspirovschi a fost învinuit că, la 22 martie 2023, ora 07:55, se afla în stare de ebrietate alcoolică (0,32 mg/l alcool în aerul expirat) și conducea un vehicul prin s. Cucoara, r. Cahul. Din cauza conduitei imprudente, el nu a apreciat corect situația rutieră, nu a redus viteza și nu a manifestat prudență sporită, tamponând un pieton minor. Pietonului i-au fost cauzate leziuni corporale medii: fractură închisă a ramurii inferioare a osului pubian stâng, traumă cranio-cerebrală închisă, excoriații pe față, cotul stâng și pe genunchiul și gamba dreaptă. Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 264 alin. (2) Cod penal.

Potrivit procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, accidentul s-a produs în localitate, pe drum asfaltat, pe partea dreaptă a direcției de deplasare spre s. Chircani, r. Cahul. Banda de deplasare are lățimea de 6 metri. Tamponarea a avut loc la 1,5 metri de la bordură. De la locul deplasării până la locul de staționare a automobilului este o distanță de 8 metri. Urme de frânare nu au fost depistate, însă au fost identificate cioburi de sticlă. Gheorghe Caspirovschi a menționat că „Copilul nu se uita la traseu, iar eu am circulat conform Regulamentului, cu 60 de km/h” (f.d. 8-12, vol. 1). Potrivit procesului-verbal de examinare a vehiculului condus de Gheorghe Caspirovschi, sistemele de frânare și de direcție erau funcționale. Vehiculul prezenta deformări ale caroseriei în partea frontală dreapta, fiind deteriorate capota motorului în partea dreaptă, farul frontal dreapta și bara de protecție frontală dreapta (f.d. 72-74, vol. 1). Potrivit experimentului la fața locului, pietonul ar fi parcurs distanța de la bordură până la locul tamponării (1,5 metri) în 1,88 secunde dacă s-ar fi deplasat la pas, în 1,46 secunde la pas alergător și în 1,26 secunde în alergare/fugă (f.d. 77–88, vol. 1). Toate acțiunile procesuale au fost efectuate cu participarea lui Gheorghe Caspirovschi și la procesele-verbale menționate au fost 2 anexate fotografii și schițe. Potrivit raportului de expertiză autotehnică din 28 iunie 2023, dacă șoferul s-ar fi deplasat cu 30 km/h, iar pietonul s-ar fi deplasat la pas alergător sau în alergare, acesta nu ar fi avut posibilitatea tehnică de a evita tamponarea, chiar dacă ar fi frânat în momentul apariției pietonului în câmpul de vizibilitate. Dacă pietonul s-ar fi deplasat la pas, șoferul ar fi avut posibilitatea tehnică de a evita impactul (f.d. 87-90, vol. 1).

La 22 martie 2023, ora 08:19, Gheorghe Caspirovschi a fost supus testării alcoolscopice. Potrivit rezultatului „Drager”, Gheorghe Caspirovschi avea în aerul expirat 0,32 mg/l (f.d. 28, vol. 1). În baza rezultatului a fost întocmit procesul-verbal cu privire la constatarea conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate. Gheorghe Caspirovschi a făcut mențiunea că este de acord cu rezultatul alcooltestului, dar a solicitat de a-i fi colectare mostre de sânge (f.d. 27, vol. 1). Agentul constatator care a efectuat testarea alcoolscopică cu aparatul Drager a trecut instruirea (f.d. 214, vol. 1). În aceeași zi, la ora 10:25, a fost eliberată îndreptarea pentru prelevarea mostrelor de sânge (f.d. 25, vol. 1). Potrivit răspunsului Ministerului Sănătății din 25 iulie 2023, la 22 martie 2023, de la Gheorghe Caspirovschi au fost prelevate două mostre de sânge. Mostrele au fost împachetate și sigilate și predate organelor de drept pentru transportare în vederea efectuării expertizei toxicologice (f.d. 210, vol. 1). Conform raportului de constatare din 05 aprilie 2023, la momentul efectuării constatării a fost depistată concentrația de 0,22 g/l, iar la momentul accidentului Gheorghe Caspirovschi putea avea o concentrație de alcool etilic în sânge de 0,62 g/l (f.d. 35-36, vol. 1). Potrivit raportului de expertiză medico-legală toxicologică din 29 mai 2023, la momentul efectuării expertizei a fost depistată concentrația de 0,23 g/l. În baza acestui rezultat a fost efectuat calculul retroactiv a alcoolemiei, utilizându-se formula Widmark inversată. În urma acestui calcul a fost apreciat că la data și ora săvârșirii faptei, Gheorghe Caspirovschi putea avea o concentrație de alcool etilic în sânge de 0,60 g/l. Expertul a menționat că nu poate evalua influența medicamentelor asupra alcoolemiei, întrucât compoziția chimică a acestora nu a fost prezentată (f.d. 68-70, vol. 1). La efectuarea expertizei și aducerea la cunoștință a raportului de expertiză, partea apărării nu a avut obiecții (f.d. 95, vol. 1).

Partea vătămată minoră, audiată în prezența reprezentantului legal, a declarat că se deplasa spre școală. La drumul central ea s-a asigurat că nu circulă vehicule și a început traversarea. Ea a făcut aproximativ trei pași și a fost tamponată. Ulterior aceasta nu își mai amintește cele întâmplate și s-a trezit la spital. Traversarea a fost efectuată în loc neregulamentar (f.d. 17, 49-50, vol. 1). Reprezentantul legal a precizat că fiica i-a spus că pleacă la școală. Ea a dorit să o însoțească, dar fiica deja plecase. La un moment dat s-a auzit o bubuitură puternică. Când a ieșit la drum, ea a văzut fetița la pământ și un vehicul roșu parcat în apropiere. Din vehicul a ieșit un bărbat de aproximativ 60–65 de ani, de la care se simțea miros de alcool. Ulterior, Gheorghe Caspirovschi a telefonat de mai multe ori, și-a cerut iertare și a fost de acord să restituie 4.000 de lei pentru 3 cheltuielile de tratament. Părțile s-au împăcat (f.d. 22, 42, 52-53, 101, vol. 1). Partea vătămată și reprezentantul legal nu au fost audiați în instanță deoarece nu se aflau în țară. Potrivit raportului de expertiză medico-legală din 31 mai 2023, la partea vătămată minoră au fost depistate leziuni corporale medii: fractură închisă a ramurii inferioare a osului pubian stâng, traumă cranio-cerebrală închisă, excoriații pe față, cotul stâng și genunchiul și gamba dreaptă (f.d. 62-63, vol. 1).

Martorul Ana Caspirovschi a declarat că, la 21 martie 2023, a fost în ospeție împreună cu inculpatul, care îi este soț. Soțul a consumat câteva pahare de vin, motiv pentru care au rămas să doarmă. A doua zi, ei au pornit spre casă. Înainte de a pleca, ei au mâncat și au băut cafea. Soțul a consumat și sirop în scop medicinal. Soțul conducea cu viteză redusă. În instanță, martora a concretizat că vehiculul se deplasa cu 30 de km/h. În s. Cucoara, ea a observat la o distanță de trei metri o fetiță ce alerga pe cărărușă, paralel cu deplasarea automobilului. Fetița a început să traverseze strada în fugă. Soțul ei nu a observat inițial copilul. El a tras volanul spre stânga, dar impactul nu a putut fi evitat (f.d. 23, 55-56, vol. 1, f.d. 15, vol. 2).

Martorii Elena Voina, Cristian Șicaroi, Mihaela Chise, Irina Ciobanu și Andrei Crasnov au declarat că unii dintre ei au participat la acțiuni procedurale, iar Gheorghe Caspirovschi a fost prezent la acestea. Alți martori au confirmat că Gheorghe Caspirovschi a fost supus testului alcoolscopic și că de la el au fost prelevate mostre de sânge (f.d. 16-20, vol. 2).

Anterior, la 26 octombrie 2012, Procuratura Cantemir a dispus liberarea de răspundere penală a lui Gheorghe Caspirovschi pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264¹ alin. (1) Cod penal – conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. În consecință, acesta a fost tras la răspundere contravențională, fiind sancționat cu amendă în mărime de 150 de unități convenționale, echivalentul a 3.000 de lei (f.d. 162, vol. 1). Ulterior, la 19 aprilie 2015, Gheorghe Caspirovschi a fost din nou sancționat contravențional pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod contravențional – depășirea vitezei de circulație stabilite pe sectorul respectiv de drum cu 10-20 km/h – fiindu-i aplicată o amendă de 20 de unități convenționale, echivalentul a 400 de lei, precum și 3 puncte de penalizare (f.d. 183, vol. 1). În prezenta cauză, Gheorghe Caspirovschi a recunoscut vina parțial. El a declarat că în seara zilei de 21 martie 2023 a consumat aproximativ două pahare de vin. În dimineața zilei de 22 martie 2023, el a mâncat și a băut o cafea. El s-a deplasat împreună cu soția spre domiciliu. El a circulat prin s. Cucoara cu aproximativ 30 de km/h. El a observat brusc, de după un copac, o fetiță care alerga la 2–5 metri distanță și a ieșit pe carosabil. El a frânat imediat, dar impactul nu a putut fi evitat. Victima a fost tamponată la 30-40 de metri de trecerea de pietoni și a fost transportată la spital. Lui i s-a prelevat sânge la Spitalul Raional Cahul și ulterior la Policlinica mun. Cahul. Caspirovschi a înaintat două versiuni referitor la consumul alcoolului: întrebuințarea tincturii de pufuliță și întrebuințarea a 1-2 gâturi de băutură din sticla ce se afla în automobil, după accident, până la sosirea organelor 4 de drept. El este conștient că nu trebuia să consume alcool după producerea accidentului (f.d. 138-140, 159, vol. 1 și f.d. 21-22, vol. 2).

La 08 iunie 2023, Agenția Teritorială Sud a CNAM a depus acțiune civilă prin care a solicitat încasarea de la Gheorghe Caspirovschi a 6455,56 de lei cu titlu de prejudiciu material (f.d. 120-122, vol. 1). La 07 iulie 2023 Agenția Teritorială Sud a CNAM a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d. 124-126, vol. 1). c. Poziția apărării

La 24 iulie 2023, avocatul Adrian Procoavă a depus o cerere prin care a solicitat încetarea procesului penal. Avocatul a invocat nulitatea ordonanțelor de pornire a urmăririi penale, de recunoaștere în calitate de bănuit și de punere sub învinuire. El a susținut că urmărirea penală a fost inițiată cu depășirea termenului legal, apreciind că aceasta trebuia dispusă la 13 sau 14 aprilie 2023, și nu la 19 aprilie 2023, precum și că ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit a fost emisă cu încălcarea art. 63 Cod de procedură penală (f.d. 166-171, vol. 1). Prin ordonanța din 28 iulie 2023, procurorul Victor Todos a respins cererea ca neîntemeiată. Acesta a reținut că acțiunile procesuale efectuate la 22 martie 2023 de agentul constatator nu au fost realizate în cadrul urmăririi penale și nici de către organul de urmărire penală, astfel încât lui Gheorghe Caspirovschi nu îi putea fi atribuită calitatea de bănuit la acea dată. După obținerea rezultatelor preliminare ale expertizei toxicologice și stabilirea gravității leziunilor corporale ale victimei, la 13 aprilie 2023 organul de urmărire penală a constatat existența unei bănuieli rezonabile și a întocmit un proces-verbal în acest sens. Ulterior, la 19 aprilie 2023, a fost înregistrată autosesizarea în Registrul nr. 1, sub nr. 306, iar la 21 aprilie 2023 a fost pornită urmărirea penală. În continuare, la 28 aprilie 2023, Gheorghe Caspirovschi a fost recunoscut în calitate de bănuit, iar la 21 iulie 2023, cu respectarea termenului de 3 luni prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală, acesta a fost pus sub învinuire. În consecință, procurorul a concluzionat că nu au fost constatate abateri de la prevederile art. 63, 265 și 274 Cod de procedură penală (f.d. 172, vol. 1).

La 18 ianuarie 2024, în ședința de judecată, avocatul Adrian Procoavă a depus o cerere cu un conținut identic celei menționate la para. 16 (f.d. 202-204, vol. 1). La 18 aprilie 2024, în pledoarie, avocatul a reiterat argumentele cererii depuse anterior. El a indicat suplimentar că există tichetul „Drager” care indică o concentrație de 0,32 mg/l alcool în aerul expirat, peste limita minim admisibilă. Această probă a fost administrată cu încălcarea procedurii, fapt ce rezultă din declarațiile martorului Mihaela Chise. Potrivit rapoartelor din 05 aprilie și 29 mai 2023, concentrația alcoolului în sânge a fost de 0,22 g/l și, respectiv, 0,23 g/l, valori care nu depășesc limita minim admisibilă. Odată cu recoltarea probelor biologice, rezultatul testului Drager este lipsit de relevanță, iar rapoartele succesive se substituie reciproc. Raportul din 29 mai 2023 a fost întocmit cu încălcarea competenței și a termenului de păstrare a probelor. Acest fapt rezultă 5 din răspunsul Dispensarului Republican de Narcologie și actele normative aplicabile, motiv pentru care și această probă este lipsită de valoare probatorie. Cheltuielile judiciare și pretențiile din acțiunea civilă nu pot fi încasate deoarece nu corespund art. 166-167 Cod de procedură civilă și nu sunt probate (f.d. 26-32, vol. 2). d. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 29 aprilie 2024, Gheorghe Caspirovschi a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal și condamnat la amendă în mărime de 1.000 de unități convenționale, echivalentul a 50.000 de lei și anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport. Instanța a admis în principiu acțiunea civilă și a respins ca neîntemeiată cererea apărării privind încetarea procesului penal.

Instanța a constatat că Gheorghe Caspirovschi a încălcat regulile de circulație. Ea a constatat că inculpatul nu a respectat limitele de viteză și nu a adaptat conducerea la starea psihofiziologică și condițiile de drum. Ca urmare, fapta sa a cauzat accidentul și rănirea părții vătămate. Partea vătămată minoră a declarat că ea s-a asigurat în traversarea drumului. Martora Ana Caspirovschi a declarat că a observat din timp că pietonul alerga pe cărărușă, paralel cu automobilul. Prin urmare, el a putut fi observat din timp și de la distanță. De asemenea, condițiile de pe traseu – copaci groși și proximitatea trecerii de pietoni – impuneau o conduită prudentă. Prin urmare, inculpatul nu a respectat și pct. 45-46 din Regulament. Tichetul Drager nr. 846 din 22 martie 2023 a stabilit o concentrație de 0,32 mg/l alcool în aerul expirat. Aceasta depășea limita legală admisă conform Hotărârii Guvernului nr. 296/2009. Prin urmare, inculpatul a condus în stare de ebrietate alcoolică, încălcând pct. 14 lit. a) din Regulament. Instanța a respins versiunea întrebuințării alcoolului după tamponarea pietonului pe motiv de neconfirmare. La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul anterior a fost tras la răspundere pentru fapta de conducere a vehiculului în stare de ebrietate și că el a refuzat să execute muncă neremunerată în folosul comunității invocând starea sănătății. Instanța a dispus încasarea în contul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 2.100 de lei. De asemenea, ea a admis în principiu acțiunea civilă a CNAM, deoarece cuantumul prejudiciului solicitat nu a fost probat. Instanța a respins ca neîntemeiată cererea apărării privind încetarea procesului penal. Ea a indicat că urmărirea penală a fost pornită în interiorul termenului prevăzut de art. 274 Cod de procedură penală. Starea de ebrietate a fost dovedită prin rezultatul testării alcoolscopice cu aparatul Drager, nu în baza rapoartelor de expertiză. Astfel, argumentele privind nerespectarea procedurii de recoltare, păstrare și transportare a probelor biologice nu sunt relevante pentru soluționarea cauzei. Încălcări procedurale la efectuarea testării alcoolscopice nu au fost constatate. Inculpatul a fost testat la ora 08:19, a acceptat rezultatul fără obiecții și a semnat procesul-verbal, confirmând că i-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile. Calitatea de bănuit a fost 6 dobândită legal prin ordonanța din 28 aprilie 2023. Măsura înlăturării de la conducerea mijlocului de transport, aplicată anterior pornirii urmăririi penale, nu constituie o măsură preventivă și nu generează prin sine statutul de bănuit. Testarea alcoolscopică, recoltarea probelor, înlăturarea de la conducere nu au produs ingerințe semnificative în drepturile lui Gheorghe Caspirovschi și au fost realizate în limitele obligațiilor legale ale agentului constatator. Prin urmare, nu există o încălcare a art. 63 Cod de procedură penală. e. Apelul și decizia instanței de apel

La 30 aprilie 2024, avocatul Adrian Procoavă a declarat apel, solicitând achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal. În motivarea apelului, apărarea a reiterat argumentele invocate anterior în pledoarii (vezi para. 17). El a susținut și că instanța de fond s-a expus selectiv asupra motivelor invocate și nu a analizat pertinența tuturor probelor administrate, ignorând abaterile comise de organul de urmărire penală și de procuror, inclusiv selectarea probelor în favoarea acuzării. Urmărirea penală a fost efectuată în mod defectuos și unilateral, cu încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil, iar multitudinea neregulilor procedurale impunea adoptarea unei soluții de achitare și emiterea unei încheieri interlocutorii. Instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor abaterilor grave invocate de apărare, ci le-a acceptat tacit. Instanța urma să recalifice fapta în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, deoarece probele au confirmat că alcoolul a fost consumat după accident.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 06 noiembrie 2024 apelul a fost respins ca nefondat. Instanța a reținut că prima instanță a apreciat în mod întemeiat critic declarațiile inculpatului. Partea vătămată s-a aflat inițial pe trotuar, în câmpul vizual al inculpatului, fiind observată de martora Ana Caspirovschi. Astfel, inculpatul nu putea să nu o observe, mai ales în condițiile unei viteze pretinse reduse. Instanța a constatat că inculpatul nu a manifestat prudența necesară și nu și-a adaptat conduita la condițiile concrete de trafic, inclusiv la existența copacilor care limitau vizibilitatea, iar susținerea privind observarea tardivă a victimei este contrazisă de probe. Instanța de apel a reținut existența unor divergențe esențiale în declarațiile inculpatului privind viteza de deplasare, acesta indicând inițial 60 de km/h, iar ulterior 30 de km/h, ceea ce afectează credibilitatea acestuia. Instanța a respins ca neveridică versiunea privind consumul de alcool după accident, reținând că aceasta nu a fost invocată inițial și nu este susținută de probe. Invocarea consumului unei tincturi nu înlătură interdicția de a conduce sub influența substanțelor care afectează reacția. Instanța a analizat raportul de expertiză autotehnică și a reținut că, în anumite condiții de deplasare a pietonului, impactul putea fi evitat, iar în lipsa stării de ebrietate inculpatul ar fi avut o capacitate de reacție sporită. Afirmațiile privind culpa exclusivă a victimei sau inevitabilitatea impactului au fost apreciate ca neîntemeiate, iar probele apărării nu au infirmat acuzația. Instanța a respins criticile privind administrarea probelor biologice, constatând că recoltarea s-a realizat legal, iar argumentele privind neregulile nu sunt confirmate. De 7 asemenea, instanța a reținut că urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea Codului de procedură penală, fără încălcarea termenelor sau a drepturilor procesuale ale inculpatului. În consecință, instanța a constatat că producerea accidentului se află în legătură directă de cauzalitate cu încălcarea de către inculpat a pct. 14 lit. a), pct. 45 și 46 din Regulamentul circulației rutiere. f. Recursul

La 05 decembrie 2024, avocatul condamnatului a declarat recurs, solicitând achitarea, recalificarea faptei în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, încetarea procesului penal sau, alternativ, trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului au fost reiterate argumentele invocate în apel, cu adaptarea terminologiei, prin substituirea sintagmelor „instanța de fond” și „sentința” cu „instanța de apel” și „decizia”. A fost reprodus integral conținutul art. 427 Cod de procedură penală și a fost indicat că temeiurile recursului sunt cele prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 4) și 6) Cod de procedură penală.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). 8

Recursul se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 4) și 6) Cod de procedură penală. Curtea a explicat cazurile incidenței art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 4) și 6) Cod de procedură penală și aspectele cumulative ce urmează să le conțină o cerere de recurs (încheierile nr. 1ra-1085/2024, § 32-33 și 43, 1ra-62/2024, § 68). În esență, argumentele din recurs vizează încălcarea normelor procedurale referitoare la pornirea urmăririi penale și a calității de bănuit, procesul de colectare și aprecierea probelor. Acestea se circumscriu erorilor judiciare de la pct. 1) și 6). Prin urmare, completul va examina recursurile doar prin prisma acestor două temeiuri. Pentru claritatea expunerii, temeiurile de recurs vor fi examinate distinct. a. Art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală se referă la interpretarea de către instanța de apel a legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. Invocând acest temei, recurentul nu explică clar de ce decizia instanței de apel este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. El nu menționează vreo decizie sau încheiere a Curții Supreme de Justiție care ar da o altă interpretare art. 63, 265 și 274 Cod de procedură penală sau altor aspecte de drept invocate în recurs.

Recurentul invocă nulitatea prin prisma încălcării procedurii de pornire a urmăririi penale și a calității de bănuit. Aceste argumente, în anumite condiții, pot atrage nulitatea relativă, nu de cea absolută. Potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, în redacția aplicabilă la data efectuării actelor, nulitățile relative trebuiau invocate până la terminarea urmăririi penale. Aceeași regulă este prevăzută în prezent de art. 251² alin. (3) Cod de procedură penală. Apărarea a ținut cont de prevederile enunțate și a invocat în termen nulitatea relativă. Prima instanță și cea de apel au examinat aceste argumente și le-au respins cu o motivare suficientă (vezi para. 19 și 21). Completul reține, de asemenea, că, chiar și în ipoteza unei eventuale încălcări a normelor privind calitatea de bănuit, simpla expirare a termenului de deținere a acestei calități nu determină, prin ea însăși, nulitatea actelor procedurale sau încetarea procesului penal. Asemenea consecințe pot interveni doar dacă se demonstrează o atingere reală adusă drepturilor procesuale ale persoanei sau caracterului echitabil al procesului (hotărârile nr. 1re-110/2023, § 40; nr. 1ra-303/2025, § 44; nr. 1ra-19/2024, § 19-23, nr. 1ra-69/2024, § 41), împrejurare care nu a fost dovedită de apărare în prezenta cauză. Prin urmare, recursul în această parte este vădit neîntemeiat. b. Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

În decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42, și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38, Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) . Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară” sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu 9 este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară” cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare dintre cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabilă atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Recurentul nu explică în ce mod decizia atacată ar fi contrară unei norme imperative și nu explică clar de ce soluția s-ar baza în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. El nu indică vreo normă imperativă încălcată și nu dezvoltă critici privind aprecierea probatoriului de către instanța de apel. Mai mult, recursul nu conține o argumentare clară a prezenței erorilor, limitându-se la reproducerea argumentelor deja prezentate în instanța de apel, care au fost analizate în decizia instanței de apel (vezi para. 21).

Art. 264 alin. (2) Cod penal sancționează încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, care a cauzat vătămări corporale medii, dacă fapta este săvârșită în stare de ebrietate. Conform pct. 3 din Regulamentul Circulației Rutiere, pentru conducătorii de vehicule este stabilită o concentrație maximă admisibilă de alcool de 0,3 g/l în sânge sau 0,15 mg/l în aerul expirat. Depășirea acestor limite atrage răspundere penală sau contravențională și echivalează cu „starea de ebrietate” în sensul art. 264 alin. (2) Cod penal. Pct. 4 din același Regulament atestă două grade a stării de ebrietate alcoolică: (i) grad minim - de la 0,3 g/l până la 0,7 g/l în sânge sau de la 0,15 mg/l până la 0,35 mg/l în aerul expirat și (ii) grad avansat - în caz de depășire a concentrației de alcool de 0,7 g/l în sânge sau de la 0,35 mg/l în aerul expirat. Acestea însă nu au relevanță la calificare pentru fapta prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal, ci pentru cea de la art. 2641 Cod penal.

Potrivit testului alcoolscopic și al raportului de expertiză toxiocologică (vezi para. 10), la momentul săvârșirii faptei Gheorghe Caspirovschi avea o concentrație de alcool din aerul expirat de 0,32 mg/l, iar în sânge de 0,60 g/l. Această concentrație depășește limitele legale stabilite. Instanța de apel a constatat că condamnatul a invocat două motive diferite pentru a explica alcoolemia stabilită, consumul de medicamente înainte de accident și consumul alcoolului imediat după accident. Ea a conchis că niciuna dintre aceste versiuni nu este credibilă. Completul, de asemenea, notează că Curtea Supremă de Justiție nu a acceptat niciodată drept explicație pentru prezența alcoolemiei argumentul că alcoolul a fost consumat între accident și venirea poliției la locul accidentului. Acesta mai degrabă vorbește despre încercarea de a ascunde alcoolemia existentă 10 până la accident. După accident, niciun șofer responsabil nu s-ar gândi să consume alcool având în vedere pedeapsa mai severă prevăzută de lege pentru comiterea unui accident rutier sub influența băuturilor alcoolice. Prin urmare, el a condus vehiculul în stare de ebrietate alcoolică, în sensul art. 264 alin. (2) Cod penal. Instanțele ierarhic inferioare au constatat că această stare a contribuit direct la producerea accidentului, influențând neglijența și incapacitatea de a evita impactul. Completul nu desprinde din recurs motive de ce această concluzie este irațională.

Instanța de apel a evaluat conduita acestuia în raport cu condițiile concrete de trafic, inclusiv vizibilitatea redusă și obligația de prudență. Afirmația condamnatului, potrivit căreia victima a apărut brusc și impactul nu putea fi evitat, nu a fost acceptată deoarece contravenea declarațiilor părții vătămate minore, care a indicat că s-a asigurat înainte de traversare, precum și depozițiilor martorei Ana Caspirovschi, care a observat victima din timp. Instanța de apel a mai conchis că prezența pietonului putea fi anticipată, iar conducătorul auto avea posibilitatea de a adopta măsuri care să prevină tamponarea pietonului. Ea a invocat că apărarea însăși a operat cu două versiuni diferite ale vitezei de deplasare a automobilului. Condamnatul a afirmat inițial că circula cu 60 de km/h, iar ulterior a declarat că circula cu 30 de km/h. Chiar dacă traversarea s-a realizat neregulamentar, condamnatul avea obligația de a conduce prudent și de a adapta viteza la condițiile de drum, potrivit pct. 45 și 46 din Regulamentul circulației rutiere. În asemenea circumstanțe, recurentul nu a convins instanța de recurs nici că această concluzie este irațională. Prin urmare, recursul și în această parte este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Adrian Procoavă împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 06 noiembrie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 11